332 matches
-
normele sociale caracteristice celor două spații. Ne interesează diferențele înregistrate deoarece acestea au o influență hotărâtoare pentru cooperarea prezentă sau viitoare. Așa cum menționam anterior, în Vama Veche, pe fondul zvonurilor privind desființarea și strămutarea satului domnea un profund sentiment de anomie. În 2 Mai însă, aveam mai degrabă un climat bazat pe încredere. Mecanismul care determină consolidarea încrederii este reciprocitatea ce funcționa în relația cu vecinii. Deși pe perioada sezonului estival ne așteptăm la rivalitate când vine vorba de atragerea turiștilor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
punct de vedere social și costul social al acesteia"357. Îmbogățirea nemeritată și ilegitimă nu poate fi acceptată și nu trebuie acceptată într-o lume dezirabilă, perfectă, așa cum metaforic o numește Galbraith. Costul maxim al averii ilegitime poate fi chiar anomia socială, adică o stare de dezordine în care oamenii nu mai recunosc virtuțile asocierii. Instituțiile și normele își pierd valoarea lor magică, iar omul renunță la morală re-animalizându-se în mod periculos. Este posibil așa ceva. De fapt degradarea calității umane în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
doresc să-și maximizeze avantajele de care dispun în raport cu alte state. Este și motivul pentru care capitalismul, chiar cel modern sau post-modern, nu s-a distanțat de acest păcat originar al jafului, și acolo unde găsește condițiile propice, înapoiere, corupție, anomie socială, multinaționala sau statul capitalist procedează fără reținere la jefuire. Se întâmplă asta folosindu-se instrumente sofisticate, complexe de secolul XXI, și nu chiar cele primitive, cum sunt sabia sau otrava folosite în începuturile lumii capitaliste. Capitalismul, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
favorurilor. Lipsa legii este tot ceea ce este mai rău și i se poate întâmpla unei lumi libere. Rețeta libertate plus lipsa legii nu poate duce la democrație și la dezvoltare de tip capitalist. Este vorba aici despre un haos, o anomie, așa cum o numea Durkheim, care duce la noi instabilități. Pentru că haosul aduce haos și ordinea aduce ordine. Există mai multe definiții 253 date libertății, dar noi o vom reține doar pe aceea dată da Kant, și care are legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
între care hărnicia și competitivitatea joacă rolurile principale, rezultatele se văd și sunt positive și tangibile. Acolo unde nu se întâmplă așa, iarăși rezultatele negative sunt vizibile și statele respective devin din ce în ce mai îndatorate și fac pași înapoi spre sărăcie și anomie socială. Nu există state sau persoane cu datorii mari sau mici în sine. Mărimea datoriei se exprimă la PIB, tocmai pentru a surprinde nu atât mărimea datoriei în cifre absolute, cât capacitatea de rambursare, de plată a datoriei, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
umană sunt considerate ca fiind respectate în mare măsură de o proporție mai mică de 50 % din subiecți. Același sondaj a relevat în rândul valorilor neeuropene percepute că răspândite de o proporție mai mare de 50 % din subiecți: corupția și anomia, lipsa de influență a omului de rand asurpa hotărârilor guvernului, neoferirea de avantaje de către pluralismul politic, toleranța redusă pentru unele minorități, reintroducerea pedepsei cu moartea. Multe din valorile care trebuie promovate de instituțiile statului nu sunt considerate că respectate în
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
un protest ideologic difuz contra schimbărilor rapide și consecințelor lor. (Beichelt și Minkenberg 2002, 3) Aceiași autori fac o trecere în revistă a unor definiții mai vechi, și anume cea a lui William Kornhauser, care explică extrema dreaptă printr-o anomie exacerbată, rezultată din atomizarea și radicalizarea societății moderne de masă. Seymour Lipset, pe de altă parte, identifică fascismul cu o mișcare a clasei mijlocii, un protest împotriva capitalismului și socialismului în același timp, deopotrivă a corporațiilor și sindicatelor. Acestă definiție
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
însă nu mai poate fi realizată la fel de rapid. Disfuncțiile asociate revoluțiilor sunt privite cu surpriză de populație și chiar cu un sentiment de nedreptate. Adăugăm la toate acestea tentația politicianistă inevitabilă și avem toate ingredientele traversării unei îndelungate perioade de anomie în care cauzele nu sunt identificate detaliat, viitorul dorit este un reper ce se actualizează morganatic, la noi prezentul public al oricărui „post” constând într-un efort de sincronizare europeană reluat, cam la fiecare cinci decenii, „arzându-se etapele”. Păstrând
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
socială, de exemplu capacitatea de a construi, mai precis de a cataliza apariția comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea este neputincioasă, lăsând astfel neîndeplinite diverse funcții atât în planul vieții cotidiene, cât și la nivel societal, aruncând societatea românească în anomie. Printre cauzele esențiale ale situației noastre actuale se situează și deficitul comunitar, operaționalizat prin diversitate comunitară scăzută, slăbiciune la nivelul comunităților existente, prezență deosebit de scăzută a spiritului comunitar, cu precădere în mediul urban. Toate acestea sunt consecințe directe ale prezenței
