328 matches
-
chiar filologică, se răzbună parcă pe timpul ce i s-a furat prin mari accente de contemporaneitate perenă. Mă aplec asupra celui mai evident "model" al Țiganiadei - La secchia rapita ; Budai-Deleanu îl pomenește în "epistola închinătoare" ca primul după Homer între antecesorii acestui tip de poezie "mai gioase șuguitoare a noastre". E de discutat asupra cunoașterii de către clasicul român a poemei italiene. După dânsul, în cât știu, au scris Tassoni..."; aici e întrebarea: în cât știa cu adevărat autorul Țiganiadei ce anume
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
își aniversează Ziua Națională), se dedulcește la spiritul romanțios și ludic al truverilor provensali/ trubadurilor francezi, care au inventat sonetul acum vreo 700-800 de ani. Nu ne îndoim că prolificul scriitor Theodor Răpan a fost atât de însetat de cunoașterea antecesorilor acestei specii lirice cu formă fixă, încât și-a însușit cele mai importante reguli ale respectării canoanelor celor 14 versuri. El a optat, în imensa majoritate a sonetelor sale, pentru formula a două catrene având rimă îmbrățișată: abba// baab/, urmate
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Parcă simțim că se mai face încă un pic spre dreptate, nouă tuturor! Puternic este și impactul vizual al afișului festivalului antic Tomis, care se desfășoară pe litoral în luna august; încă un cap de pod care ne leagă de antecesori! Menționasem anterior întinderea spațială și organizatorică amplă pe care o acoperă revista Cetatea lui Bucur, dar nici puntea peste timp nu este de ignorat. Mă refer aici la spațiul acordat personalităților de seamă ale culturii noastre, neuitații fiind de această
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
Parcă simțim că se mai face încă un pic spre dreptate, nouă tuturor! Puternic este și impactul vizual al afișului festivalului antic Tomis, care se desfășoară pe litoral în luna august; încă un cap de pod care ne leagă de antecesori! Menționasem anterior întinderea spațială și organizatorică amplă pe care o acoperă revista Cetatea lui Bucur, dar nici puntea peste timp nu este de ignorat. Mă refer aici la spațiul acordat personalităților de seamă ale culturii noastre, neuitații fiind de această
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
Ursu, implicat în dubla sa postură subiectivă, umană și obiectivă, profesională. Motivația uxoricidului din partea tatălui: „un moment de nebunie subită”, dorință, dragoste și gelozie inițial, apoi impulsiune sub formă imperioasă a unui instinct criminal, cumul de sadism, taote moștednite de la antecesorii săi și, în final, manifestarea unei boli mintale, confirmată de medicul Ursu, ce elimină ipoteza unei simulări, așa cum părea la început. Atitudinea contrară a gardianului ce-l păzea, Andrei Leahu, într-o situație similar. Îi prilejuiește lui Puiu Faranga, reflecții
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
și acelea de exaltare afectivă, cu impulsivitate necontrolată așa cum se desprind din prezentarea în totalitate a personajului, afecțiune ce oscilează episodic între două extreme malancolia și mania, fiind în același timp o afecține genetic, constituțională, ca un ecou îndepărtat de la antecesori. Talentul lui Liviu Rebreanu a constat într-o transfigurare literară a bolii mintale, într-o evoluție în care se remarcă aspectul unei conștiințe aparent lucide, fără a exagera de simptomele patologice, folosindu-le, cu măestrie artistică, numai când era necesar
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
a fost completată prin prezenta Lege”. Din păcate, iubite confrate și concetățean Kelemen Hunor, de la 14 noiembrie 2013 până astăzi au trecut 261 de zile iar aceste norme nu există, fiind blocate pe parcursul întregului Dumneavoastră Ministeriat. Pentru că, în iarna trecută, antecesorul Dumneavoastră în fotoliul de ministru a luat în considerație memoriul pe care i l-am adresat în legătură cu această nouă Lege și l-a dat în lucru Direcției de Politici Culturale care, la 13 februarie 2014, cu adresa nr.532, chiar
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
Voastre, cât și gândurile adresate înlocuitorului pe care Vi-l propuneți, tocmai în speranța de a găsi și un asemenea îndemn către el. Dar nu am găsit, la fel cum, pe toată durata ultimului Dumneavoastră mandat ministerial, măsurile începute de antecesorul Dumneavoastră au fost stopate. Și, zău, mă mir cum, în aceste condiții, mai puteți să Vă doriți a fi candidat la Președinția României!... Nu Vă acuz; V-am spus că V-am urmărit cu atenție: Ați fost modest ca pretenții
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
