87 matches
-
mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii. Dintre ferigi apare Equisetum palustre; dintre angiosperme: Agrostis tenuis, Ajuga reptans, Asperula odorata, Asperula rivalis, Bromus pannonicus obsigă, Carex remota, Centaurea nigrescens, Cerastium fontanum, Chenopodium foliosum, Chenopodium glaucum, Chenopodium opulifolium, Chenopodium polyspermum, Chenopodium rubrum, Chenopodium urbicum, Chenopodium vulvaria, Chondrilla juncea, Chorispora tenella, Chrysanthemum corymbosus, Chrysanthemum leucanthemum, Chrysanthemum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sezonul de vegetație: 14,7°C, durata medie a perioadei bioactive: 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț: 25.10, data medie a ultimului îngheț: 17.04, precipitații medii anuale: 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: dintre angiosperme întâlnim pe: Carex pendula, Carex pilosa, Carex pilulifera, Salvia sylvestris, Salvia verticillata, Sanguisorba minor, Sanguisorba officinalis (în stratul erbaceu), respectiv pe Sambucus ebulus și Sambucus nigra (în stratul arbustiv). B. Fauna fosilă este reprezentată de 46 specii de moluște (bivalve
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite): dicotiledonate (magnoliate) și monocotiledonate (liliate). 4. ANIMALE - cu 37 Încrengături. În ceea ce privește numărul de specii procariote și eucariote „vegetale” din primele 4 regnuri, acesta diferă după autorii luați În considerație. Cei mai mulți autori apreciază că există aproximativ 5 000 specii de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
specii (5 700 inferioare și 4 300 superioare). Vorbind despre marile grupe de vegetale se apreciază următoarele „ere” În evoluție: era algelor (din Precambrian până În Silurian), era ferigilor (din Silurian până În Permian), era gimnospermelor (din Permian până În Cretacic) și era angiospermelor (din Triasic până astăzi, În Cuaternar). În cursul evoluției lumii vii a avut loc o divergență fundamentală Între două tendințe: 1. - tendință animală care a selecționat indivizi cu viață de relație activă și perfecționată, dar aceasta În detrimentul autonomiei nutritive (heterotrofie
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
clorofilă, dar conțin pigmenți carotenoizi, responsabili de culoarea galbenă, oranj sau roșie a multor fructe (tomate, ardei), petale (stânjenel galben) sau rădăcini (morcov). Cromoplastele se Întâlnesc doar la spermafite: puțin frecvente la gimnosperme (În psuedobaca de tisă) și abundente la angiosperme. Apariția lor În cursul evoluției este, de altfel, contemporană cu cea a angiospermelor, a căror reproducere este dependentă din multe puncte de vedere (transportul polenului, răspândirea fructelor) de animale. Diferențierea cromoplastelor, semnale colore, se integrează Într-o strategie a dezvoltării
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
multor fructe (tomate, ardei), petale (stânjenel galben) sau rădăcini (morcov). Cromoplastele se Întâlnesc doar la spermafite: puțin frecvente la gimnosperme (În psuedobaca de tisă) și abundente la angiosperme. Apariția lor În cursul evoluției este, de altfel, contemporană cu cea a angiospermelor, a căror reproducere este dependentă din multe puncte de vedere (transportul polenului, răspândirea fructelor) de animale. Diferențierea cromoplastelor, semnale colore, se integrează Într-o strategie a dezvoltării plantelor zoidofile și zoochore, contribuind, fără Îndoială, Într-o mare măsură la expansiunea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
a căror reproducere este dependentă din multe puncte de vedere (transportul polenului, răspândirea fructelor) de animale. Diferențierea cromoplastelor, semnale colore, se integrează Într-o strategie a dezvoltării plantelor zoidofile și zoochore, contribuind, fără Îndoială, Într-o mare măsură la expansiunea angiospermelor. În general, cromoplastele se diferențiază târziu În cursul maturării fructelor, cel mai adesea plecând de la cloroplaste, mai rar plecând de la amiloplaste sau de la protoplaste. Originea plastidelor, ca și a mitocondriilor de altfel (ambele categorii de organite având membrană dublă, ribozomi
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pionieri ai instalării pe soluri mobile (nisipuri) și se formează pe soluri dure după licheni, care le furnizează un substrat mai suplu. Părțile moarte ale tufelor de mușchi constituie primul humus pe care pot să se dezvolte alte plante, Îndeosebi angiospermele. Așadar, În prima etapă, strategia evolutivă a constat În a transfera activitatea de diviziune ce asigură creșterea organismului asupra celulei apicale (terminale) a fiecărui filament. Această celulă apicală este permanentă și bipartițiile sale sunt totdeauna perpendiculare pe axa de alungire
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
uneori cu ajutorul unui meristem intercalar. Meristemele primare sunt, În același timp, organogene (produc noi organe: frunze, flori, ramuri) și histogene (diferențiază țesuturi ale plantei tinere cu structură primară). Primele plante vasculare apărute În Silurianul superior erau mult mai simple decât angiospermele actuale. Lipsite de frunze și de rădăcini, ele prezentau o axă caulinară culcată, cu ramificații de origine dichotomă. Cucerirea spațiului aerian a devenit posibilă prin apariția unui sistem radicular ce asigură o ancorare și o nutriție minerală și hidrică suficientă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
rUV cele mai periculoase pentru ființele vii. Când cantitatea de oxigen a ajuns la 10% din valoarea actuală, suprafața terestră a putut deveni locuibilă pentru primele organisme care s-au instalat pe continente. Cel mai bine au reușit ciupercile și angiospermele, dar folosind strategii diferite. Adaptările ciupercilor sunt pur fiziologice și biologice; ca simbionte sau parazite, ele Își Însoțesc gazdele În diversele lor nișe ecologice; ca saprofite, ele sunt capabile (datorită bogăției În secreții enzimatice) să atace o multitudine de substraturi
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
dar folosind strategii diferite. Adaptările ciupercilor sunt pur fiziologice și biologice; ca simbionte sau parazite, ele Își Însoțesc gazdele În diversele lor nișe ecologice; ca saprofite, ele sunt capabile (datorită bogăției În secreții enzimatice) să atace o multitudine de substraturi. Angiospermele au reușit, prin adaptări fiziologice, biologice, morfologice și anatomice, să cucerească toate mediile de pe suprafața Terrei, de la cele mai umede până la cele mai uscate, de la cele mai reci până la cele mai calde. Păreri privind proveniența plantelor vasculare (terestre) După păreri
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pot pierde până la 90% apă, intră În viață latentă și revin la viața normală atunci când condițiile redevin favorabile. Reviviscența implică profunde modificări biochimice și fiziologice. În această categorie de plante intră multe specii de mușchi și licheni, dar și multe angiosperme din regiuni aride. o Ignorarea secetei. Efemerofitele din zonele temperate Își desfășoară Întregul ciclu evolutiv În 2-3 săptămâni; „profitând” de puțina apă rezultată din topirea zăpezii primăvara ori din rarele ploi, când imediat germinează semințele, plantele cresc, Înfloresc, fructifică, mor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]