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
polemic, Minodora Sălcudean își asumă, discret, orgoliul unui spirit critic iubitor de orânduială: încearcă să instituie mai multă rigoare într-un anume segment al spațiului publicistic, acolo unde norma pare să fi fost dată tocmai de absența ei, adică de anomie. Autoarea este interesată înainte de toate de identitatea și destinul unui tip de discurs mixt, hibrid, cu virtuți fundamentale pentru rosturile culturii românești, dar și pentru metabolismul unei culturi în ansamblul ei. E vorba de starea civilă a discursului polemic, o
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai ales pentru intuiția și luciditatea penetrante cu care "atacă" problematica polemicii contemporane, în cel mai scurt și cuprinzător mod cu putință 31. Textul său poate fi citit ca un avertisment, dar și ca un refuz disimulat de a accepta anomia din spațiul dezbaterilor publicistico-literare. Potențialului cititor de polemici i se furnizează un îndreptar, un cod minimal de acces la subterfugiile "luptei cu condeiul", unde, constată ironico-sceptic eseistul, loviturile sub centură, sunt, de fapt, cele care guvernează confruntarea. Inventariind, "chipurile", douăsprezece
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
e doar corectiv moral, ci și temă de meditație a poetului, martor al ororilor primei conflagrații mondiale. Din acest unghi, vocea sa reflectă criza morală acută a unei națiuni bulversate de spectrul violenței, a unei lumi în derivă, tutelată de anomie. Ca act în sine, demersul scriitorului-publicist nu e singular, se știe, el se individualizează prin felul rostirii. În planul ideologic, vorbim de o pledoarie pacifistă, materializată estetic într-o antiliteratură în sensul dat de curentul modernist termenului, de refuz al
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ține exclusiv de participarea publicului, în calitate de martor al polemicii. Înțeles astfel, gestul polemic arghezian semnifică actul reîntemeierii lumii sale ori de câte ori aceasta este amenințată direct sau indirect. De aceea, polemicitatea poetului stă sub semnul acțiunii revendicative a unui ethos agasat de anomia lumii exterioare, dominante, căreia nu i se poate, nicicum, conforma. Când o va face, polemistul din el va fi murit, autodenunțându-se: "O să mă resemnez". Dar acesta este începutul unei alte povești despre un îndelung și alienant "somn al dialogului". 7
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
el, după cum recunoaște Dahrendorf [...] la scăderea accentuată a intensității conflictelor" (Boudon, 1992/1997, p. 273). Abordând subiectul contractului social modern, Dahrendorf argumentează că nu a apărut un nou tip de conflict comparabil cu acela dintre burghezie și clasa muncitoare. Riscul anomiei provine astăzi din alte surse decât conflictul dintre clasele tradiționale [după clasificarea marxistă] (Dahrendorf, 1992/1996, pp. 213-220). Așadar, aș spune, conflictele actuale provin, potrivit lui Dahrendorf, din diferențele de putere conferite de relația elite mase, iar celelalte surse generatoare de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mod personal, subiectiv, afectiv. Nu poți să-l lași la greu pe cineva apropiat, trebuie susținut, ajutat, Înconjurat de zidul iubirii noastre Împotriva legii oarbe, a legalismului administrativ absurd, nu-i așa? Un mental colectiv protector pentru ai noștri, o anomie generalizată pentru restul soci etății. Două consecințe grave ar rezulta din această diagnoză. S-a dezvoltat În spațiul mioritic o trăsătură de personalitate care tinde să devină competență națională: „Avem compromisul și adaptarea În sânge”. Avem o gândire socială adaptată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
inegalităților acceptabile, iar meritul un principiu care permite comparații între oameni, autonomia este principiu etic23. Când au în vedere egalitatea, muncitorii pot deveni ostili meritului fiindcă naște inegalități. În numele egalității ei pot deveni ostili autonomiei în măsura în care aceasta ajunge să însemne anomie, dezordine morală care amenință solidaritatea. Muncitorii critică nedreptățile în numele egalității, meritului, autonomiei. Apelul la egalitate îi determină să critice castele, discriminarea etc., dar ei trec la acțiune colectivă dacă se aduce atingere onoarei, demnității lor, nu când inegalitățile concrete sunt
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Lipsa educației din cauza sărăciei poate declanșa sărăcia (modelele explicative din sociologia educației evidențiază "cercul vicios" care leagă lipsa educației de nivelul de sărăcie 211). Funcționarea" sistemului educațional românesc a fost afectată de subfinanțare, de "reforme" și șocurile produse de "revoluție", "anomie socială", "mineriade", "restructurări" ale economiei, șomaj etc. Într-o societate în continuă (pre)facere, școala se regăsește cu greu, se erodează semnificația pe care o are învățătura, cartea, participarea școlară în special a persoanelor sărace scade (a crescut proporția celor