a fost completată prin prezenta Lege”. Din păcate, iubite confrate și concetățean Kelemen Hunor, de la 14 noiembrie 2013 până astăzi au trecut 261 de zile iar aceste norme nu există, fiind blocate pe parcursul întregului Dumneavoastră Ministeriat. Pentru că, în iarna trecută, antecesorul Dumneavoastră în fotoliul de ministru a luat în considerație memoriul pe care i l-am adresat în legătură cu această nouă Lege și l-a dat în lucru Direcției de Politici Culturale care, la 13 februarie 2014, cu adresa nr.532, chiar
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
Voastre, cât și gândurile adresate înlocuitorului pe care Vi-l propuneți, tocmai în speranța de a găsi și un asemenea îndemn către el. Dar nu am găsit, la fel cum, pe toată durata ultimului Dumneavoastră mandat ministerial, măsurile începute de antecesorul Dumneavoastră au fost stopate. Și, zău, mă mir cum, în aceste condiții, mai puteți să Vă doriți a fi candidat la Președinția României!... Nu Vă acuz; V-am spus că V-am urmărit cu atenție: Ați fost modest ca pretenții
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
creatoare a Naturii, adio cu sincerele mele regrete. În România, ascultam cucul, o pasăre detestabilă pentru modul ei de reproducere, dar mă obseda repetitivul și monotonul sunet pe care-l făcea primăvara, fără să-și fi cunoscut sau auzit vreodată antecesorii: unul doar bun de împerechere, celălalt doar să facă un ou în cuibul altor păsări, restul dezvoltării și-a habitudinii progeniturii fiind transmis genetic prin ou. În Alaska am aflat și am văzut somonii care s-au întors din Pacific
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
a fost un lucru bun. Însă atât timp cât a provenit din oroarea numită orgoliu, din înveninatul și blestematul sentiment al invidiei, pe care crezusem că nu-l voi încerca niciodată, din dorința, chiar nemărturisită fățiș, de a fi mai valoros decât antecesorii și recunoscut ca atare, a fost un lucru rău. Și aceasta este și morala povestirii de față: ca oameni, suntem supuși coexistenței binelui și răului, suntem duali. Nu avem cum să evităm acest lucru. Dar alegerile noastre trebuie să fie
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
Marot, Vincent Voiture, Saint-Amant, iar la noi Alexandru Macedonski sau Leonid Dimov, au definit, construit și ridicat rondelul la rang de artă pură, greu de egalat, incrustându-l ca piatră rară pe cununa liricii mondiale. Fără îndoială, mare admirator al antecesorilor săi, cu un univers ideatic extins, trecând - cu versatilitate - de la nuanțele rondelului francez timpuriu, la strălucirea versurilor eminesciene, Gheorghe Suchoverschi este un creator special. Cu nuanțe filosofice, esoterice, uneori mistice, în taxonomia rondelului său se regăsesc temele lirice esențiale: natura
GHEORGHE SUCHOVERSCHI (FOCŞANI) – CAFENEAUA RONDELURILOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350377_a_351706]
-
încotro să mă îndrept, nu știam cum să evit de a amesteca scenariul cu realitatea, până când te-am întâlnit pe tine”. „Și ce trebuie făcut în aceste condiții? Într-o lume guvernată de rău?”. „Să creezi în continuare, urmând exemplul antecesorilor. Să nu te preocupe, după cum spunea Faulkner, dacă vei deveni mai bun decât ei, ci dacă vei deveni mai bun decât tine însuți. Să te simți invitat la o imaginară „Masă a Tăcerii”. Să creezi și din bucurie, și din
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
În sensul acesta toți suntem egali, toți suntem liberi,mai precis în România de azi,toți suntem liberi în egală măsură.Dar întrucât candidații noștri câștigă alegerile, în virtutea evidenței, ei încetează să fie egali cu ceilalți, datorită legilor promulgate de antecesorii lor din Parlament. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Filozofia democrației în România contemporană / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 360, Anul I, 26 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
Manolescu, Laurențiu Ulici, ș.a. Un talent autentic nu poate fi „îngropat” prea ușor. Horia Gane avea ce spune, nu numai sub aspect biografic, metaforele sale sunt și azi originale, își păstrează prospețimea, șochează adeseori. O veche înțelepciune, moștenita, poate din antecesorii hasizi, răzbătea în frazele curgătoare ale prozei sale. La ultima întâlnire cu el, în Cartierul Crângași, s-a oferit să mă conducă, spunându-mi- Nu știu dacă am să mai fiu pe aici, cănd mai vii la mine. Se resemnase, dar
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
morale, etice, epistemologice, cartea este structurată în trei părți: • Partea I - Din istoria locurilor ori împrejurimilor Țigăneștiului - localizarea istorică și documentară; • Partea a II-a - Instituțiile Țigăneștiului - Tradiții și obiceiuri • Partea a III-a - Personalități ale comunei Țigănești, inclusiv prezentarea antecesorilor familiei autoarei. Lucrarea se încheie cu o serie de referințe critice, spicuiri din aprecierile făcute de alți scriitori asupra scrierilor sale, selecții din interviurile acordate de-a lungul vremii. Cu o căldură și o duioșie aparte, Elena Buică nu se
