174 matches
-
urlete și lacrimi, foc și disperare, tragedia optimistă cum ar fi, ce mai, nu crede că a venit schimbarea?! Știi care a fost norocul nostru, ăl mare, la revoluție părinte? Popa Băncilă clătină abătut din cap. Căută ceva în buzunarele anteriului, scormonind îndelung. În cele din urmă scoase un bulgăraș de tămâie albă. Îl mirosi îngândurat, de parcă ar fi vrut să-l soarbă. - Norocul de-a salvat revoluția - se avântă Țongu, aproape înlăcrămat - a făst ăla că am avut tineri educați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
frumos, totuși! Popa își făcu automat trei cruci. Se foi neliniștit. - Lasă-l în plata lui! Ce-mi pasă mie de secăturile astea... Dar tu-mi vorbești de caracter? Tocmai tu?! Preotul dădu să plece. Țongu îl trase de poalele anteriului. - Matale îți place cum atacă acuma Țonți al nostru și alții de teapa lui și Biserica și sărutatul icoanelor și tot ce poartă uniformă preoțească?! Ce învață ei pă internetul ăla care le-a năpădit mințile? La asta nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se zicea, primii În viitoarea Americă Își consumau dorința de primejdie, de aventură - erau tineri puternici, mulți aveau slujbe nepotrivite, funcționari sau muncitori la banda rulantă, medici sau avocați, da, erau cîțiva avocați: schimbau pentru cîteva ceasuri roba, ca un anteriu, cu haine din piele, pline de ținte, Încălțau ghete Înalte, grele, Își puneau coifuri din fibră de sticlă, se alăturau, fugind de rutină, grupului izbăvitor; Își trăiau, În felul lor, amestecați, ignorînd uneori legea, o parte a tinereții; mai toți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
chema pe rând în odăița vecină cu altarul. Se așeza pe un scăunel după ce le citea trei pagini din cărțile sale cu chivăre de aramă. Baba Marghioala a lui Mială nu ridica privirile. Ședea îngenuncheată, cu obrazul veșted lipit de anteriul scump al părintelui. - Ei, ia spune... Începea sfinția-sa. De postit, ai postit? - Da, părinte. Țin toate posturile: postul Crăciunului, postul Paștelui, postul Sfinților Apostoli, postul Sfintei Marii, miercurea și vinerea, ajunul Bobotezei, Tăierea Capului, toate... - Da înălțarea Sfintei Cruci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pedepsești, Doamne, că pe el îl aveam și la rele, și la bune! Sufletu meu! În fața prăvăliei lui Stere, convoiul se opri și părintele coborî să arunce agheasmă în patru colțuri. Făcu o cruce mare spre răsărit, bătu din poalele anteriului pe loc și se întoarse spre mulțime, eostind cu vocea lui joasă: - Și iartă-i, Doamne, păcatele lui, răposatului! Neamurile azvârliră mărunțiș copiilor din marginea drumului. Văduva striga: - Gogule! Gogule! Te-ai dus, Gogule, și m-ai lăsat singură, singurică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că lucrurile s-ar fi oprit aici, dacă în aceeași mână dreaptă n-ar fi avut paharul cu vin, pe care uitase să-l lase pe masă. Paharul era plin și fruntea i se umplu de licoarea rubinie. Își sumese anteriul și scoase din buzunarul pantalonilor o batistă mozolită cu care se șterse. Își suflă nasul cu zgomot, apoi continuă cu un colț de batistă spre tâmple. Ce mai rămăsese dădu pe gât. — Nu prea bei, fiule, constată. — Sunt cu motocicleta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mine, cum să te afurisesc ? Și nu mai așteptă, puse cele două pahare în rând și le umplu, dar, văzând patru pahare, zăbovi ceva mai mult. Pe mușama se întinse o pată rubinie în care își muie mânecile largi ale anteriului. Ciocniră, Maca apropie paharul de buze, dar, simțind privirea neînduplecată a popii, trase o dușcă zdravănă. Atunci fața rumenă și nădușită se lumină. Își trecu degetele rariță prin barbă, apoi pocni din palme cu mulțumire. — Așa, fiule, acuma mai vii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
