252 matches
-
Proșcan, Nicolae Băciuț, cum ați putut să acordați premiile I (la poezie și proză), II (la poezie) și III (la poezie) acestor rebuturi literare? Iertați-mă, dar nu vă recunosc. Nu știu ce criterii ați avut în vedere: încurajarea postmodernismului? (curent literar anticreștin și anticultural, grotesc până la paroxism); frumusețea fizică a premiantelor? (într-adevăr, sunt foarte frumoase, le-am văzut fotografiile publicate în „Fereastra”, dar atunci trebuia să le trimiteți la un concurs de „Miss”); afirmarea tinerelor talente? (dar premianții ăștia au talent
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
de soartă și la propriu și la figurat, pentru că vedeam acest “unghi de incidență”, aveam astfel de “viziuni celeste”, dar și pentru că am încercat apoi să evadez de trei ori de sub “Cortina de fier”, din lagărul “ciumei roșii comuniste și anticreștine” (la 18, la 24 și la 28 de ani). Da, numai un “nebun” ca mine ar fi putut să creadă în vremea “ciumei roșii comuniste” în “teoria bifurcației” și în “viziuni celeste”. Și pentru aceasta am fost bătut cu “coroane
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
din gura lui Dumnezeu” (Matei 4/4). Dar să revenim la binomul existență socială-conștiință socială. Mai întâi că a acorda existenței un rol determinativ în raport cu conștiința, indiscutabil că un raport forțat și ultrasimplificat, se cheamă un bluff conceput de teribilismul anticreștin al lui Marx. Căci la densitatea culturii sale, el știa prea bine că Evanghelia după Ioan se deschide cu întruparea divină a Cuvântului: „La început a fost Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu”. Prin urmare, Logosul
PENTRU ROMÂNI, A EXISTA ÎNSEAMNĂ A SUPRAVIŢUI CU ORICE CHIP! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348832_a_350161]
-
de represiune (CeKa, GPU, OGPU, NKVD, NKGB, MGB, KGB, Justiție și Procuratură) și aplicarea terorii în masă; decretarea și aplicarea unei legislații discriminatorie antiumană; impunerea unei ideologii a urii de clasă, a urii față de ființa și demnitatea umană, exacerbarea propagandei anticreștine și a xenofobiei; -mutilarea spirituală a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, străine de limba română, și a unei identități contrafăcute ideologic; interzicerea exercitării cugetului liber, a dreptului de asociere, a liberei inițiative, exterminarea și marginalizarea intelectualității; lichidarea țărănimii ca
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]
-
gânditor catolic britanic, lumea este plină de creștini, dar de creștini care au devenit nebuni. Adică o primă idee pe care o putem trage de aici este că raportul care a existat la început între creștinism și modernitate (modernitate rațională, anticreștină, acreștină) ascundea de fapt un proces mult mai complet și dinamic, știind că discursurile atee erau și ele tot discursuri religioase, în sens general legat de ceea ce este religios, adică de invizibil, de transcendent (acest lucru este tipic și comunismului
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Vest, libertate - dictatură, civilizație - barbarie, superioritate - inferioritate. Invocate cu precădere pentru a justifica avortul sau relațiile între persoanele de același sex, avalanșa sectară sau deciziile medicale discutabile din punct de vedere etic și teologic, atacurile antireligioase și în particular afectul anticreștin al societății civile în formare - drepturile omului au ajuns repede în Europa de Est de după anul 1989 simbolul unei ofensive occidentale în fața căreia Biserica trebuia să ridice zidurile Tradiției, ale identității și mândriei naționale. Dacă mai adăugăm și rezerva mediilor politice și
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
lui Dumnezeu și Neamului drag, care-I poartă aura sfântă, profanându-i trecutul, îngenunchindu-i prezentul și paralizându-i viitorul. Nu pot exista Instituții culturale de vârf ale Statului, care se reclamă democrat, a căror activitate, manifestare și atitudine sunt anticreștine, păgâne, violente, înveninate precum: Academia Română, Institutul Cultural Român, Școala, Universitățile, Uniunea Scriitorilor, etc., care denigrează constant, pe programă, pe Fiii cei mai Aleși ai Națiunii. Și „fruntea” Bisericii, apăsată de coroanele mult prea încărcate de aur, rubine și safire, puse
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
