143 matches
-
omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe care l-au tematizat mistici contemplativi precum Eckhart sau Angelus Silesius al cărui vers Berdiaev l-a înscris ca motto la Sensul creației. Respingînd orice margini, libertatea aceasta nu se lasă conținută nici măcar de limitele transcendenței, se revarsă dincolo de ele, se dăruiește torențial ființelor capabile să o primească. Pentru Eckhart
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
2009. 1236 Ioana d'Arc 1237 Mihai Eminescu, Satira II, Poesii 1895. 1238 Liviu Pendefunda, "Lecția de astronomie", în Falii 2 Poema Focurilor, Editura Contact internațional, Iași, 1986. 1239 Platon, Opere complete 1240 Plotinus, A șasea enneidă 1241 Johann Scheffler (Angelus Silesius) (1624-1677), Hymns and Poems http://www.ccel.org/w/winkworth/ singers/htm/angelus.htm 1242 Liviu Pendefunda, Audiție în oglindă, Falii 2 Poema Focurilor, Contact internațional, Iași, 1986. 1243 Diuna Barnes (1892-1982) 1244 Liviu Pendefunda, "Eternitatea labirintului", în Convorbiri
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pendefunda, "Lecția de astronomie", în Falii 2 Poema Focurilor, Editura Contact internațional, Iași, 1986. 1239 Platon, Opere complete 1240 Plotinus, A șasea enneidă 1241 Johann Scheffler (Angelus Silesius) (1624-1677), Hymns and Poems http://www.ccel.org/w/winkworth/ singers/htm/angelus.htm 1242 Liviu Pendefunda, Audiție în oglindă, Falii 2 Poema Focurilor, Contact internațional, Iași, 1986. 1243 Diuna Barnes (1892-1982) 1244 Liviu Pendefunda, "Eternitatea labirintului", în Convorbiri literare, martie 2010. 1245 Dan Brown, Simbolul pierdut. 1246 Titania Hardie, Labirintul rozelor. 1247
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cuvântul lui Dumnezeu a devenit fiul ei. Împărăția lui Dumnezeu va primi pe Regele său. Întregul univers recunoaște în Maria pe Regina sa, pentru care lumea a fost creată, deoarece Regele suprem nu trebuia să ne vină decât prin Maria. Angelus sună și amintește cel mai mare contract încheiat vreodată, acela, al cerului cu pământul. Angelus, sună: „fie” al Mariei. Sună prea curata ei Feciorie; sună Maternitatea ei dumnezeiască; sună Regalitatea ei universală. Sună, Angelus... sună... sună... „Și Cuvântul s-a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Întregul univers recunoaște în Maria pe Regina sa, pentru care lumea a fost creată, deoarece Regele suprem nu trebuia să ne vină decât prin Maria. Angelus sună și amintește cel mai mare contract încheiat vreodată, acela, al cerului cu pământul. Angelus, sună: „fie” al Mariei. Sună prea curata ei Feciorie; sună Maternitatea ei dumnezeiască; sună Regalitatea ei universală. Sună, Angelus... sună... sună... „Și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Maria primește și primește Cuvântul. Din acest îndoit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să ne vină decât prin Maria. Angelus sună și amintește cel mai mare contract încheiat vreodată, acela, al cerului cu pământul. Angelus, sună: „fie” al Mariei. Sună prea curata ei Feciorie; sună Maternitatea ei dumnezeiască; sună Regalitatea ei universală. Sună, Angelus... sună... sună... „Și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Maria primește și primește Cuvântul. Din acest îndoit consimțământ al Mariei și al Fiului, al Cerului și al pământului, se împlinește marele mister al întrupării. Cuvântul s-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
locui în sânul celei mai feciorești mame, până la binecuvântata noapte a Betleemului. Cuvântul s-a făcut trup; să se plece tot genunchiul în cer și pe pământ. Și într-adevăr așa este. Căci atunci când un suflet recită aceste cuvinte din „Angelus”, se aruncă cu toată smerenia la pământ, fie numai în duh înaintea Sfintei Treimi, pentru a-i mulțumi că ni l-a dat pe Isus; toți îngerii și sfinții se pleacă și ei și adoară pe minunata Treime de bunătatea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
este de ajuns ca să spună tot, dar acest tot este nesfârșit mai mult. Și acesta-i cuvântul nemăsurat, cum faptul însuși ni-l spune: „Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. La fel sună și de acum Angelus. Sună în toate îndrăgitele dimineți, căci razele sunt trimise mai mult de Tine decât soarele care răsare. Sună, în căldurile amiezii, căci ziua e ziuă mai mult prin Tine decât prin astrul care luminează. Sună ora serii, căci prin Tine
