3,675 matches
-
medicamentos și proceduri speciale. Am ajuns acasă la miezul nopții. Fusesem privat de libertate trei ore, agresionat, lovit, molestat, umilit și batjocorit printro procedură demnă de practicele poliției politice și ale securității. Și asta după 23 de ani de la revoluția anticomunistă. Menționez că atât eu și soția suntem oficial victime ale represiunii miliției și securității din regimul comunist. Fratele meu a fost ucis de organele de represiune din Baia Mare, a fost găsit decapitat după arestarea de către Miliția din Baia Mare, lucru pe
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_scriitor_roman_batut_in_plina_str_al_florin_tene_1355978828.html [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
și proceduri speciale. Am ajuns acasă la miezul nopții. Fusesem privat de libertate trei ore, agresionat, lovit, molestat, umilit și batjocorit printr-o procedură demnă de practicile poliției politice și ale securității. Și asta după 23 de ani de la revoluția anticomunistă. Menționez că atât eu și soția suntem oficial victime ale represiunii miliției și securității din regimul comunist. Fratele meu a fost ucis de organele de represiune din Baia Mare, a fost găsit decapitat după arestarea de către Miliția din Baia Mare, lucru pe
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_scriitor_roman_batut_in_plina_str_al_florin_tene_1355978828.html [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
noi. Dispuneau deja de un fond considerabil de experiențe comune, care îi uneau. Simpatizau cu Occidentul, ca și noi și ca tot tineretul cu scaun la cap din România acelor ani. Am impresia că-și creaseră un nucleu de luptători anticomuniști, care se întâlnea pe ascuns într-un bar de pe lângă strada Polonă, barul „Cisnădie”. Dar poate că doar am interpretat eu ceva greșit. Oricum, n-am discutat cu nimeni despre asta. Nici măcar cu Eli. Unii se cunoșteau din școală, alții erau
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1360747661.html [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
cultele romano și greco-catolic. Dacă în cazul ultimilor aproape toată ierarhia a fost arestată, mulți pierind în închisoare, în cazul ortodox acest lucru nu a existat. Acest lucru creează un serios handicap, când se discută meritele diferitelor culte în rezistența anticomunistă. Fără a minimaliza câtuși de puțin meritele ierarhilor martiri ai celorlalte culte, încercăm să oferim o interpretare a cazului ortodox care să depășească un pic tradiționala idee a supunerii tradiționale a B.O.R. față de stat, reală, dar care trebuie
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
constat în următoarele: Am păstrat în biblioteca mea cărți cu conținut dușmănos regimului actual cum ar fi de exemplu Destinul omenirii de autorul P. P. Negulescu și altele, pe care am neglijat intenționat să le îndepărtez, deoarece după concepția mea anticomunistă, le-am considerate de < >. Am scris note, rezumat și comentarii antimaterialiste cu privire la ideologia marxistă și alte teme... În perioada anilor 1953-1958 în mod consecutiv și cu scop dușmănos regimului democrat, am făcut educație anticomunistă în rândul tineretului și în special
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
le îndepărtez, deoarece după concepția mea anticomunistă, le-am considerate de < >. Am scris note, rezumat și comentarii antimaterialiste cu privire la ideologia marxistă și alte teme... În perioada anilor 1953-1958 în mod consecutiv și cu scop dușmănos regimului democrat, am făcut educație anticomunistă în rândul tineretului și în special a celui studios, deoarece speram ca astfel reușind să-i rup de regim și de concepțiile sale și apropiindu-i de mănăstire, aceștia nu vor mai contribui cu nimic la menținerea și consolidarea acestui
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
30 iunie și 19 iulie 1958 luate lui Roman Braga (Ibidem, f. 286-287v; 295-296v). 17 În ceea ce privește mănăstirile, în toate documentele studiate se relevă preocuparea Securității de a controla activitatea acestora, fiind considerate unele din cele mai puternice centre de rezistență anticomuniste, prin prestigiul lor spiritual și prin ajutorul care-l ofereau luptătorilor din munți. În adresa Direcției a III-a, informații interne, către Direcția a VIII-a, anchete penale, din data de 23 iunie 1958, se cere să se scoată de la
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
care puteam fi aprovizionați cu alimente: schitul Mușunoaiele și schitul Brazi, respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 330-333. 24 C. Voicescu, Oameni ai bisericii în rezistența anticomunistă din munții și codrii României, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p.
