166 matches
-
italiene cu misiunea de a anexa acest teritoriu la Italia 3202. După anexarea Tripolitaniei, Italia și-a trimis flota în bazinul răsăritean al Mării Mediterane și a ocupat insulele Dodecanezului. Totodată, au devenit tot mai evidente pretențiile Italiei la noi anexiuni în Balcani, în special, în teritoriile albaneze. În aceste condiții, la 13 martie 1912 s-a semnat un tratat de alianță între Serbia și Bulgaria ce viza declanșarea unui război ofensiv împotriva Imperiului Otoman și divizarea ulterioară a teritoriilor macedonene
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
confirmată, între altele, si de arestarea acestuia pentru acțiuni cu caracter secesionist. Conform directivelor Komintern-ului, "Partidul Comunist din România" (P.C.d.R.) milită, în perioada interbelică, pentru dezmembrarea statului român, reîntregirea României fiind considerată în documentele Komintern, elaborate la Moscova, drept o anexiune teritorială de tip imperialist, sustinandu-se teza leninista autodeterminării până la separare a diferitelor etnii (calificate drept popoare) și regiuni românești. Motiv pentru care, încă din 1924, P.C.d.R. fusese interzis, prin ordonanțele Comandamentului Corpului ÎI de Armată din 23 iulie 1924
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
aduse de Komintern conducerii P.C.d.R. de a nu exploata momentul de criză economică (marea criză din 1929-1933, care lovise și România), pentru a trece la acțiuni insurecționale, conform "Planului Kolarov", în scopul Dezmembrării României, stat considerat de Komintern format prin anexiuni teritoriale, de tip imperialist. Câteva citate din luările de cuvânt sunt cât se poate de semnificativ asupra opticii Komintern-ului asupra chestiunii naționale și asupra minorităților din Rominia. Gheorghi Dimitrov: "După război [primul război mondial n.n.] în decursul unui șir de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și economică; numirea, împotriva stipulațiilor formale ale însăși acelei alcătuiri, a unor Domni, aleși nu din cauza destoiniciei sau a onorabilității lor, ci a supunerii oarbe ce Cabinetul din Petersburg credea că o vor avea către ordinele sale. Pregătirea pentru o anexiune viitoare ce nu se putea face la 1829 din cauza rivalității Austriei. Și acuma să constatăm ce a știut să facă Rusia, în practică, din Regulamentul Organic. VI. Regimul Regulamentar în Țara Românească. Domnia lui Alexandru Ghica De la început, rușii se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
secol în privința acestor provincii, precum și proximitatea lor de această întinsă împărăție, și părăsirea în care se pare că le lasă Turcia și nepăsarea indiferentă a Austriei și, în sfârșit, nedumerirea despre dispozițiile Franței și Angliei, în cazul unui proiect de anexiune la împărăția ei, vederat mărturisit de Rusia, acești oameni, zic, nu pot decât să dorească îndepărtarea cât mai prelungită a unei asemenea anexiuni, dar ei simt că, într-un ceas mai îndepărtat sau mai apropiat, ea va fi definitivă... În
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
indiferentă a Austriei și, în sfârșit, nedumerirea despre dispozițiile Franței și Angliei, în cazul unui proiect de anexiune la împărăția ei, vederat mărturisit de Rusia, acești oameni, zic, nu pot decât să dorească îndepărtarea cât mai prelungită a unei asemenea anexiuni, dar ei simt că, într-un ceas mai îndepărtat sau mai apropiat, ea va fi definitivă... În același raport, consulul francez din București arată cum rușii au găsit în Principate un număr de oameni, cu deosebire de origine greacă, gata
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
obțină o poziție comună în privința evacuării Principatelor și a garantării independenței Imperiului otoman, de către Rusia. Singurele rezultate au fost încheierea unui Tratat de alianță anglo-franceză, la 10 aprilie 1854, prin care cele două părți se angajau să nu recurgă la anexiuni teritoriale, completat de un Tratat de garanție pruso-austriac, zece zile mai târziu, prin care cele două state cereau Rusiei să fixeze o limită cronologică ocupării Principatelor și se angajau să recurgă la ofensivă doar în cazul în care armatele ruse
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și în conformitate cu ele condițiile unui act de agresiune: a) invadarea sau atacarea teritoriului unui stat de către forțele armate ale unui alt stat sau orice ocupație militară, chiar temporară, rezultând de pe urma unei asemenea invazii sau a unui asemenea act sau orice anexiune, prin folosirea forței, a teritoriului sau a unei părți a teritoriului unui alt stat; b) bombardarea de către forțele armate ale unui stat a teritoriului unui alt stat sau folosirea oricăror arme de către un stat împotriva teritoriului unui alt stat; c
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