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de a auzi clopotul sfânt, din turla înaltă sau mică și de a spune salutarea îngerească, smeritul răspuns al Fecioarei Maria și în sfârșit voința Fiului de a se face trup și a locui între noi. Spunându-ne cu evlavie Angelus, dimineața, ne vom sfinți întreaga zi sub protecția Mariei, la amiază, ne vom reînviora puterile de muncă, iar seara vom primi surâsul dulce al Mariei, și cu chipul Ei în minte ne vom odihni în pace sub ocrotirea ei. Fr.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Numărul total al credincioșilor era de 646 persoane, despre care se afirmă că erau toți români și vorbitori ai limbii române. În ianuarie 1800, administrator al parohiei Huși era Francesco Barbieri, iar în 1808 au slujit Franciscus Maria Longhi și Angelus Cantone. Pentru același an, 1808, situația statistică arată astfel: Cotroceni - 40 familii integre, 4 familii medii, 169 persoane; Corni Vale - 42 familii integre, 5 familii medii, 124 persoane; Corni Deal - 56 familii integre, 15 familii medii, total enoriași 269; Cherza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Chicu Sanda Ciocoiu Daniela Ciorbă Constantin Cogălniceanu Carmen Cerasela Cretu Cuta Cristea Gabriel Gherasim Remus Grigoraș Camelia Grigoriu Maricela Iancu Florin Irimeasa Gigel Lungeanu Sorin Marin Ioan Mocanu Luminița Mocanu Viorica Moraru Paula Orzan Dorinel Pricop Doinita Racovanu Luminița Romila Angelus Ruja Geovana Sile Tatiana Șălaru Mihaela Ținteanu Anca 1984-1985 Alexa Onorel Alexandru Constantin Andrei Camelia Antonica Dan Bejan Florentina BIănaru luliana Blinda Sergiu Bostan Ciprian Buda Vasile Cătana Gabriela Chetran Tamara Ciobanu Corina Ciobotariu Carmen Clim Simona Dima Paul Donea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vorbirea lor, limba latină curată, căci ce nu strică vremea în veacuri lungi? Unde trebuia să fie Deus, avem Dzeu sau Dumnedzeu, al mieu în loc de meus, așa s-a stricat limba; unde era coelum avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus indzierul, dar în schimb nu avem nici un cuvânt care să nu amintească, fie prin început, fie prin terminație, fie prin mijloc, originea sa dintăi. Unele cuvinte au rămas chiar întregi: barba - barba, așa și luna, iar altele cu foarte mici
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și teologie, gândire politică și gândire științifică. Între fenomenele literaturii occidentale din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, care suscită interesul autorului, se numără magia, mistica, kitschul, corporalitatea, timpul, spațiul, dar și personalități precum Thomas Morus, Th. Marlowe, Angelus Silesius, Pascal, Sfântul Ioan al Crucii, Sfânta Teresa d’Avila ș.a. sau personaje ca Hamlet, Don Quijote, Faust. Țară europsită (2002), volum prefațat de Horia Roman Patapievici, care apreciază în chip deosebit stilul autorului, comparându-l cu „dansul pe tăișul sabiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
lumii: cele șapte, cinci sau numai trei ceruri; prin sălașul osândiților la chinuri sau prin cel hărăzit drepților, la Răsăritul ori la Apusul soarelui 129. Am pomenit de îngerul însoțitor. Acesta îndeplinește două funcții principale, de ghid și de interpret (angelus interpres). Rareori, ca în Cartea siriacă a lui Baruh, vizionarul comunică direct cu Dumnezeu, fără un interpret angelic. Cel mai simpatic intercesor de acest fel este fără îndoială Mihail. Ulterior, Mihail va deveni intercesorul prin excelență, protector din oficiu al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
apocalipticii iudaice, este o scriere originală. Câteva trăsături specifice: 1. la nivel formal: lipsa pseudonimiei; autorul își afișează aproape ostentativ contemporaneitatea cu cititorii; neutralizarea așa-ziselor vaticinia ex eventu; determinismul istoric aproape că nu se face simțit; rolul îngerului hermeneut (angelus interpres) este foarte redus; 2. la nivel de conținut: accentuarea figurii Mielului jertfit; numai în urma intervenției Mielului istoria începe „să curgă” (Mielul e singurul capabil să rupă cele șapte peceți); originea viziunii se află în Isus Cristos; scopul direct, programatic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
găsit, așadar, pe 19 iunie 1957, abia născută, pe la prânz, în brațele părinților mei. Desigur, totul e un amestec de intuiții, revelații, memorie și poveste de viață și de nemurire. Prenume de inspirație religioasă, Angela corespunde numelui de origine latină Angelus, care are la baza substantivul "angelus", tradus prin "înger", "trimis al lui Dumnezeu", "sol al divinității". Cuvântul a fost împrumutat de romani de la greci ("anggelos" "mesager"), devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creștine aflate în calendarul ortodox. Ca prenume, Angela a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