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 330-333. 24 C. Voicescu, Oameni ai bisericii în rezistența anticomunistă din munții și codrii României, în Analele Sighet, vol. II, București, Fundația Academia Civică, 1995, p. 279-294. 25 C. Aioanei, Cr. Troncotă, Contra „armatei negre a călugărilor și călugărițelor”, în Magazin Istoric, an XXX, 1(346), 1996, p. 3. 26
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
te rog să nu plângi Institutul Cultural Român Nicolae Stroescu Stînișoară, Întrezăriri. Itinerarii istorice și metaistorice Limes Constantin Abăluță, Totul despre nimic Ștefan Borbely, Pornind de la Nietzsche Logos Alexandru Niculescu, Peregrinări universitare europene - și nu numai Marineasa Jean Cicloveanu, Rezistența anticomunistă în Banat Valea Carașului - Valea Plîngerii Horia Musta, Neamul Mustonilor în Banat Muzeul Literaturii Române Nicolae Breban, Istoria dramatică a prezentului. Aventurierii politicii românești Liviu Franga, Scrisori din mica mea latinitate Niculescu Lucian Vasiliu, Sciatică de Copou. Tablete și enunțuri
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_revistei_observator_cultural_2011.html [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
moment de exaltare tinerească, poate beatitudine teribilistă, îndrăznisem să-l murmurăm ceva mai tare câțiva adolescenți și tineri, părea regimului amenințător și cosmopolit, de o „decadență intratabilă”(!?), cu bătaie...popagandistică (cui pe cui se scoate, nu?”) demolatoare și inventat anume anticomunistă. Nu mai știu dacă versurile cântecului conțineau în sine ceva critic și ațâțător la adresa liniștii „de partid și de stat”, ceva bullversant și stigmatizant la adresa ordinii noastre sociale, la „soliditatea” regimului comunist. Dar că refrenul era în afara oricărei intenții defăimtoare
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
capul locului să-l fi presupus. Un faimos secretar de partid de instituție sau uliță (citește și cartier) care făcea pe administratorul taberei de pionieri și școlari de la vila „Osiceanu” - întâiul sediu provizoriu al Securității - celula sa nord-musceleană pe timpul represiunii anticomuniste din Munții Făgărașului - gelos pe tinerii „extra-muros” care ascultau muzica din afara zidurilor întărite ale fostului conac boieresc, în curtea căruia aveau loc manifestări artistice în jurul „focului de tabără” a ciripit unde trebuie și ne-a „ajutat” fics la timpul oportun
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
ați păstrat din opera originală și ce ați schimbat pentru această reprezentație? G.C.: Am schimbat evenimentul istoric generator al poveștii (este vorba de revoluția din 1956), cu acțiunile, mai puțin radicale, pe care le-au inițiat dizidenții români (răspândirea manifestelor anticomuniste în anii 80). Am modificat numele unor străzi și cartiere specific budapestane, cu unele posibile în orice capitală est-europeană. Am înlocuit referințe specifice anului 1990, cu cele ale timpului nostru. TVR: Cum caracterizați personajele din Quartet și modul în care
Alina Gherman: Premieră TV: Piesa „Quartet” a Casei de Producţie TVR, luni, la TVR 2, TVR HD şi online pe TVRplus.ro by http://revistaderecenzii.ro/alina-gherman-premiera-tv-piesa-quartet-a-casei-de-productie-tvr-luni-la-tvr-2-tvr-hd-si-online-pe-tvrplus-ro/ [Corola-blog/BlogPost/339465_a_340794]
-
lui Ion Barbu, iar I.Cristu va scrie elogios despre Rinocerii lui Eugen Ionescu. Dezbateri cu pronunțată alură filosofică sunt de remarcat și în „Fapta” („Foaie de luptă românească pentru ziua de azi și de mâine”), creștin-națională cu caracter evident anticomunist. Aparea în 1964 la Madrid avându-l redactor-șef pe Horia Stamatu. Mai trebuiesc amintite, ca publicații importante, „Semne. Revistă de gândire, artă și literatură”, la Paris 1960- 1963, „Prodomos. Foaie de gând și apropiere creștină” la Freiburg im Breisgau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
