172,531 matches
-
eroina cărții, Emma Bovary, care în căsnicia ei nefericită și frustrată sexual avea multe neîmpliniri, unele asemănându-se cu ale ei. Brutal, fu scoasă din visare și chiar speriată rău de lătratul unui câine foarte aproape de locul unde se afla. Animalul șiret o simțise, se apropiase furișându-se prin pădure și prin lătratul său dădea veste stăpânului că a descoperit ceva. Violeta, în graba cea mai mare, și-a îmbrăcat fusta și bluza, neavând răbdarea să pună și sutienul care mai
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
spaima pe care o produsese. Atunci observă Violeta că lângă vacile ei apăruseră doi boi care pășteau liniștiți și, undeva în marginea cealaltă a pădurii, un bărbat, întins pe spate, citea la umbra fagilor. El venise pe sub poala pădurii în urma animalelor, o văzuse pe Violeta dezbrăcată când se spăla și se așezase în acel loc răzleț. Sta retras pentru a nu crea tinerei femei o stare de rușine și tulburare. Cățelul, ca orice câine curios, scotocise prin pădure până a ajuns
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
Bebe. La despărțire, când fiecare urma s-o apuce pe drumul ce ducea la satul său, și-au promis că dacă vremea este bună vor mai veni în acest loc, atât de liniștit și cu iarbă atât de bună pentru animale. * Azi erau la a treia zi de întâlnire. În cele anterioare, discutaseră câte în lună și în stele! Din familie și din cititul cărților, Violeta își formase un adevărat bagaj de cunoștințe. Făcea cu ușurință recenzii ale unor cărți scrise
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
vorbim de tradiția și plenitudinea sobornicității vechii Biserici, fie că facem referire la cultul sacramental sau la învățătura de credință, Ortodoxia se deosebește cu mult de celelalte religii și culte religioase, precum este, spre exemplu, ființa umană categoric superioară regnului animal. În primul rând, în Sfânta Liturghie credincioșii trăiesc mai departe, în chip nemijlocit, înțelegerea și practica cultului divin al Bisericii vechi. Tot ceea ce Biserica veche și bizantină a creat frumos, ca rugăciuni și imnuri în sfera dramei liturgice, a meditației
ORIGINALITATEA, FIDELITATEA ŞI FRUMUSEŢEA ORTODOXIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399790957.html [Corola-blog/BlogPost/350709_a_352038]
-
idolatria, înveninarea, vrășmășiile, certurile, mânia, clevetirile, murmurele, îngâmfările, neînțelegerile și altele, toate numite faptele cărnii”. Însă există o mare deosebire între păstorul oilor și cel al oamenilor: oamenii nu pot fi nicidecum tratați cu aceeași autoritate cu care sunt tratate animalele. Preotul nu poate folosi violența nici în acel mod în care o pot face judecătorii laici. Așadar este nevoi de convingere, nu de constrângere. Trebuie păstrat și echilibrul între acrivie și iconomie în funcție de situația și de starea sufletească a credinciosului
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
bază mai mică cu vreo 5-6 m, înaltă de vreo 12 m și de vreo 8 m lățime a corpului principal, dar și cu o extindere laterală. În capătul ei se afla un parc cu statui din oțel ce reprezentau animale, un cerb, o căprioară, și un lac mic plin cu rațe sălbatice, o lebădă albă și mulți porumbei și pescăruși. Porumbeii erau blânzi, veneau lângă tine și-ți cugulegeau pâinea din mână. Când le aruncam mâncarea în apă era o
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
azi transformată, spoliată. Vezi, ăsta-i lucru curios ... pare că totul e pe dos. Ce travestiuri și ce măști, purtându-le diverse găști mai dihai ca pe scenă-n teatru, când poți să-l afli și pe „dracu”! Sunt felurite animale care tot pun țara la cale, putând apare nechemată, celebra vită încălțată ! Apar Lupii-mbrăcați în oi iar Urșii s-au mascat în Boi, Hiena, în blană de miel, Leul în piele de vițel ! Mai văd și Capre deocheate pozând
ILUSTRATĂ DIN ABSURDISTAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1481532492.html [Corola-blog/BlogPost/377509_a_378838]
-
