461 matches
-
5.5. COMPLICAȚII Fistule: Actinomicoza generează fistule cervicale, toracice sau abdominale. Unele fistule intestinale rezultă din abcesele din apropiere, care comunică cu intestinul și pielea. Imunosupresia și suprainfecția: Consumul factorilor imuni și toxicitatea par a explica parțial imunosupresia. Imunosupresia și antibioterapia prelungită creează condiții de invazie a oportuniștilor. Septicemia și șocul septic pot să apară în cursul evoluției unei infecții chirurgicale. 5.6. TRATAMENT Tratamentul chirurgical constă din incizia și debridarea tuturor țesuturilor necrozate, lezate, drenajul abcesului, îndepărtarea corpilor străini. Un
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
1. Pregătirea locală preoperatorie Pacienții sunt, cel mai adesea, cea mai importantă sursă de infecție. Când se poate, se vor trata preoperator infecțiile preexistente. Se vor face culturi din spută la cei cu infecții respiratorii și vor fi tratați adecvat. Antibioterapia țintită a infecțiilor tractului urinar se va face înainte de instrumentarea sa, măsură ce elimină apariția șocului septic în urologie. Bacteriile comensale de pe pielea pacientului sunt o cauză comună de infecție. Dușul preoperator cu săpun antiseptic scade cu 50% infecțiile în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
la inducție împreună cu o cefalosporină. Cea mai comună operație abdominală este apendicectomia. O singură doză de metronidazol este suficientă pentru terapia inflamației din apendicita acută; în apendicita acută gangrenoasă sau perforată, infecția plăgii are loc la aproape 40% din cazuri, antibioterapia fiind necesară. În cazurile severe, medicamentele se folosesc pentru a trata infecții stabilizate, de aceea se recomandă asocierea unei cefalosporine cu gentamicină. Multe alte intervenții sunt amenințate de complicații dacă apare sepsisul (chirurgia cardio-vasculară, ortopedia de implant), de aceea, deși
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
bacteriostatici este adesea relativă, legată de durata terapiei și de doze. Unele sunt bacteriostatice la doze mici și devin bactericide la doze mari. La cele mai multe bactericide efectul crește cu doza. Antibioticele își exercită efectul printr-o mare varietate de mecanisme. Antibioterapia a revoluționat practica medicinei, dar ea reprezintă o sabie cu două tăișuri, antibioticele alterând flora normală a pacientului. Excesiva lor utilizare poate selecta tulpini bacteriene a căror rezistență se transmite prin plasmide. Este important de înțeles că ele reprezintă doar
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Antisepsia intestinală este folosită pentru a scădea frecvența complicațiilor infecțioase în chirurgia colo-rectală. Antisepsia intestinală reduce flora normală a pacientului prin urmare, aici vor fi mult mai puține microorganisme ce vor avea acces în spațiile sterile în timpul intervenției. Mai mult, antibioterapia va constitui o măsură de protecție a anastomozei intestinale în perioada imediat postoperatorie. Calea intramusculară este și ea comodă, asigurând absorbție și trecere rapidă în circulație a unor doze adecvate de medicamente. Dezavantajul principal este că injectarea este dureroasă pentru
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
preferat o singură doză preoperator, utilizându-se antibiotice cu timp de înjumătățire mare, de obicei cefalosporine; în funcție de amploarea actului chirurgical, septicitate și terenul bolnavului, profilaxia va fi continuată 5-7 zile, pentru a evita efectul toxic cumulativ și apariția rezistenței microbiene. Antibioterapia intraperitoneală este indicată în: apendicita perforată sau gangrenoasă, ulcerul peptic perforat, ocluzia intestinală cu necroză de ansă, perforația traumatică a tractului digestiv la orice nivel sub diafragm, abcesele intraabdominale. Pentru a fi eficient, antibioticul trebuie să controleze adecvat multiplicarea bacteriilor