usuce gâtul ca cenușa... Să te bată Dumnezeu cu oftică, cu lepra Egiptului, cu trânji, cu râie și pecingine, cu vânt rău și rugină, cu orbire și cu amorțeala inimii... Vedea-ți-ai moaștele în oglindă ! Trupul lui crescuse monstruos. Anteriul i se umflase și pulpanele întunecau cerul. Privirile îi scăpărau ca stelele bătrâne și barba prindea rădăcini. Vocea îi era puternică și prevestitoare, ca a prorocilor. — Dar moaștele lui Iisus Hristos ? întrebă Maca. La auzul numelui Mântuitorului, ceva se frânse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scumpă, și mult dorită Sălășluire de farmec plină, Unde departe de - orice ispită Dulcea mea viață petreceam lină. Tinere crânguri, păduri bătrâne, De - aici plec iată, și nu mai viu; Inima-mi însă cu voi rămâne Și... "o pulpană, de anteriu". A scris și mai multe poezii în ton mai vesel și cu un refren care se repetă la capătul fiecărei strofe, cam în felul lui Beranger. Una din ele, intitulată Azi nebun, mâne cuminte, sună astfel: Dimineața fac proiecte Și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rigiditatea, obstinația și buna creștere." (s. n.) Între detaliile pînzei și privirea interpretare, se conturează o altă perspectivă, care este cea a criticului: "Esop e un tip de licenciado bătrîn, mizerabil și imberb, chinuit de foame și de sărăcie, într-un anteriu soios, pus de-a dreptul pe piele. Doña Antonia Ipenarrieta y Galdós cea cu fetița alături , îmbrăcată ca un om mare, încă tînără, pomeți ieșiți, sperie prin expresia fanatică, bigotă, prin lipsa totală de cochetărie, într-un costum ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo un anteriu de nopate. Apar mai degrabă hainele de ce re mo nie, făcute pentru a ieși în public, la biserică, la curte, la plimbare sau la diverse sărbători și cele pentru viața de zi cu zi. De o sebirea dintre cele două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
primele se confecționea ză din stofele cele mai scum pe aduse din import, pentru celelalte se folosesc stofele mai puțin pretențioase - bumbac, postav, in sau lână - și țesute în casă. Ro chi i le din prima categorie sunt însoțite de anterie lungi (haine lungi fărămâneci), de dulame și giubele (haine îmblăni e și lungi). O fată de boier primește între opt și zece rânduri de astfel de haine. Sto fe aduse din Italia, Spania, Franța, Anglia și Imperiul Otoman le sporesc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a se puteamărita“; Du mi tra na, fata din satul Cră sani, județul Ialomița, se învoiește cu Barbu flăcăul, fiul popii Dumitru din ace lași sat, să-i dea în loc de zestre „2 boi, 1 vacă, 1 roche de șamalagea cu anteriul ei și o ti vi li chie de mătase blănită și 7 taleri de cheltuială“. zestrea este simțitor mai mare decât celelalte prezentate mai sus datorită statutului băiatului, un preot înstărit, capabil să plătească pentru greșelile fiului. Dar multe învoieli
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aflăm ce haine va purta mireasa în ziua nunții. Ea are la dispoziție două rânduri de haine, toate blănite cu samur. Trebuie specificat că un rând de haine presupune un fel de costum compus din dimensiuni pro priu-zisă și un anteriu ce se purta peste aceasta. În Cazul de față se adaugă un biniș pentru fiecare rând, adică o haină boierească lungă, blănită cu samur și purtată la solemnități de care mirea sa nu se poate în nici un fel dispensa. Și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vinde abale. Alagea = stofă orientală țesută în vergi, din fire de mătase, argint și in, în diferite culori. Anafora = raport în tocmit de cancelaria mitropolitului cu privire la o problemă judecătorească prin care se comunica domnului rezultatul cercetării și se propunea soluția. anteriu = haină boierească pusă peste cămașă, lungă până la gleznă. Atlaz = stofă fină, lucioasă pe o singură față (satin), țesută din fire de mătase, adesea în florată. balaș = rubin. belacoasă = stofă prețioasă italienească din fire de mătase și aur în diferite culori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bu luc ba șă = co man dan tul unei unități militare cu efectiv de 50-70 de oameni. butcă = ca re tă, tră su ră cu 4 sau 6 cai. cacom = hermină. canavăț = pânză rară de mătase din care se făceau anterie. cațaveică = haină de jupâneasă, lungă până la ge nunchi și îm blănită cu cacom sau vulpe. călțuni = cizme scurte din postav, pâslă sau fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu ști că democrația rezultă din confruntarea de interese și opinii, iar nu din grație paternalistă. Până acum, în pofida unor declarații liniștitoare, făcute mai mult pentru mass-media străină, guvernul s-a imitat la măsuri cosmetice, care evocă oarecum povestea cu "anteriul lui Arvinte". Radicalismul asumat de unii militanți pentru înnoire a produs în sfera puterii atitudini de o violență extraordinară, ceea ce denotă în fond o slăbiciune și o lipsă de respect pentru normele democrației. A combate ideile cu bâta e