138 matches
-
cu o apoftegmă în registru parenetic de care depinde, în ultimă instanță, orice progres în viață, unde a nu urca înseamnă, de fapt, nu a sta pe loc, ci a retrograda: Stehen ist zurükke gehen (s. 302). Rațiunile pentru care Angelus Silesius a putut suscita interesul filozofilor nu sunt puține la număr. „Călătorul heruvimic” rămâne, din orice unghi l-am privi, o mostră perfectă de teologie mistică în care discursul de tip metafizic asupra dumnezeirii nu se poate regăsi. Provocând teologia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
slăvirea lui Dumnezeu din perspectiva economiei mântuirii. Dumnezeu îi apare misticului cu familiaritatea pe care psalmii biblici o emană. Freamătul viu al căutării Cuvântului se topește într-un limbaj alchimic. Precum Sf. Efrem Sirul sau Dionisie Areopagitul în lumea răsăritenilor, Angelus Silezius provoacă teologia simbolică cu metafore iconoclaste; Dumnezeu „este nimic și prea-nimic” (ist ein nichts und uebernichts, s. 111). Poetul aderă și la alte antinomii dogmatice: „Dumnezeu se întemeiază fără temei” (Gott gruendt sich ohne grund, s. 42). Este o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sfârșit, o privire filozofică poate întrevedea în Călătorul heruvimic refuzul înțelegerii Providenței prin prisma unui model cosmologic mecanicist sau determinist, cel pe care revoluțiile științifice ale veacului al XVII-lea l-au promovat, întărind ideologia „religiei naturale” și deismul antiteist. Angelus Silesius propune, pe urmele unui Grigorie de Nazianz sau Maxim Mărturisitorul, o recepție de natură poetică a condescendenței sofianice pe care Pronia divină o vădește în lucrarea sa cosmică: Gott ist mein spiel (s. 84), în timp ce oamenii îndumnezeiți devin „cei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Jocul, înțeles ca figură prin excelență a ceea ce Părinții greci numeau prin oikonomia, destituie orice primat al dualismului epistemologic „subiect-obiect” și promovează un model hermeneutic extrem-contemporan, acela al indeterminării. Multiple consonanțe ivite din respirația minții unificate a marelui mistic baroc Angelus Silesius devin probele actualității celor două mari discipline ale concretului: mistica și fenomenologia. Vasul răbdării și chipul blândețelortc "Vasul răbdării și chipul blândețelor" Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut Ioan 20, 29 Orice miracol îl înțelegi după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
taina Euharistiei, fără invocarea Duhului - adică în absența epiclezei - nu se poate vorbi despre prefacere. Conversația nevăzută cu Logosul presărat în câmpul creației și pământul Scripturilor seamănă cu arta grădinăritului. Euharistia este primăvara parfumată a grădinarului, care, precum trandafirul lui Angelus Silesius, crește și înflorește ohne warum... Grădinarul tâlcuitor de înțelesuri va fi fericit să adoarmă sub lumina lină de apus, a veșnicului „Soare al dreptății” (Maleahi 3, 20). Precum parfumul obținut din esențele tari, cunoașterea care înflorește din nuntirea minții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1966 la Praga, prin grija Academiei de Științe a Republicii Socialiste Cehoslovace. Dar, la acea dată, programul grandios al lui Comenius părea o relicvă. Surprinzătoare, dar inutilă. Asupra viziunii mirificului iluminat se așezase colbul unei istorii sângeroase și mediocre. Comenianul angelus pacis fusese încarcerat într-o bibliotecă obscură ca o cavernă neanderthaliană. De ce oare? Iată o interpretare care, din păcate, nu este simplă supoziție lipsită de dovezi. Dacă vrem să înțelegem de ce s-a ratat punerea în practica învățământului european a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost intenția rezultă limpede din gestul său din anul 1667. Se organiza conferința de la Breda (Olanda) pentru a pune capăt războiului dintre englezi și belgieni. Bătrânul „frate boemian” a făcut un ultim și măreț efort. A scris emoționantul manifest Angelus pacis (Îngerul păcii) și l-a înmânat personal delegaților întruniți pentru negocieri. Apoi a revenit la Amsterdam și s-a dedicat „cărții a opta”. A numit-o Unum necesarium (Unitatea necesară). Nu era doar un apel politic pentru unitatea europeană
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestui asentiment sau acest asentiment necesar este o marcă sigură a adevărului. Împotriva acestei teze, Suarez construiește o obiecție sub formă de ipoteză: ipoteza unei înșelătorii care se opune din exterior la asentimentul spiritului: un Dumnezeu înșelător sau diavolul (un angelus malus), ar putea obliga spiritul să-și dea asentimentul unei propoziții false. În acest caz eroarea va fi involuntară și asentimentul invincibil nu va mai fi o marcă sigură a adevărului, ceea ce este împotriva tezei pe care Suarez vrea să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
invincibil nu va mai fi o marcă sigură a adevărului, ceea ce este împotriva tezei pe care Suarez vrea să o demonstreze. Discuțiile suareziene ne îndreaptă spre două figuri care sunt familiare în textele lui Descartes: un Dumnezeu înșelător și un angelus malus, diavolul sau geniul rău. Ar fi poate util să apropiem textele lui Descartes și Suarez pentru a verifica învecinarea lor teoretică: F. Suarez, Disputationes metaphisicae, Disputatio IX, De falsitate, sectio II, VII. R. Descartes, Meditatio I, AT, VII,p.