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cea optimă; dacă operația se va prelungi peste 3-4 ore se va administra încă o doză, în cazul în care doza profilactică nu a fost cea suficientă sau se folosesc cefalosporine în doză unică cu perioadă de înjumătățire lungă; menținerea antibioterapiei până în momentul în care riscul de infecție a fost îndepărtat. Orice intervenție chirurgicală care creează o soluție de continuitate la nivelul tegumentelor și mucoaselor determină o contaminare exosau endogenă a țesuturilor care poate fi redusă prin respectarea anumitor reguli de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
150 mg la 8 ore, sau Metilprednisolon 40 mg i.v. la 8 ore , continuat la reluarea alimentației cu preparate orale de corticosteroizi: Prednison 2 mg/kgc/zi 2-3 săptămâni apoi reducere În trepte a dozei timp de o lună. Antibioterapia: Nu există evidențe că administrarea profilactică reduce morbiditatea sau mortalitatea. ¾ se recomandă: În asociere cu corticosteroizii (profilaxia infecțiilor), În caz de perforație (esofagiană, gastrică), la primul semn de infecție. ¾ se administrează antibiotice cu spectru larg pentru flora orală și anaerobi
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mucociliar, secreția de IgA) și apărarea generală (celulară și umorală) pot fi alterate în circumstanțe variate (soluții de continuitate, alterări de pH, stenoze sau obstrucții ale tubului digestiv, căilor biliare, căilor urinare, căilor respiratorii, boli de sistem, neoplazii, radiosau chimioterapie, antibioterapie prelungită) determinând boala. Figura 8.1 prezintă schematic patogeneza stărilor septice. Această cascadă patogenică poate fi declanșată de microorganisme gram-pozitive și fungi, precum și de microorganisme gram-negative ce conțin endotoxină. Procesul începe cu proliferarea microorganismelor în focarul de infecție. Ele pot
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
și vasoactivă (dopamină, dobutamină, adrenalină, noradrenalină, alături de inhibitori ai fosfodiesterazei (amrinona, milrinona) se administrează ca adjuvant al reechilibrării volemice. Mortalitatea prin sepsis este încă la un nivel inacceptabil de înalt, ceea ce justifică încercările de a găsi noi abordări terapeutice complementare antibioterapiei și tratamentului simptomatic. În prezent se efectuează studii asupra unor variate metode de interferare în lanțul patogenic al stărilor septice: 1. Anticorpi monoclonali dirijați împotriva: endotoxinei, exotoxinei; TNF, IL-1, PL A2, C5a; moleculelor de adeziune ICAM, ELAM, receptorului CD 18
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
asepsiei, pentru prevenirea suprainfecției. Baia terapeutică și toaletarea leziunilor se va face zilnic sau chiar de 2 ori pe zi. De asemenea, extremitățile afectate se vor poziționa procliv pentru reducerea edemului. d. Tratamentul general include reîncălzirea, reechilibrarea volemică, antalgice, antibiotice. Antibioterapia se va administra profilactic, utilizând antibiotice cu spectru larg. Agenții antisludge (Dextran 40), s-au dovedit protectori când sunt administrați intra-venos (i.v.) și sunt folosiți de majoritatea autorilor. Dextranul 40 cu moleculă mică diminuă spasmul microcirculației și modificările
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
specializate, aduce riscuri legate de plasarea cateterelor venoase, când este utilizată singură (nutriție parenterală totală) favorizează atrofia mucoasei digestive, translocația bacteriană și priming-ul neutrofilelor, costul este crescut. Contraindicații: tract digestiv funcțional, infecții active(cel puțin până la controlul sursei și începerea antibioterapiei), acces venos inadecvat, lipsa posibilității de a instala o linie venoasă separată pentru nutriție parenterală. Modalități de administrare : vene periferice(se pot administra glucoză 510%, lipide, aminoacizi și până la 2.000 de calorii pe zi), vene centrale(se pot administra
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