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poate fi făcută de către puterea ascultată, de către cea legitimată, din respect și nu de frică. Integrarea și reglarea sunt complementare. Grupul, societatea "constrâng", nu neagă indivizii, îi socializează, îi educă mai mult sau mai puțin. Diviziunea muncii poate duce la anomie dacă relațiile sociale nu sunt reglate, reglementate, iar oamenii nu sunt integrați. Aceasta se face prin educație temeinică, prin structuri profesionale integratoare. Societatea are "autoritate morală" asupra membrilor, cărora le modelează pasiunile, le temperează instinctele. Dacă privim faptele așa cum sunt
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
face că alături de habitatul bogat, civilizat, rămân concentrate grupuri cu mari dificultăți sociale, materiale, culturale, populații vulnerabile? De ce lipsesc reglementările și "mecanismele" ce permit punerea în act a unor asemenea spații, sau de ce acestea sunt răstălmăcite ca-n perioadele de anomie socială? Sociologii încă nu au deschis "cutiile negre" ale acestor realități spațiale și sociale. Este vorba de "spații informe"? Fără coeziune? dacă există, ce fel de coeziune? Tensiuni există (între voința de a alege zona de locuire și constrângerile impuse
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rațional, la dreptul care ar trebui să fie, care rămâne doar un deziderat 83. În dezvoltarea societății există și momente caracterizate prin absența sau conflictul normelor și standardelor comune de comportament. Este vorba de ceea ce în limbaj sociologic se numește anomie 84 , acea stare a societății caracterizată prin absența normelor, prin lipsa organizării normative, concretizată în comportamente deviante ale indivizilor și grupurilor sociale. Anomia se referă deci la o stare de conflict normativ, de absență a unui ghid de conduită 85
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau conflictul normelor și standardelor comune de comportament. Este vorba de ceea ce în limbaj sociologic se numește anomie 84 , acea stare a societății caracterizată prin absența normelor, prin lipsa organizării normative, concretizată în comportamente deviante ale indivizilor și grupurilor sociale. Anomia se referă deci la o stare de conflict normativ, de absență a unui ghid de conduită 85. Definită pentru prima oară de E. Durkheim, anomia trebuie înțeleasă ca acea stare a organizării sociale, lipsită de coeziune, de ordine normativă, datorită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
absența normelor, prin lipsa organizării normative, concretizată în comportamente deviante ale indivizilor și grupurilor sociale. Anomia se referă deci la o stare de conflict normativ, de absență a unui ghid de conduită 85. Definită pentru prima oară de E. Durkheim, anomia trebuie înțeleasă ca acea stare a organizării sociale, lipsită de coeziune, de ordine normativă, datorită pierderii caracterului reglativ al vechilor norme și întârzierii apariției unor norme noi. Fiindcă un corp de reguli este forma definitivă pe care o iau cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pierderii caracterului reglativ al vechilor norme și întârzierii apariției unor norme noi. Fiindcă un corp de reguli este forma definitivă pe care o iau cu timpul raporturile care se stabilesc spontan între funcțiile sociale, am putea spune a priori că anomia este imposibilă peste tot unde organele solidare se află într-un contact suficient și destul de îndelungat. Într-adevăr, fiind alăturate, ele sunt avertizate ușor, în fiecare circumstanță, de nevoia pe care o au unele de altele și au, în consecință
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
47, 61, 133, 134 W Williams, B., 113, 114, 148, 151, 152 Wolff, Ch., 65 Wright von, G.H., 93, 94, 95, 97, 98, 99 Indice de termeni A acțiune umană, 11, 95, 161, 189 acțiune voluntară, 159, 160 amoralitate, 113 anomie, 129 autolimitarea dreptului, 130 autoneutralizarea dreptului, 130 autonomia voinței, 14, 140; la Kant, 141, 154 autoritate normativă, 95, 102, 114 B binele suprem, 45 blamul public, 205, 206 blamul public v. retributivism, 204 C cod moral, 111 cognitivism, 14, 20
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În care au fost constrânși să Își negocieze apariția textelor. Desființarea oficială a cenzurii În 1977 (Decretul nr. 472/27 decembrie 1977), la numai doi ani după reorganizarea instituției (În 1975 DGPT devine Comitetul pentru Presă și Tipărituri 47), alimentează anomia generală. Rețelelor interpersonale de colaborare le corespunde acum „personalizarea” cenzurii, intrată În competența redactorilor-șefi de reviste și edituri. Mai mult: multiplicat și diversificat pentru reviste 49, controlul ia forma sabotajului financiar În cazul editurilor 49. Sistemul fix de tarifare propriu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]