rememorat vremea liceului și studenției, vremea sărăciei și a cartelelor, vremea când eram sub șenilele tancurilor rusești și trebuia să slăvim și să ovaționăm tirania comunistă a Kremlinului și a NKVD-lui. În acea vreme studențimea timișoreană a avut curajul protestului anticomunist, cerând îmbunătățirea condiților de viață, plecarea armatei rusești din România, scoaterea limbii ruse din programa de studii. Timișoara, în data de 30 octombrie 1956, a devenit Tribuna Libertății României. Pentru acei studenți îndrăzneți ai generației noastre, care au suferit deportarea
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1438916674.html [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
trebuia scrisă, era așteptată și cu siguranță va fi citită cu sufletul la gură, pentru că reconstituie o epocă și o lume, din fericire revolute, despre care posteritatea, dar și contemporanii vor avea de învățat. Așteptăm „Femei în temnița comunistă”, „Rezistența anticomunistă”, „Marea Neagră, front al războiului rece, „Statalitate, comunism și legionarism în Vlahiile balcanice”, cărți în pregătire ce urmează a fi publicate la Editura Editura Ex Ponto de talentatul Alexandru Mihalcea, sau în colaborare cu Marian Moise. ----------------------------------- Magdalena BRĂTESCU Scriitoare și jurnalistă
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1462879416.html [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
și ca atare, trebuiau să cunoască doar ceea ce li se aducea la cunoștință în mod oficial. Partidul, având experiența anilor de ilegalitate, a realizat că încă mai trebuie înfăptuit ceva anume. Oricât ar fi fost de redusă la tăcere rezistența anticomunistă, ea s-ar fi putut manifesta și se manifesta chiar, în puzderie de celule de rezistență departe de ochii și urechile securității, moștenitoarea de drept a delatorilor. În fața acestei realități, a scos asul din mânecă : asaltul asupra corzii sensibile a
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471693693.html [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
nu le mai aparțineau. Mare parte din ei și-au găsit liniștea văzând de câtă considerație se bucură în lume conducătorii lor, perechea prezidențială care, până atunci, în propria lor țară, fuseseră luați în derâdere. Puzderia de celule de rezistență anticomunistă a devenit, între timp, puzderie de celule umoristice în care se savurau cu nesaț bancuri politice. Românul descoperise că poate trăi, și încă bine, în noua orânduire. Multe dintre produsele de care aveai nevoie ți le însușeai dacă îți erau
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471693693.html [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
a patru copii bine educați, instruiți și la casele lor, în profesii și funcții care onorează orice comunitate : Venera, Ecaterina, Ileana și Walter. În anii prigoanei comuniste a suferit, alături de soțul ei, de pe urma solidarității manifestate față de cauza mișcării de rezistență anticomunistă din munții Rucărului. Supusă presiunilor și numeroaselor anchete a reușit să-și păstreze demnitatea și să-și continue munca de iluminare care i-a fost încredințată, prin profesie și destin. *** Și alte trăsături ale dascălilor noștri - unele ascunse publicului școlar
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dascalii_scoli_de_ieri_prietenii_si_parintii_nostri_.html [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