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
îmbinarea lexicului poetic cu elementele limbajului cotidian sau cultural. În formele prozodice tradiționale, el revarsă o trăire modernă, ale cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu formă fixă, interiorizarea reflexivă, cultul patriei și al patriotismului, asumarea experienței antecesorilor, lirismul de tip clasic, armonios prin muzicalitate și viziune: „Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc./ Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare/ Măcar c-un pas, doar unul, mai sus, țintind spre soare/ Și ignorând că-i
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
coordonate plurivalente, ce pot oferi un aport semnificativ pe nenumărate alte planuri, repet acest lucru, inclusiv pe cel al unei foarte bune comunicări zonale, care să transceandă o dată pentru totdeauna esența politicului schimbător. Conexiunile solide create de către toți iluștrii noștri antecesori în vreme trebuie întărite cu deosebire acum sub raport științific, artistic etc., iar nu diluate sau cu intenție vădită ignorate din pricini conjunctural-istorice mai mult sau mai puțin obiective, atâta timp, bineînțeles, cât se pot identifica breșele necesare și posibilitățile
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]
-
Ursu, implicat în dubla sa postură subiectivă, umană și obiectivă, profesională. Motivația uxoricidului din partea tatălui:”un moment de nebunie subită,” dorință, dragoste și gelozie inițial, apoi impulsiune sub formă imperioasă a unui instinct criminal, cumul de sadism, taote moștednite de la antecesorii săi și, în final, manifestarea unei boli mintale, confirmată de medicul Ursu, ce elimină ipoteza unei simulări, așa cum părea la început. Atitudinea contrară a gardianului ce-l păzea, Andrei Leahu, într-o situație similar. Îi prilejuiește lui Puiu Faranga, reflecții
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
și acelea de exaltare afectivă, cu impulsivitate necontrolată așa cum se desprind din prezentarea în totalitate a personajului, afecțiune ce oscilează episodic între două extreme malancolia și mania, fiind în același timp o afecține genetic, constituțională, ca un ecou îndepărtat de la antecesori. Talentul lui Liviu Rebreanu a constat într-o transfigurare literară a bolii mintale, într-o evoluție în care se remarcă aspectul unei conștiințe aparent lucide, fără a exagera de simptomele patologice, folosindu-le, cu măestrie artistică, numai când era necesar
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
atunci, lumea șade închisă în aceeași aparent nedemontabilă capsulă a tăcerii (de tip polichinéllic, adăugăm noi), iar actorii sociali, pătrunși până-n esență de spiritul postmodern, se consumă existențial în interpretarea lipsită de glorie a câtorva roluri omoloage celor jucate de către antecesorii lor în perioada ființării temutului cor al executanților staliniști. (Este și motivul pentru care ideea de înființare a unui Memorial al Libertății, ca simbol definitoriu pentru multiplele sacrificii făcute constant de poporul român de-a lungul istoriei sale milenare, se
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
timpul redefinirea noțiunii de persoană raportată la ceea ce va semnifica ea pentru timpul care va sosi. Și se mai știe cu exactitate ceva, anume faptul că ea, ființa umană a viitorului, va putea realiza cu ușurință lectura diacroniei complexe a antecesorilor ei, având, deopotrivă, șansa extraordinară de a-și anula o dată pentru totdeauna deșertul propriei sale interiorități atât de contorsionate temporal și de a nu se mai metamorfoza (din lașitate, ignoranță sau ambele la un loc) într-un alt cadavru circumstanțial
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
în raport cu destinul lumii. A fi profesor devine un blazon căruia trebuie să i te conformezi cu sfială: „cine nu respectă eticheta, își spune profesorul, nici n-o merită” (p. 23). Ca o derivată a experienței pedagogice se profilează relația cu antecesorii din creanga de contemporaneitate a arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing () [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
în raport cu destinul lumii. A fi profesor devine un blazon căruia trebuie să i te conformezi cu sfială: „cine nu respectă eticheta, își spune profesorul, nici n-o merită” (p. 23). Ca o derivată a experienței pedagogice se profilează relația cu antecesorii din creanga de contemporaneitate a arborelui genealogic, în speță cu bunicii. Iese în evidență Constantin, bunicul patern. Acesta este un om al istoriei la pas, un om al unei țărănești meditații tihnite. Fost jandarm, bunicul acoperă emoțional în devenirea familiei
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]