un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deranjați din somn nu se supărau, ci, dimpotrivă, îl miluiau care cu o bucată de pâine cu friptură, care cu câte un clondir de rachiu sau de vin. Bunicuil le lua, mulțumea frumos și le punea în buzunarele adânci de la anteriul cu care era îmbrăcat. După ce-și termina rondul, se ducea acasă și se delecta cu câteva păhărele de rachiu și de vin și se înfrupta cu mâncarea primită. Și nu știu cum se făcea că bunicul nimerea numai casele unde locuiau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu se luminase de ziuă, începură să se adune călugării de la toate mânăstirile din București. Veniseră și stareții și arhimandriții de la mânăstirile din jur, de la Mărcuța, Plumbuita, Comana, Mărgineni și Snagov. O mulțime de bărbați îmbrăcați toți la fel, cu anterie negre din aba groasă, cu potcapuri negre, diferite după rangul călugăresc pe care-l dețineau. Erau aproape o mie. Pentru ei, Șerban Vodă fusese adevăratul bazileu, împăratul Bizanțului creștin, căci întărise și dăruise toate centrele mânăstirești din teritoriile otomanilor, urmase
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ajut eu să dărâmăm zidul”. Parcă mai simțea și acum mângâierea mâinii ciolănoase a bătrânului și buzele-i uscate atingându i obrazul. „Nu se poate, dragul moșului, nu se poate, că se dărâmă mânăstirea.” Atunci s-a aruncat în poala anteriului popesc și a plâns cu sughițuri, îndelung. Nu mai auzea nici nucile căzând, nu-i mai păsa nici de frunzele galbene mânate de vântul toamnei. Așa n-a mai plâns niciodată de atunci, că doar era cocon domnesc și toată lumea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doar un pretext și acum, când lucrurile au început să se lămurească, o reînnodare a conflictului nu i-ar fi prielnică. — Să intre, spuse el blajin, înfruntându-și bănuielile. Cercetător, îl analiză pe cel intrat rămas lângă ușă, zgribulit în anteriul de lână seină negru maroniu. Chipul fratelui nu-l prea puteai distinge, potcapul prea mare și el ponosit îi acoperea toată fruntea, parcă sprijinindu-se în sprâncenele negre neobișnuit de groase, care erau singurele ce se puteau vedea, tot obrazul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lumină. Zâmbi și acum ieromonahul și cum să nu zâmbească, în timp ce strana intona psalmi cu voci monotone, fără înțeles chiar și pentru cei ce-i rosteau, iar ceilalți monahi stăteau cufundați în rugăciune cu capetele plecate, Ștefan, drept, uitând că anteriul prea scurt când nu sta smerit lăsa să se vadă încălțările de safian ca mierea, cu catarămi și bumbi de aur, privea în sus spre chipurile de sfinți, voievozi și boieri zugrăvite de meșterii Constantinos, Ioan, Stan, Neagoe și Ioachim
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îl priveau blând taica și maica, toți frații și surorile lui, ba chiar i se păru că Ștefan cel de pe zid îl aprobă dând din cap, ieși, parcurse grăbit curtea până la clădirea chiliilor, intră în chilia sa și ascunse sub anteriu bocceaua cu înscrisurile luate din spătărie. În drumul de întoarcere spre biserică încercă să găsească o daltă sau rangă ca să poată urni puțin piatra mormântului arhimandritului, dar nu reuși. Intră în biserică și se lăsă în genunchi plecându-și trupul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
servilitatea, din josnicia celorlalți țigani. Fizionomia lor e aceea a unor adevărați artiști; au în general trăsături frumoase; când cântă, privirea lor are ceva ce ține de inspirație. Se îmbracă bine și, fapt remarcabil, dirijorii poartă costumul vechilor boieri: ișlicul, anteriul, centura și giubeaua! Este, în această țară, o dovadă semnificativă pentru tipul de respect acordat lăutarilor. Capitolul 3 De la București la Ismail Sensul cursurilor de apă • Munții Bucegi • Vulturii cu două capete • Trecători și frontiere • Grenzer și Grăniceri • Se înțeleg
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
urechi?! Ei, comedie... Băi, Gore, punem pariu că Gigi construiește o biserică În parlamentul lu’ europa, dacă Îl lasă ăștia să iasă pe la vamă din decorul național? Ia să vezi tu cum se duce el acolo, În aplauzele celor cu anteriele, că e rost de donații babane și Dumnezeu cică are nevoie de lovele... Ce-o face cu ele, n-am de unde să știu, e vreun mister spiritual și financiar totodată... O ști ăla cu codu lu’ davinci, dan braun, că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]