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cazul lui Dumnezeu, va fi vorba de o acțiune deasupra ordinii naturale, dar posibilă doar dacă luăm în considerare numai puterea lui Dumnezeu. Totuși, cum Dumnezeu este prin excelență bun, bunătatea lui face imposibilă exercitarea acestei puteri. Dimpotrivă, în cazul lui angelus malus, înșelătoria este absolut imposibilă, pentru că îngerul nu are nici o putere în cazul înțelegerii umane, și deci el nu poate niciodată să producă vreun asentiment irezistibil. Ba mai mult, îngerul rău poate să conducă înțelegerea spre o judecată falsă prin
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înțelegerii umane, și deci el nu poate niciodată să producă vreun asentiment irezistibil. Ba mai mult, îngerul rău poate să conducă înțelegerea spre o judecată falsă prin capcane, la care totuși este întotdeauna posibil să se refuze asentimentul. Acțiunea lui angelus malus nu pune nici o problemă în doctrina suareziană ; atunci cînd dimpotrivă dacă Dumnezeu nu ar fi bun, pe atât cât este de puternic, teoria conform căreia asentimentul irezistibil este o marcă sigură a adevărului ar deveni de nesusținut. Mai multe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Cuvântul lui Dumnezeu a devenit fiul ei. Împărăția lui Dumnezeu va primi pe Regele său. Întregul univers recunoaște în Maria pe Regina sa, pentru care lumea a fost creată, deoarece Regele suprem nu trebuia să ne vină decât prin Maria. Angelus sună și amintește cel mai mare contract încheiat vreodată, acela, al cerului cu pământul. Angelus, sună: „fie” al Mariei. Sună prea curata ei Feciorie; sună Maternitatea ei dumnezeiască; sună Regalitatea ei universală. Sună, Angelus... sună... sună... „Și Cuvântul s-a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Întregul univers recunoaște în Maria pe Regina sa, pentru care lumea a fost creată, deoarece Regele suprem nu trebuia să ne vină decât prin Maria. Angelus sună și amintește cel mai mare contract încheiat vreodată, acela, al cerului cu pământul. Angelus, sună: „fie” al Mariei. Sună prea curata ei Feciorie; sună Maternitatea ei dumnezeiască; sună Regalitatea ei universală. Sună, Angelus... sună... sună... „Și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Maria primește și primește Cuvântul. Din acest îndoit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să ne vină decât prin Maria. Angelus sună și amintește cel mai mare contract încheiat vreodată, acela, al cerului cu pământul. Angelus, sună: „fie” al Mariei. Sună prea curata ei Feciorie; sună Maternitatea ei dumnezeiască; sună Regalitatea ei universală. Sună, Angelus... sună... sună... „Și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Maria primește și primește Cuvântul. Din acest îndoit consimțământ al Mariei și al Fiului, al Cerului și al pământului, se împlinește marele mister al întrupării. Cuvântul s-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
locui în sânul celei mai feciorești mame, până la binecuvântata noapte a Betleemului. Cuvântul s-a făcut trup; să se plece tot genunchiul în cer și pe pământ. Și într-adevăr așa este. Căci atunci când un suflet recită aceste cuvinte din „Angelus”, se aruncă cu toată smerenia la pământ, fie numai în duh înaintea Sfintei Treimi, pentru a-i mulțumi că ni l-a dat pe Isus; toți îngerii și sfinții se pleacă și ei și adoară pe minunata Treime de bunătatea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
este de ajuns ca să spună tot, dar acest tot este nesfârșit mai mult. Și acesta-i cuvântul nemăsurat, cum faptul însuși ni-l spune: „Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. La fel sună și de acum Angelus. Sună în toate îndrăgitele dimineți, căci razele sunt trimise mai mult de Tine decât soarele care răsare. Sună, în căldurile amiezii, căci ziua e ziuă mai mult prin Tine decât prin astrul care luminează. Sună ora serii, căci prin Tine
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de a auzi clopotul sfânt, din turla înaltă sau mică și de a spune salutarea îngerească, smeritul răspuns al Fecioarei Maria și în sfârșit voința Fiului de a se face trup și a locui între noi. Spunându-ne cu evlavie Angelus, dimineața, ne vom sfinți întreaga zi sub protecția Mariei, la amiază, ne vom reînviora puterile de muncă, iar seara vom primi surâsul dulce al Mariei, și cu chipul Ei în minte ne vom odihni în pace sub ocrotirea ei. Fr.