scrierile cuprinzînd "învățătura" primitivă, din care să derive toate "învățăturile" istorice, inclusiv cea creștină. Și exagerările în legătură cu această ultimă concluzie au fost de-a dreptul uimitoare, deoarece cultura timpului era împinsă să urmeze, conform drumului deschis de Iluminismul francez, atitudinile anticreștine din perioada precedentă. Pentru această "cultură" era ușor de crezut că și Vechiul Testament și-ar fi avut originea în India. Fr. Wilford (1771-1822) a căutat paralele la povestirile biblice în textele sanscrite, iar maeștrii indieni s-au grăbit să le
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai bine în a doua parte a lucrării noastre, oamenii de știință și scriitorii Romantismului, chiar dacă au luat atitudine împotriva Iluminismului, mai exact contra clasicismului și contra îngustimii unor idei de-ale sale, continuau, însă, să se miște pe platforma anticreștină, comună Iluminismului. Entuziasmul pentru descoperirea lumii spirituale indiene ar putea părea mai puțin spontan și sincer față de cum se presupune, în scopurile și rezultatele sale care, probabil, la o examinare mai atentă, ar dezvălui atitudini anticreștine sau anticatolice nemărturisite sau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se miște pe platforma anticreștină, comună Iluminismului. Entuziasmul pentru descoperirea lumii spirituale indiene ar putea părea mai puțin spontan și sincer față de cum se presupune, în scopurile și rezultatele sale care, probabil, la o examinare mai atentă, ar dezvălui atitudini anticreștine sau anticatolice nemărturisite sau chiar și declarate. Nu e o simplă întîmplare, dacă evoluția Romantismului și cea paralelă (sau mai degrabă precedentă) a indianisticii s-au remarcat în țările reformiste sau atinse de reformă: doar autorii își atribuiau o mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
modo în monismul acosmico-idealist al Indiei antice și cum această esențialitate se află în opoziție netă nu doar cu doctrina creștină, ci și cu rațiunea umană. Idealismul, deși încearcă să se apropie de creștinism, rămîne în mod fundamental pe poziția anticreștină a Iluminismului precedent, în care creștinismul este considerat doar pentru a demonstra propria lui înfrîngere ca religie tradițională și pentru a pretinde o interpretare miticizantă proprie, care l-ar contopi cu alte religii. Prin urmare, folosind o frază de apreciere
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
poți să te întinzi cât vrei, dar cu metode mai puțin brutale și, pe cât posibil, mai creștinești. Pentru F. I. Tiutcev (1803-1871), Europa are numai două puteri: revoluția și Rusia; Rusia este un imperiu creștin, iar revoluția este, înainte de toate, anticreștină; cele două forțe stau față în față și una va trebui să învingă”. Liberalii „occidentaliști” doreau o renovare a Rusiei după model vest-european, ceea ce ar fi conferit Rusiei o forță reală și noi titluri pentru o politică externă activă și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Alba Iulia, după cum relatează Legenda Sf. Ștefan, iar 60 de familii de pecenegi au fost colonizate în Panonia. După moartea regelui Ștefan, în 1038, regatul arpadian a trecut printr-o criză acută datorită luptelor pentru succesiune la tron și revoltei anticreștine din anii 1046 și 1060-1063. De aceea, voievodatul Transilvaniei s-a separat de regat astfel că, în 1068, este amintit la Alba Iulia, ducele Gyula IV, care organizează o incursiune în Ungaria. Regele Solomon, împreună cu principii Geza și Ladislau, pătrunde
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
doar tentative neînsemnate în sensul acesta: singura expediție mai serioasă în teritoriile est-carpatice a fost cea din 1345, ca replică la raidurile mongole în Transilvania (vezi mai sus). După izbucnirea conflictelor civile în interiorul Hoardei, dispăruse primejdia unei contraofensive viguroase mongole anticreștine, iar regatele catolice (aflate în avangarda creștinătății) au încercat să readucă teritoriile extra-carpatice în sfera lor de dominație. Conform surselor istorice, ambele intervenții externe, poloneză și ungară, din 1359, erau îndreptate împotriva formațiunii statale românești din nord-vestul Moldovei (continuare a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunăre, după retragerea 231Balaurul și solomonarul aureliană) de invaziile succesive ale carpilor, învingându-i de fiecare dată, motiv pentru care primește titlul triumfal de Carpicus Maximus (158). Galerius a fost cel mai înverșunat susținător (după unii, chiar inițiator) al politicii anticreștine duse de Dioclețian. La moartea acestuia din urmă (în anul 305), Galerius a devenit împărat (Augustus al Orientului, în