al clasei baronale care se întrevede în viitorul apropiat, chiar dacă ar fi o coaliție a unor multitudini de partidulețe. Tot dictator va fi viitorul președinte prost ales. Eu aș definii culorile stindardului după inima mea astfel: - Roșu-i sângele eroilor anticomuniști care au murit în închisorile scumpei noastre patrii ”Republica comunistă România” despre care tineretul nu știe nimic deoarece manualele de istorie au fost adaptate „mărețului capitalism” pe care, cică, îl trăim. - Unduirea galbenă este holda de grâne în bătaia vântului
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
notoriu pe atunci, fără să fi fost participant efectiv la eveniment. După trei săptămâni, a fost eliberat fără nicio pedeapsă, dar în cazierul său a rămas fișa cu calificativul ‘legionar’. În luna iunie 1946, a condus greva studențească antirevizionistă și anticomunistă, după care a urmat un șir lung de arestări și expulzări. În 1958, a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru “uneltire contra ordinei sociale” și închis la Jilava, Pitești și Aiud. A fost eliberat în 1964, odată cu
DE DRAGUL PĂRINTELUI MITROPOLIT BARTOLOMEU ANANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_dragul_parintelui_mitropol_stefan_popa_1390991441.html [Corola-blog/BlogPost/347723_a_349052]
-
15 noiembrie 1987 , în fiecare an, pe la această dată se organizează Crosul „15 Noiembrie”- traseul de 5 kilometri al crosului rememorând drumul dintre uzina „Steagul Roșu” (Roman SA) și Comitetul Județean de Partid (actuala Prefectură), parcurs de masă de manifestanți anticomuniști în noiembrie 1987. Câ ț i î ș i mai amintesc de momentul 15 noiembrie 1987 ? Oare a meritat sacrificul celor care atunci, și-au riscat efectiv viața și au dat dovadă de un curaj nebun, ieșind pe străzi și
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1478973347.html [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
unii așa-ziși creștini, alții doar neaoși păgâni, de către Eroii-Cnezi, Legendarii-Voievozi, Vitejii-Domnitori, faimoșii haiduci și pandurii olteni, de către marii Comandanți de Oștire, de preainimoasa Regină Maria, apoi de alți iluștri Comandanți militari, la care s-au adăugat și bravii partizani anticomuniști prin jertfa și iubirea lor de Moșie, așa cum de neegalat a ilustrat-o nemuritorul luceafăr Mihail Eminescu în persoana Marelui Voievod-ctitor de Neam și Țară-Mircea cel Bătrân, Cel ce i-a tăiat pofta cotropitorului sultan: Eu? Îmi apăr sărăcia și
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
dat) dobândești este la fel de mare, precum diferența dintre apă și nisip. Este bine să urmărești în viață o singură idee pentru că altfel riști să spui, ca Rabelais în Pantagruel, „Am visat multe și de toate, dar nu pricep nimic”. Fabula anticomunistă pentru copiii mai mari (de la pagina 247) aduce în prim-plan ideea că un sistem, oricât de rezistent și de bine pus la punct pare, se va eroda la un moment dat, cumva din cauze interne, întrucât la cele externe
Pan Izverna: Cartea unui romantic laborios by http://revistaderecenzii.ro/291/ [Corola-blog/BlogPost/339684_a_341013]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Fiica Doinei Cornea a trecut la cele veșnice. O dizidentă uitată pe nedrept Total din întâmplare am aflat că fiica Donei Cornea, cunoscuta luptătoare anticomunistă Ariadna Combes a trecut la cele veșnice fulgerător. Tinerii de azi nu mai știu nimic de Ariadna Combes, cea care a promovat scrisorile deschise împotria regimului comunist ale Doinei Cornea în anii 1980. Imediat după ce am publicat știrea m-a
FIICA DOINEI CORNEA A TRECUT LE CELE VEȘNICE.O DIZIDENTĂ UITATĂ PE NEDREPT, ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478966292.html [Corola-blog/BlogPost/383312_a_384641]