declarația de război, așa cum s-a propus în proiectul sovietic și al "celor 13" din 1969. Există însă o referire în partea introductivă a listei actelor de agresiune, potrivit căreia invadarea sau atacul armat împotriva teritoriului unui stat, ocupația militară, anexiunea teritorială, bombardarea teritoriului etc. constituie acte de agresiune, indiferent dacă a existat sau nu o declarație de război. Această soluție ni se pare a fi corespunzătoare, întrucât, după cum se știe, deși în doctrina dreptului internațional declarația de război este considerată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
2 și în conformitate cu ele, condițiile unui act de agresiune: (a) Invadarea sau atacarea teritoriului unui stat de către forțele armate ale unui alt stat sau orice ocupație militară, chiar temporară, rezultând de pe urma unei asemenea invazii sau unui asemenea atac sau orice anexiune prin folosirea forței a teritoriului sau unei părți a teritoriului unui alt stat; (b) Bombardarea de către forțele armate ale unui stat a teritoriului unui alt stat sau folosirea oricăror arme de către un stat împotriva teritoriului unui alt stat; (c) Blocada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sau a nevinovăției unora dintre cei condamnați (reamintim că în 1940 URSS-ul anexase Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, iar Bulgaria luase Cadrilaterul, așa încât mareșalul Antonescu, în calitate de „conducător al statului“, declarase război URSS-ului toc mai din cauza acestor anexiuni). 15 iulie 1946 - Noua Lege electorală, conform căreia Regele pierdea dreptul de a dizolva Parlamentul. 27 octombrie 1946 - Ultima atestare cunoscută oficial a ședințelor cenaclului literar „Sburătorul“. 19 noiembrie 1946 - Alegeri parlamentare care de fapt au fost câștigate de PNȚ
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
clanurilor și a răfuielilor, pe scurt, un haos total și fără de sfârșit e clar că nu s-a mers pe calea unui nation-building, ci a deconstrucției oricărei forme de guvernare de cealaltă parte a zidului. Este reversul logic al unei anexiuni programate pe termen mediu (treizeci de ani) și care va fi ratificată la momentul potrivit, "ținându-se cont de noile realități de pe teren". Mai întâi de toate, acum recursul consensual dar incantatoriu la declarații comune (semne promițătoare și ferestre de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Bourel, din carnea ta/ Mari boeri c-or ospăta;/ Bourel, din coarnele tale/ Face-aș mândre păhărele,/ Ș-aș bea la masă cu ele!” (Tudora - Suvorov). Transformate din suport al leagănului fetei în recipiente comensuale, coarnele implică „un procedeu de anexiune a puterii prin luarea în stăpânire magică a obiectelor simbolice. Cornul, osul frontal cu coarnele bovideului sau cervidului constituie trofeu, adică exaltare și însușire a forței”. Sacrificarea bourului are o funcție cosmogonică în mithraicism, o transsubstanțializare a acestei viziuni fiind
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dificultăților interne generate de răscoala lui Pugaciev, avea nevoie de sprijinul Austriei spre a constrânge Poarta să accepte pacea, țarina se va arăta dispusă să accepte pretențiile teritoriale austriece 28, iar apoi va adopta o atitudine echivocă, urmărind să folosească anexiunea austriacă ca mijloc de presiune asupra Imperiului otoman, pentru a-l grăbi să ratifice tratatul și a-l împiedica să pună în discuție clauzele sale29. La începutul anului 1774, Curtea din Viena, pe baza demersurilor infructuoase făcute de cancelarul Kaunitz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1791). Însă, o dată cu dobândirea unor drepturi civile egale în cadrul a ceea ce se va numi nation une et indivisible, ei își vor pierde drepturile colective, tradiționale, de comunitate autonomă, urmând să dispară ca popor și religie în urma procesului de asimilare individuală. Anexiunile vor duce și mai departe ambivalența emancipării evreilor prin intermediul francezilor, Napoleon I restrângând-o deja, prin ceea ce se va numi decret infame (1808). În secolul XIX, evreii s-au lăsat asimilați în mod semnificativ nu numai în Germania, ci pretutindeni
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a înscris în fascia din Fiume, în calitate de ostaș. Totuși, a menținut legătura cu guvernul Nitti, prin intermediul generalului Badoglio, iar după ce trupele aliate au evacuat Fiume, autoritățile au lăsat lucrurile să se desfășoare în voie. La 26 noiembrie, printr-un plebiscit anexiunea era acceptată și realizată. Lui Mussolini nu i-a convenit această situație. El nu a putut decât să aplaude, în timp ce poetul îi răpea publicul pe care se bizuia liderul fascist. Deseori Mussolini pleca cu avionul la Fiume. Supraveghea și în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
într-o primă etapă. Pentru momentul 1919-1920, acțiunea agresivă a armatei roșii ungare dinspre Vest și a armatei roșii ruse dinspre Est, ar fi trebuit să dezmembreze România care, prin voința și lupta întregii națiuni, inclusese între hotarele sale fostele anexiuni ruse și austro-ungare, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul. Mișcarea comunistă internațională, subvenționată masiv de Moscova prin Comintern, concretizată în filialele constituite în țările europene sub denumirea de Partide comuniste din..., era mijlocul prin care Puterea bolșevică rusă acționa pe plan extern