abia născută, pe la prânz, în brațele părinților mei. Desigur, totul e un amestec de intuiții, revelații, memorie și poveste de viață și de nemurire. Prenume de inspirație religioasă, Angela corespunde numelui de origine latină Angelus, care are la baza substantivul "angelus", tradus prin "înger", "trimis al lui Dumnezeu", "sol al divinității". Cuvântul a fost împrumutat de romani de la greci ("anggelos" "mesager"), devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creștine aflate în calendarul ortodox. Ca prenume, Angela a pătruns în onomastica românească mai întâi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Angheloiu, Anghelit, Andilina etc. Fiicele lui Neagoe Basarab și Alexandru Lăpușneanu se numeau Anghelina. Numele nu mai este iubit în zilele noastre. În momentul de față, numele a preluat și anumite forme apusene, care merg pe rădăcina vechiului nume de Angelus: Angel, Angelo, Angelica, Angelina sau Gela (prenume căruia îi corespunde masculinul Gelu). Tot această rădăcină dă numele plantei "Angelica", o erbacee care are semnificația de cea "care trebuie iubită", iar în termen popular este supranumită "Anghelina". De sărbătoarea Sfinților Arhangheli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
balerini firavi din Lacul lebedelor, ci niște războinici dispuși la sacrificii, arhistrategii ce păzesc bunele rânduieli din lumea îngerilor noștri păzitori. Ei au avut de îndeplinit grele misiuni divine, conform vechilor scripturi, și tocmai de aceea numele lor, derivând din Angelus, în general, atestă această învestire: "Dreptatea lui Dumnezeu", "Dumnezeu este lumină", "Îngerul cel înalt", "Secretele lui Dumnezeu", "Prietenul lui Dumnezeu", "Cel care vindecă", "Cel care e asemenea lui Dumnezeu", "Cel care veghează asupra copiilor de pe Pământ și din Ceruri", "Frumusețea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Operei lor. Programul zilei elaborat de sora Galbusera era următorul: orele 4,30 deșteptarea și igiena; meditația, sfânta liturghie, curățenia Casei și micul dejun; muncă până la orele 11,45 și, apoi, în biserică pentru recitarea coroniței Providenței, examenul de conștiință, Angelus etc.; orele 12,30 prânzul și recreația în comun; reluarea muncii, cu o pauză de odihnă; înainte de cină, o oră de adorație și recitarea rozariului; cina, rugăciunile de seară și repausul in Domino, la orele 20,30. Munca era intensă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
51, bl. 22B, sc. C, et. 12, ap. 151, sector 6 țel. 4305482 fax: 4305482 0253 SC ANDREEA SERVICII CONTABILE SRL Aleea Arinii Dornei nr. 9, bl. I8, sc. B, et. 2, apt. 22, sector 6 țel. 7717174 1046 SC ANGELUS CONSULTING SRL Sos. Nordului nr. 52, sector 1 țel. 2302976 fax: 2302976 0702 SC ANITA EXPERT CONT SRL Str. Verii nr. 8, SUBSOL, sector 2 țel. 094343494 0883 SC AREXIM AUDIT SRL Bd. Carol I nr. 54, sector 2 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de Algunas Fructas achados nella... compostos pelo Doutor Garcia de Orta, Physico del Rei Jo²o 3o, 2 edic²o, Lisboa, 1872 (ediție originală tipărită de Jo²o de Eredem, Goa, 1563). Un tratat de Pharmacopoea persica a fost scris În 1681 de către Angelus a Sancto Josepho. Nicolas Lémery și-a scris al său Traité universel de Drogues simples (Paris, 1699) neuitând să includă, sau numai să amintească În trecere, medicina și farmacologia arabă și indiană a drogurilor, substanțe În rândul cărora erau incluse
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
University of California Press, 1992, pp. 209-223. Ceea ce nu va Însemna că Honigberger ar deține - chiar și cu experința sa În Kashmir și Himalaya- rolul improbabil al unui anticipator. Opiul, ca și nux vomica, sunt semnalate deja de superiorul carmelitan Angelus a Sancto Josepho În a sa Pharmacopoea persica e idiomate persico in latinum conversa (Lutetiae Parisiorum, 1681), din care citează de altfel Laignel-Lavastine și Vinchon În „La médecine en Perse au XVIIe siècle”, op. cit., pp. 610-621 (cu multiple referințe la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
evocă un a latin originar (a + n > în), în pâine, câine etc., dar obscurizează etimologia lui râu (< rivus, rius), a râde (< ridere) etc. - la început de cuvânt, când cedează locul „nedreptului” î, se obscurizează și evoluția a + n > în (în): angelus > înger. Ca să nu mai invocăm termeni de alte origini. Cu aceeași modalitate de "argumentare", cu care se invoca scrisul clasicilor si scrisorile lui Eminescu, pentru a se susține scrierea cu litera î, se respinge și acest argument al provenienței sunetului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a râde - rire, ridere și pe care îl regăsesc când se recurge la litera î: a râde? Și de ce nu s-ar supăra aceiași italieni, spanioli, francezi etc. când litera î maschează, la început de cuvânt un a originar: înger (angelus - angelo, ange). Specialiști de renume, însă, nu sunt deranjați de forme precum pâine, câine; cunoscutul romanist Éd. Bourciez, de exemplu, după ce fixează identitatea vocalei î și semnalează modul în care aceasta se scrie: „Le vocalisme roumaine se distingue actuellement de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]