a dat prima dovadă de "liber arbitru" al omului. I-a prezentat-o pe Eva lui Adam și i-a spus: - Alege-ți o soție ! Adam s-a uitat în jur și a analizat contextul: erau în grădina Edenului pomi, animale și Eva. Bineînțeles, a ales ceea ce credea el că e răul cel mai mic. Aici nu pot să nu amintesc o epigramă scrisă de Gh. Chirilă. Eva “Mărite Doamne, o dorință am: Să-l pedepsești amarnic pe Adam, Că prea
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405582019.html [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
la malul mării prin port unde aproape zilnic soseau corăbii mai mari sau mai mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius. Ați spus: mulțimile de animale și sclavi, magistre! -Da, așa a spus. Ce vezi greșit în asta prietene? spuse careva. -Ce alăturare tristă magistre! Animale și sclavi... -Iertare prietene și voi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
unde aproape zilnic soseau corăbii mai mari sau mai mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius. Ați spus: mulțimile de animale și sclavi, magistre! -Da, așa a spus. Ce vezi greșit în asta prietene? spuse careva. -Ce alăturare tristă magistre! Animale și sclavi... -Iertare prietene și voi iluștrilor, spuse Simbinacus ducând o
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius. Ați spus: mulțimile de animale și sclavi, magistre! -Da, așa a spus. Ce vezi greșit în asta prietene? spuse careva. -Ce alăturare tristă magistre! Animale și sclavi... -Iertare prietene și voi iluștrilor, spuse Simbinacus ducând o mînă la inimă, iar apoi ridicându-se de pe bancheta
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius. Ați spus: mulțimile de animale și sclavi, magistre! -Da, așa a spus. Ce vezi greșit în asta prietene? spuse careva. -Ce alăturare tristă magistre! Animale și sclavi... -Iertare prietene și voi iluștrilor, spuse Simbinacus ducând o mînă la inimă, iar apoi ridicându-se de pe bancheta sa își înclină capul către cei din sală. -Magistratul Valerius Audanius a trăit o experiență tristă de viață. Vorbește Valerius
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
de la niște germanici că am studiat dreptul, și plătind prețul răscumpărării m-a înfiat, răspunse Valerius Audanius. Acest om era Maurus Percius Audanius, Nu poți înțelege viața tristă a acestor oameni până nu ești asemenea lor! -Ne-am învățat a spune animale și sclavi fiindcă îi considerăm a fi aproape unul și același lucru, reluă magistratul Simbinacus. Res. Laolaltă cu animalele. Totuși ei ne seamănă întru totul. Cum legiunile noastre cuceresc un teritoriu, cum ne și procopsim cu o mulțime de sclavi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
era Maurus Percius Audanius, Nu poți înțelege viața tristă a acestor oameni până nu ești asemenea lor! -Ne-am învățat a spune animale și sclavi fiindcă îi considerăm a fi aproape unul și același lucru, reluă magistratul Simbinacus. Res. Laolaltă cu animalele. Totuși ei ne seamănă întru totul. Cum legiunile noastre cuceresc un teritoriu, cum ne și procopsim cu o mulțime de sclavi! Facem și noi așa fiindcă toate popoarele o fac...Dar avem dreptul să luăm o persoană liberă și să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
cedru din Liban, ori țesături scumpe, balsamuri de Galaad și diamante aduse de pe drumul mătăsii. Tămâie și smirnă din Arabia Felix, de aici pleacă renumita și unica purpură de Tyr, cositor, fier, bronz și aur, portocale de Ioppe, sclavi și animale! Res! Lucruri prieteni! Lucruri! -De ce iertare magistre? Omul e un animal social după cum ne spune Aristotel, adăugă Iocentus prefăcându-se a nu înțelege contextul. -Totuși, nu suntem o societate de animale! replică unul din magistrați. -Ba da! Societatea e
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
de pe drumul mătăsii. Tămâie și smirnă din Arabia Felix, de aici pleacă renumita și unica purpură de Tyr, cositor, fier, bronz și aur, portocale de Ioppe, sclavi și animale! Res! Lucruri prieteni! Lucruri! -De ce iertare magistre? Omul e un animal social după cum ne spune Aristotel, adăugă Iocentus prefăcându-se a nu înțelege contextul. -Totuși, nu suntem o societate de animale! replică unul din magistrați. -Ba da! Societatea e alcătuită din oameni și animale! replică Simbinacus accentuând pe ultimul cuvânt! Unii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
