334 matches
-
stări de neliniște existențială (pericol, crize de angoasă, disperare etc.Ă; - devalorizarea sistemului de referință la care mă raportez și cu care m-am identificat, pe care-l recunosc ca aparținându-mi și pe care acum Îl pierd; - stări de anomie socială; - conflicte, eșecuri, stări complexuale. Tot În cadrul identității se discută raporturile mele ca persoană cu mine Însumi Acestea sunt: rapoarte exterioare, constând În perceperea propriului meu trup, și raporturi interioare, constând În reflectarea persoanei mele interioare În sfera propriei mele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
etc.), acțiunea unor „modele negative” care cultivă „antivalori” sau „valori străine” comunității umane respective, diferite de evoluția sa istorică socio-culturală și de tradițiile și experiența sa anterioară. Acestea pot exercita efecte extrem de negative, care duc la manifestări antisociale, stări de anomie, psihoze colective etc. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că acțiunea de igienă mintală se prezintă ca una dintre cele mai importante în cadrul programelor de planificare și acțiune de protecție socială complexă. Ea privește, prin acțiunea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
căutării identității propriului Eu. Apelul la droguri se datoreează absenței unui model, de regulă parental/familial, și imitării automate a unor „(pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Aceste situații pot surveni în condițiile de viață din internatele școlare, cămine, din cursul efectuării stagiului militar, în orfelinate. 4. Sindromul delirant-anomic Această formă de tulburare a stării de sănătate mintală colectivă apare în cazul stărilor de criză socială, de anomie, prin dezorganizarea structurilor sociale, prăbușirea instituțiilor, pierderea reperelor valorice sociale, culturale și moral-religioase ale modelului normativ socio-cultural. În aceste condiții se produc, ca o consecință a dezorganizării sociale, o scădere până la anulare a coeziunii sociale, incomunicabilitatea, dezorientarea și anarhia, erupția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
D.R. Cressey), care se mai numește și „principiul asociației diferențiate” și constă în ideea că orice comportament deviant este un tip de „comportament învățat” prin imitație și contact cu altele similare; c) teoria anomistă (E. Durkheim), care leagă devianța de anomia socială; d) teoria întregirii (B. Bernstein), bazată pe conceptele sociologice și constând în asimilarea unor atitudini de tip delictual. R.A. Dentler și K.T. Erickson propun trei ipoteze în geneza comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip deviant antisociale și evoluția societății în direcția „nonvalorilor” sau a „valorilor subculturale”, în raport cu o stare de anomie socială, devalorizarea modelului etic, socio-cultural, creșterea contradicțiilor, a tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etc. Acest conflict al „integrării psihosocio-morale” va fi urmat de conduite antisociale specifice personalităților de tip deviant. Trebuie să adăugăm faptul că, dincolo de „dispozițiile ereditar-constituționale” ale unora dintre acești indivizi, un rol important revine factorilor sociali (situații de criză socială, anomie, deteriorarea nivelului de viață, schimbări social-politice, războaie, revoluții, cataclisme naturale etc.). Toate acestea contribuie la configurarea tipurilor de devianță. Deși devianța prezintă, cum spuneam, o varietate extrem de mare de forme și manifestări, am reținut, următoarele tipuri de conduite deviante, după cum
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau să modifice domeniul respectiv al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară, subnutriție; - injurii fizico-somatice; - izolare socială și culturală prin anomie și alienare; - traume psihice datorite torturii și fricii. N. Sartorius distinge următorii factori de risc pentru starea de sănătate mintală la persoanele refugiate: - pierderea coeziunii prin dispersiune; - obstacole în desfășurarea normală a vieții; - pierderea capacității de inițiativă proprie sub amenințarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoașterea situațiilor de criză socială. Este prin urmare absolut necesar să analizăm crizele sociale. Crizele apar ca o consecință a uzurii și în cele din urmă a devalorizării modelelor socioculturale care normează societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factorii care contribuie la edificarea conștiinței morale corespund cu factorii care edifică sănătatea mintală. În mod egal, conștiința morală se poate transforma în conștiință morbidă, prin intervenția următorilor factori: răul model; imitația unor deprinderi rele; lipsa de educație; starea de anomie socială dată de lipsa normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală. Modificarea conștiinței morale apare ca o consecință a tulburărilor psihice, cum de altfel este posibil ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceste concluzii, se poate afirma că orice conduită deviantă recunoaște două domenii de factori care contribuie la formarea ei: a) factorii biopsihologici, de origine pur individuală; b) factorii socio-culturali, de origine pur socială. Specialiștii leagă conduitele deviante de starea de anomie, în special socială (E. Durkheim, R.K. Merton, D. Mechanic, J. Dollard, M.B. Clinard, L.T. Wilkins). Anomia rezultată dintr-o ruptură în structura socio-culturală, cu consecințe imediate asupra formării personalității și a normării comportamentului. Din acest motiv, este important de menționat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la formarea ei: a) factorii biopsihologici, de origine pur individuală; b) factorii socio-culturali, de origine pur socială. Specialiștii leagă conduitele deviante de starea de anomie, în special socială (E. Durkheim, R.K. Merton, D. Mechanic, J. Dollard, M.B. Clinard, L.T. Wilkins). Anomia rezultată dintr-o ruptură în structura socio-culturală, cu consecințe imediate asupra formării personalității și