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a fi păstrate în vestmântăria Mitropoliei până ce vor putea fi retrimise Episcopiei de Râmnic. Iași, 1 februarie 1917 ss. Al. Lapedatu, secretarul C. I. M. 35 1917, noiembrie 11/24, Petrograd. Rezoluția Congresului Sovietului Muncitorilor și Soldaților privind pacea fără anexiuni (fragmente). Guvernul muncitorilor și țăranilor, creat de revoluția din 6 și 7 noiembrie, care se sprijină pe sovietul muncitorilor și soldaților, propune tuturor guvernelor țărilor beligerante să înceapă imediat convorbiri în vederea unei păci juste și democratice. Guvernul este de părere
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că o pace justă și democratică, care este dorită de majoritatea clasei muncitoare din țările beligerante, epuizată și ruinată de război și că muncitorii și țăranii ruși au cerut-o după căderea monarhiei, trebuie să fie o pace imediată, fără anexiuni, adică fără însușirea prin violență a teritoriilor străine și fără nici o violență la adresa naționalităților. [...] Prin anexiuni sau cuceriri teritoriale prin violență, Guvernul înțelege, conform principiilor democrației în general, orice anexare a unei naționalități mici și slabe de către un stat mare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
epuizată și ruinată de război și că muncitorii și țăranii ruși au cerut-o după căderea monarhiei, trebuie să fie o pace imediată, fără anexiuni, adică fără însușirea prin violență a teritoriilor străine și fără nici o violență la adresa naționalităților. [...] Prin anexiuni sau cuceriri teritoriale prin violență, Guvernul înțelege, conform principiilor democrației în general, orice anexare a unei naționalități mici și slabe de către un stat mare și puternic, fără consimțământul acestei naționalități și independent de gradul său de civilizație și de poziția
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
naționale, în rezoluțiile de partid sau prin insurecții contra opresorilor, dacă se refuză retragerea trupelor de ocupație și nu i se acordă populației dreptul de a organiza propria sa formă de guvernare, o astfel de stare de lucruri constituie o anexiune sau o ocupare prin violență. 36 1917, noiembrie 14/27, Iași. Telegrama nr. 23.701 trimisă de ministrul de Finanțe, N. Titulescu, consulului onorific al României la Moscova, Guérin, și lui Th. Capitanovici, delegatul Băncii Naționale Nr. 23.701 — 14
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
guvernelor aliate. Acestea vor putea conta, în ceea ce le privește, pe prietenia Guvernului Imperial în momentul când se va pune chestiunea altor părți ale Turciei și a teritoriilor de dincolo de frontierele acesteia”. Transcriu integral textul acestei scrisori deoarece proiectul de anexiune teritorială a Strâmtorilor a fost acceptat fără obiecții, puțin după primirea lui la Londra și la Paris, și acordul a fost încheiat între Rusia și aliații săi. Pe măsură ce negocierile avansau ele s-au extins și asupra teritoriilor Turciei asiatice. Insistând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Vintilă, adică o telegramă, datată de la 30 mai: „Toți mici și mari bine, scrisoare“. Bineînțeles, scrisoarea nu s-a primit. A dejunat cu noi și ne-a spus că Eszterhazy a succedat lui Tisza, că Ionel a refuzat pacea fără anexiuni, că germanii sunt furioși. Venise, așa-zis, pentru a cumpăra stofe de la mănăstire. N-avea însă nevoie de pretext, căci germanii tremurau înaintea oricărui elvețian, la discreția cărora erau pentru schimbul prizonierilor pe frontul occidental și tratative de orice fel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de anarhie în care căzuse armata, [ea] nu consimțea să primească, la Brest-Litovsk, toate condițiunile ce voia să impună Germania; mai ales chestiunea provinciilor baltice, la care țineau amândouă deopotrivă, le despărțea. Germania nu se mai mulțumea cu pacea fără anexiuni când era vorba s-o pună în aplicare. Se răzbunau, în turbarea lor, cum puteau și cum nu am fi crezut. Astfel, fiind la un anticar după cărți vechi românești pe strada Belvedere, unde erau atunci barăcile lor, văzui mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cultură diferită de a sa. F. Laplantine recunoaște existența modelului socio-medical sau medico-cultural, care guvernează sau statuează calitatea de sănătos sau patologic într-un grup etno-cultural, dar el remarcă existența a trei grupe de submodele, reprezentate prin: un model de anexiune; un model de conversiune; un model medico-cultural, la care remarcă două dimensiuni (raportul dintre sistemul de reprezentare a bolii și mijloacele de vindecare a acesteia); modul în care este considerată dimensiunea etiologico-terapeutică în societatea la care se face referință. H.B.M.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]