bronz și aur, portocale de Ioppe, sclavi și animale! Res! Lucruri prieteni! Lucruri! -De ce iertare magistre? Omul e un animal social după cum ne spune Aristotel, adăugă Iocentus prefăcându-se a nu înțelege contextul. -Totuși, nu suntem o societate de animale! replică unul din magistrați. -Ba da! Societatea e alcătuită din oameni și animale! replică Simbinacus accentuând pe ultimul cuvânt! Unii se abrutizează complet! Omul este lup pentru om! -Așa cred și eu. Cu mâna cu care îi mângâiem pe unii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
-De ce iertare magistre? Omul e un animal social după cum ne spune Aristotel, adăugă Iocentus prefăcându-se a nu înțelege contextul. -Totuși, nu suntem o societate de animale! replică unul din magistrați. -Ba da! Societatea e alcătuită din oameni și animale! replică Simbinacus accentuând pe ultimul cuvânt! Unii se abrutizează complet! Omul este lup pentru om! -Așa cred și eu. Cu mâna cu care îi mângâiem pe unii îi lovim pe alții, spuse Luculus Brasus înțelegând în felul său cele spuse
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
lui se ocupau de înscrisurile de eliberare și le găsea slujbe celor care doreau să rămână, de cele mai multe ori chiar în afacerile lui, care nu se rezumau doar la negustorie, ci cuprindea și alte laturi, precum munca câmpului, sau creșterea animalelor. Probabil de aici își avea averea. Toți erau uimiți de acest om fiindcă într-o lume în care toți doreau să-și mărească profiturile el dorea de fapt să piardă, dar paradoxal, de fapt acest om nu pierdea, ci câștiga
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
fapt acest om nu pierdea, ci câștiga mult mai mult decât își imaginau mulți. Stând acolo am aflat că unii dintre foștii săi sclavi se întorceau după un timp dacă își permiteau asta și îi aduceau bani, sau aur, tămâie, animale, ori tot ceea ce putea fi transformat iarăși în bani pe care îi folosea din nou în piața de sclavi. Avea o casă destul de mare în Ioppe și se avea bine cu toate notabilitățile din oraș. Când a cumpărat-o toți
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
Dunăre, despre ieșirea la Mare, despre Deltă, despre minunatele lacuri așezate ca într-un șirag pe malul Brațului Chilia, despre diferitele etnii trăind în armonie. Am pomenit de bunăstare. Chiar era. Oameni gospodari, pământ al recoltelor bogate, gospodării pline de animale și păsări, familii mari asociate prin rudenie lucrând pământul împreună, dar bucurându-se de autonomie deplină față de capul familiei. Dar toate acestea le judec, cu vârsta pe care o am acum, iar despre copilăria și vacanțele pe care le așteptam
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai, pe balta încremenită. Deodată, parcă una dintre bambine a
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era un străjer ce venea cu grabă de pe gruiul din depărtare. Și-i dădură drumul în cetate. Acesta se-nfățișă înaintea regelui și cu glas ca de animal rănit strigă: - Romanii ! Vin romanii! Și, cum rosti aceste vorbe, căzu la pământ mort, că avea înfiptă în spate o săgeată. Regele, sună din corn, sunet de adunare și de veste rea și îndată întreaga suflare a cetății se și
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
timp, Tarnita, cu femeile și copiii ajunseră la peștera care era într-o văgăună din vârful muntelui de abia-i zăreai fundul. Și acolo, rostind Tarnita niște vorbe, porțile peșterii se deschiseră și intrară cu mic și mare, om sau animal de casă, în adâncurile pământului. Jos, lângă cetatea, lupta era în toi. Mulți romani au pierit de săbiile și săgețile dacilor lui Comanus, dar și mulți dintre ei au căzut în țărâna pe care o apărau. Și căzu în luptă
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
ci de ruși, care se stabiliseră în comuna noastră. Printre motivele atribuirii statutului de chiabur, după ce comuniștii au ajuns la conducerea țării, a fost și faptul că avea peste 25 hectare de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea n-ar fi fost de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]