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Chicu Sanda Ciocoiu Daniela Ciorbă Constantin Cogălniceanu Carmen Cerasela Cretu Cuta Cristea Gabriel Gherasim Remus Grigoraș Camelia Grigoriu Maricela Iancu Florin Irimeasa Gigel Lungeanu Sorin Marin Ioan Mocanu Luminița Mocanu Viorica Moraru Paula Orzan Dorinel Pricop Doinita Racovanu Luminița Romila Angelus Ruja Geovana Sile Tatiana Șălaru Mihaela Ținteanu Anca 1984-1985 Alexa Onorel Alexandru Constantin Andrei Camelia Antonica Dan Bejan Florentina BIănaru luliana Blinda Sergiu Bostan Ciprian Buda Vasile Cătana Gabriela Chetran Tamara Ciobanu Corina Ciobotariu Carmen Clim Simona Dima Paul Donea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vorbirea lor, limba latină curată, căci ce nu strică vremea în veacuri lungi? Unde trebuia să fie Deus, avem Dzeu sau Dumnedzeu, al mieu în loc de meus, așa s-a stricat limba; unde era coelum avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus indzierul, dar în schimb nu avem nici un cuvânt care să nu amintească, fie prin început, fie prin terminație, fie prin mijloc, originea sa dintăi. Unele cuvinte au rămas chiar întregi: barba - barba, așa și luna, iar altele cu foarte mici
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Operei lor. Programul zilei elaborat de sora Galbusera era următorul: orele 4,30 deșteptarea și igiena; meditația, sfânta liturghie, curățenia Casei și micul dejun; muncă până la orele 11,45 și, apoi, în biserică pentru recitarea coroniței Providenței, examenul de conștiință, Angelus etc.; orele 12,30 prânzul și recreația în comun; reluarea muncii, cu o pauză de odihnă; înainte de cină, o oră de adorație și recitarea rozariului; cina, rugăciunile de seară și repausul in Domino, la orele 20,30. Munca era intensă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Numărul total al credincioșilor era de 646 persoane, despre care se afirmă că erau toți români și vorbitori ai limbii române. În ianuarie 1800, administrator al parohiei Huși era Francesco Barbieri, iar în 1808 au slujit Franciscus Maria Longhi și Angelus Cantone. Pentru același an, 1808, situația statistică arată astfel: Cotroceni - 40 familii integre, 4 familii medii, 169 persoane; Corni Vale - 42 familii integre, 5 familii medii, 124 persoane; Corni Deal - 56 familii integre, 15 familii medii, total enoriași 269; Cherza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
găsit, așadar, pe 19 iunie 1957, abia născută, pe la prânz, în brațele părinților mei. Desigur, totul e un amestec de intuiții, revelații, memorie și poveste de viață și de nemurire. Prenume de inspirație religioasă, Angela corespunde numelui de origine latină Angelus, care are la baza substantivul "angelus", tradus prin "înger", "trimis al lui Dumnezeu", "sol al divinității". Cuvântul a fost împrumutat de romani de la greci ("anggelos" "mesager"), devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creștine aflate în calendarul ortodox. Ca prenume, Angela a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
abia născută, pe la prânz, în brațele părinților mei. Desigur, totul e un amestec de intuiții, revelații, memorie și poveste de viață și de nemurire. Prenume de inspirație religioasă, Angela corespunde numelui de origine latină Angelus, care are la baza substantivul "angelus", tradus prin "înger", "trimis al lui Dumnezeu", "sol al divinității". Cuvântul a fost împrumutat de romani de la greci ("anggelos" "mesager"), devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creștine aflate în calendarul ortodox. Ca prenume, Angela a pătruns în onomastica românească mai întâi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Angheloiu, Anghelit, Andilina etc. Fiicele lui Neagoe Basarab și Alexandru Lăpușneanu se numeau Anghelina. Numele nu mai este iubit în zilele noastre. În momentul de față, numele a preluat și anumite forme apusene, care merg pe rădăcina vechiului nume de Angelus: Angel, Angelo, Angelica, Angelina sau Gela (prenume căruia îi corespunde masculinul Gelu). Tot această rădăcină dă numele plantei "Angelica", o erbacee care are semnificația de cea "care trebuie iubită", iar în termen popular este supranumită "Anghelina". De sărbătoarea Sfinților Arhangheli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
balerini firavi din Lacul lebedelor, ci niște războinici dispuși la sacrificii, arhistrategii ce păzesc bunele rânduieli din lumea îngerilor noștri păzitori. Ei au avut de îndeplinit grele misiuni divine, conform vechilor scripturi, și tocmai de aceea numele lor, derivând din Angelus, în general, atestă această învestire: "Dreptatea lui Dumnezeu", "Dumnezeu este lumină", "Îngerul cel înalt", "Secretele lui Dumnezeu", "Prietenul lui Dumnezeu", "Cel care vindecă", "Cel care e asemenea lui Dumnezeu", "Cel care veghează asupra copiilor de pe Pământ și din Ceruri", "Frumusețea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]