furunculului este medical (patogenic și etiologic) și chirurgical. a. Tratamentul patogenic: comprese umede cu efect antiflogistic local (cloramină, alcool) . fizioterapie sau roentgenterapie (doze antiinflamatorii); tratamentul diabetului. b. Tratamentul etiologic: vaccinoterapie cu vaccin antistafilococic sau autovaccin; anatoxina stafilococică în doze progresive; antibioterapie antistafilococică conform antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizie și evacuarea conținutului, urmată de pansament. Furunculul buzei superioare și al feței se tratează conservator, prin comprese locale și antibiotice. 6.3. FURUNCULUL ANTRACOID (CARBUNCULUL) Apare sub forma unei aglomerări de
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
etiologic și chirurgical: a.Tratamentul patogenic constă în: repaosul regiunii și evitarea iritației produse de îmbrăcăminte și transpirație; pansamente umede cu antiseptice citofilactice; fizioterapie și roentgenterapie, cu rol antiflogistic; tratamentul diabetului la pacienții în cauză. b.Tratamentul etiologic constă în antibioterapie pe baza antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizie, evacuare și drenaj în colecțiile limitate sau excizie în formele incipiente; dacă pierderea de substanță este importantă ca urmare a multiplicității nodulilor, după excizie se va efectua o grefă de piele
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
flegmonului este chirurgical, obligatoriu dacă s-a instalat supurația. Se practică incizii largi, uneori multiple, cu drenajul tuturor spațiilor invadate, cu tuburi și meșe, eventual urmate de irigații cu soluții antiseptice sau antibiotice. Tratamentul chirurgical va fi asociat cu o antibioterapie țintită și un tratament tonic general. 6.7. LIMFANGITA ȘI LIMFADENITA ACUTĂ Etiologie. Agentul patogen obișnuit este streptococul, însă mai pot fi produse și de stafilococ, E. coli sau alți piogeni. Limfangita acută se însoțește de obicei de semne generale
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
mulți ganglioni limfatici și țesuturile din jur. Tratamentul limfadenitei acute constă în repaus, antibiotice, comprese locale, tratarea corectă a porții de intrare a germenului, iar în caz de supurație sau adenoflegmon, se indică tratamentul chirurgical (incizie și drenaj), însoțit de antibioterapie. 6.8. ERIZIPELUL Erizipelul este o boală infecțioasă a tegumentelor produsă de streptococi βhemolitici (grup A), caracterizată clinic prin apariția unei dermite streptococice, cu tendință de expansiune și care este însoțită de fenomene generale de tip septic, leziunea locală tipică
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
în diluție 1/10 de NaCl): • Fortecortin 40 mg (5 ml) intravenos. • Corticosteroizi: Hemisuccinat de hidrocortizon 100-300 mg intravenos. • Tavegil 2 mg (5 ml) intravenos. • În spasmul bronșic: Eufilina 10 ml intravenos. • Perfuzie cu Plasma Expanders, Gelifundol etc. Șoc toxico-septic = Antibioterapie complexă. • Perfuzii cu soluții de Glucoză 10%, Ser fiziologic. STOPUL CARDIO-CIRCULATOR Se definește ca încetarea bruscă și neașteptată a funcției cardio-circulatorii. Poate apărea ca o complicație a sincopei dar și ca o succesiune a unui stop respirator , accident alergic sau
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
și pleurale 2. septicemie 3. abcese subfrenice și subhepatice TRATAMENT: - este esențială stabilirea numărului și localizării tuturor abceselor; eșecul În a drena unul din mai multe abcese are rezultate tot atât de proaste ca și În cazul unui abces solitar nedrenat 1. Antibioterapia: - singură sau În asociere cu drenajul -asocierea aminoglicozide + clindamicină pentru aerobi G+ anaerobi - asocierea aminoglicozide + metronidazol + ampicilină/ cefalosporine pentru aerobi G+ și anaerobi -i.v. pentru 2 săptămâni, apoi pe cale orală pentru mai multe săptămâni (până la dispariția cavității). 2. Drenaj
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
anevrismului de aortă abdominală - aspect lăptos al lichidului; - conținut lipidic crescut 8. Nefroze: asociază edeme și albuminurie 9. Pericardita constrictivă pericard calcificat - presiune jugulară mult crescută - puls paradoxal COMPLICAȚII 1. Peritonita bacteriană : frecvent nu există sursă clară de infecție; tratament: antibioterapie; 2. Sindrom hepatorenal:oligurie, azotemie - nu există modificări În sedimentul urinar - tratament: restricție de fluide, Na+, K+, proteine, nu diuretice, dopamină, paracenteză sau șunt peritoneovenos; TRATAMENT - repaos la pat: reduce nevoile funcționale ale ficatului - dietă : - cu număr mare de calorii