a normării comportamentului. Din acest motiv, este important de menționat latura psihologică a acestui fenomen. Conduita deviantă va fi rezultanta unor „căutări” ale individului legate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse; ritualism: scopuri culturale refuzate, dar mijloace instituționale acceptate; retragere: refuzarea atât a scopurilor culturale, cât și a mijloacelor instituționalizate; revoltă: scopuri culturale și mijloace instituționalizate refuzate și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și imediate asupra personalității individului, a stării de sănătate mintală a acestuia, fapt care interesează direct acțiunea de igienă mintală. Din acest motiv, trebuie căutate aspectele care, în condițiile stării de anomie socială, influențează viața mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și imediate asupra personalității individului, a stării de sănătate mintală a acestuia, fapt care interesează direct acțiunea de igienă mintală. Din acest motiv, trebuie căutate aspectele care, în condițiile stării de anomie socială, influențează viața mintală a individului. Acestea sunt următoarele ( D. Lagache, C.R. Jeffrey, D. Mechanic, L.T. Wilkins, J. Dollard): factorii responsabili ai comunității sunt indiferenți față de nevoile acesteia; nu se poate face prea mult într-o societate în care totul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru un model de viață normală sunt epuizate înainte de a fi atinse; o viață care este lipsită de sens nu oferă nimic membrilor societății; nu se poate conta pe nimeni în ceea ce privește obținerea unui sprijin moral și social. În aceste condiții, anomia are două implicații majore, directe: în plan social, o dezorganizare valorică a societății; în plan individual, dezechilibrul moral al persoanei. Sintetizând cele de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicalizarea societății este nu atât conceptul de sănătate, cât cel de boală. Asistăm la o permisivitate a spațiului sănătății, în care sunt incluse homosexualitatea, anumite devianțe, toxicomaniile, avortul. Este incontestabil expresia unei crize de identitate, care anunță o stare de anomie socială. În mod simbolic, se procedează la o „ștergere” a limitelor dintre sănătate și boală, permițând anormalului să „intre” în sfera normalului, prin acceptarea sa socială. Acesta este tot un defect de valoare și de funcțiune a modelului socio-cultural. Rolul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
București, 1974. Prinz, M., La prévention de l’inadaptation infantile et juvenile à partir de la famille, teză în medicină, Strasbourg, 1967. Prunescu-Podeanu, A., Bolnavi dificili, Editura Medicală, București, 1969. Quidu, M., Le suicide, Editura Soc. Fr., Paris, 1970. Rădulescu, S., Anomie, devianță, patologie socială, Editura Hyperion, București, 1991. Rădulescu, S.; Banciu, D., Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Rădulescu, S.; Danciu, D., Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, S.; Piticaru, M., Devianță comportamentală și boală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură ordinea socială. Deplasarea este însoțită de centrarea tot mai accentuată pe individ, iar ulterior o schimbare notabilă a sensului, a
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
structurarea conduitelor violente este În permanență relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se raportează la schimbările rapide de valori și ale mutațiilor rapide din societatea contemporană, la anomia societății care se reflectă În anomia indivizilor, În deteriorarea sentimentului de Încredere și siguranță. La acestea se adaugă mobilitatea excesivă a populației, predominanța familiei nucleare supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se raportează la schimbările rapide de valori și ale mutațiilor rapide din societatea contemporană, la anomia societății care se reflectă În anomia indivizilor, În deteriorarea sentimentului de Încredere și siguranță. La acestea se adaugă mobilitatea excesivă a populației, predominanța familiei nucleare supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine, asceză, recluziune, situația frustrantă, legată de un obstacol, interdicție sau constrângere, situațiile de refugiu, de tipul toxicomanilor, alcoolismului, fugi sau vagabondaj, situațiile de criză, datorate unor stări de anomie socială, legate de absența normelor, a criteriilor valorice morale pozitive, ale unor repere normative stabile ale modelului socio-cultural. Față de cele două aspecte descrise mai sus, K. Menninger menționează existența unei categorii intermediare între personalitățile alterate și situațiile alterate, reprezentate prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologică, de reîntoarcere la formele primare, ancestrale, de comportament, de manifestare emoțională și de gândire colectivă uniformizante. Este momentul, din punct de vedere social, al reîntoarcerii în trecut la starea de barbarie primară, prin dizolvarea valorilor civilizației. Orice stare de anomie, de criză a valorilor socio-culturale și moral-spirituale duce la o regresiune psihologică a modelelor de comportament și de gândire a maselor social-umane. Absența acțiunii normative a Supra-Eului colectiv mai are drept consecință și faptul că, în absența sau slăbirea rolului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și controlate conduitele, acțiunile și formele de gândire ale grupurilor umane. Deprecierea valorilor sau pierderea totală a acestora va duce la devalorizarea Supra-Eului colectiv, favorizând „eliberarea” conținutului pulsional primar al inconștientului colectiv. Aceasta este consecința „crizei valorilor”, a stării de anomie socială. Consecințele acesteia sunt extrem de variate. În locul valorilor tradiționale, pe care se întemeiază structurile sufletești ale maselor, apar modele care se succed rapid nepermițând nici stabilitate, nici progres. Conținutul valoric este înlocuit de clișeele formale ale imaginilor și de „transferul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]