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
analiza complicațiilor ce urmează tratamentului traumatismelor hepatice și a factorilor implicați În producerea acestora: - global, magnitudinea traumatismului, tehnica implicată sau mai precis magnitudinea tehnicii operatorii și leziunile asociate sunt direct răspunzătoare de incidența complicațiilor; - sepsisul și hemoragia reprezintă principalele complicații; - antibioterapia este obligatorie pentru toate tipurile de traumatisme hepatice indiferent de tratamentul aplicat; - drenajul Închis aspirativ este singurul justificat având rata cea mai mică de complicații; - asocierea traumatismului hepatic cu leziuni perforative crește semnificativ morbiditatea; - sindromul de compartiment abdominal trebuie recunoscut
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
dizolvări, extracții, litotriție).chirurgical; Tratament medical Este un tratament pre- și postoperator și vizează calmarea durerii și Îndepărtarea spasmului căii biliare; suprimarea secreției gastrice: sondă de aspirație nazogastrică; suprimarea alimentației orale; aport caloric și hidroelectrolitic; prevenire și tratarea infecției secundare - antibioterapie COLECISTITA EMFIZEMATOASĂ - afecțiune rară În care apar bule de gaz din infecții cu anaerobi, În lumenul veziculei biliare, În pereți, În spațiul pericolecistic și uneori În căile biliare (fig.III.5). Colecistită emfizematoasă: examen radiologic abdominal simplu - bacterii implicate: specii
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Însoțite de șoc hipovolemic și necroze pancreatice și sunt complicații frecvente a pancreatitelor postoperatorii. Formarea abceselor urmează după contaminarea bacteriană secundară a detritusurilor pancreatice necrozate și a exudatului hemoragic. Bacteriile pot contamina pancreasul hematogen sau direct prin peretele colonului transvers. Antibioterapia profilactică instituită precoce În cursul pancreatitei acute severe scade incidența formării abceselor. CLINICA - Abcesul se suspectează când starea generală a unui pacient cu pancreatită acută severă nu se ameliorează În ciuda tratamentului și apare febra ridicată sau când simptomatologia revine după
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
INFECȚIOASE ............ 22 2.4 CRITERII IMAGISTICE ÎN DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ................. 24 3 PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE ........................ 25 3.1 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR ......................................................... 27 3.2 REACȚII SECUNDARE ALE ANTIBIOTICELOR ........................................... 45 3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ÎN DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ................. 24 3 PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE ........................ 25 3.1 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR ......................................................... 27 3.2 REACȚII SECUNDARE ALE ANTIBIOTICELOR ........................................... 45 3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
microbiene este eșecul terapiei, dovedit de evoluția nefavorabilă și de creșterea mortalității. Costurile terapiei se amplifică prin prelungirea spitalizării, necesitatea transferului în secții speciale de îngrijire, aplicarea unor precauții suplimentare de izolare și utilizarea medicațiilor de salvare. 3.4 Principiile antibioterapiei Terapia antibiotică trebuie să respecte o serie de principii, sintetizate sub forma următoarelor reguli: 1. Decizia administrării antibioticelor se bazează pe diagnosticul etiologic (bacteriologic), numai pentru germeni sensibili. 2. Alegerea antibioticului îndeplinește următoarele condiții: Să cuprindă în spectrul de acțiune
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]