cea de-a doua tetrarhie), sub numele Caius Valerius Maximianus Galerius. Ca împărat roman de origine dacă, se pare că el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Nu ni se poate dar zice c-am fost reacționari, "ruginiți " ori pasionați în cestiunea metropoliei catolice; aspri am fost numai față cu noi înșine și-am cerut prin câteva articole de-a rândul ca episcopatul nostru să combată propaganda anticreștină, să ia măsuri severe contra fețelor bisericești cu purtări scandaloase și să stăruiască pentru ridicarea nivelului de cultură al preoțimii noastre, să-i deie dar bisericii tăria de care va avea trebuință în lupta ce-o așteaptă. Aflăm însă că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recumpunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu e nebun! -2- Persistența anatemelor. în ciuda - ori din cauza? - absenței de detalii biografice, exegeții
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sau trei considerații ale autorului asupra credinței în adevăratul Dumnezeu la care aderă - puteam bănui acest lucru... -, aflăm că medicastrul scrie chiar în anul când Academia de Științe de la Moscova celebrează bimilenarul lui Lucrețiu: 1946. Un filosof nebun, bolnav, sinucigaș, anticreștin înainte să apară creștinismul, psihotic, care, pe deasupra, este sărbătorit ca precursor de către un regim comunist nu poate fi cu adevărat absolut prezentabil, și nici demn de acest nume. Dacă ar fi fost mai puțin radical antireligios, poate că s-ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
522-524. d) Contra lui Iulian În 362-363, iarna, în timp ce pregătea la Antiohia expediția contra parților care avea să-i fie fatală, împăratul Iulian Apostatul scrisese o carte în care îi combătea pe creștini. Din aceasta, ca din toate scrierile polemice anticreștine, nu ne-au rămas decât fragmente transmise de autorii creștini care au răspuns la aceste atacuri. Nu suntem siguri nici de titlu și nici de numărul de cărți, dar, în general, cercetătorii sunt de părere că s-ar intitula Contra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
influența creștinilor asupra vieții, culturii și religiei imperiului, considerând-o periculoasă și degradantă. Religiozitatea lui Iulian este profund marcată de neoplatonism, însă atitudinea sa critică față de creștinism depinde, așa cum s-a demonstrat, de tradiția polemică antiiudaică și de precedenții polemiști anticreștini, în primul rând de Discursul adevărat al lui Celsus (despre care cf. vol. I din această lucrare, pp. ???-???) și de Porfiriu din Tyr; însă Iulian, totodată, se poate referi la experiența precedentelor decenii în care s-au înregistrat instaurarea și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un rol mântuitor decisiv. Totodată, stilul și chiar forma citatelor biblice din secvențele atribuite celor doi interlocutori sunt diferite. Fără îndoială, Macarie nu e autorul părților atribuite „filosofului”; el s-a mulțumit să reproducă pasaje extrase dintr-o operă polemică anticreștină, distribuindu-le în forma fictivă a unui dialog de cinci zile. Au fost făcute diverse tentative de identificare a acestei scrieri: a fost propus Philalêthês, operă a lui Hierocle din Bitinia (anii 307-310), deja criticat de Eusebiu de Cezareea, însă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe care am amintit-o deja. În schimb, alte opere utilizate de Sozomen nu se întâlnesc la Socrate, așa cum sunt unele „fapte ale martirilor persani” care i-au fost utile pentru a putea prezenta, în cartea a doua, istoria persecuțiilor anticreștine organizate de Sapor al II-lea, regele Persiei. Era vorba de „patimi ale martirilor”, adesea cu caracter popular, din Siria, Persia și Osroene. Mai apar la el și diverse amănunte din viața celor mai cunoscuți monahi, luate probabil din Istoria
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pentru care Lucian Blaga, „Iulian Apostatul”, „renegatul”, era autor al unor construcții filosofice antiortodoxe), S. scrie o carte întreagă, Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie (1942), pentru a-l plasa pe poetul de la Lancrăm „în rândurile filosofilor anticreștini”. Filocalia este [...] - datorită tălmăcitorului ei - un monument al limbii românești, o limbă curată, nutrită de seva roditoare a arhaismului necesar, o limbă pe care ar trebui s-o consulte și poeții români, chiar și gânditorii, deoarece multe dintre noțiunile de
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Schr 97, cit., pp. 522-524. d) Contra lui Iulian în 362-363, iarna, în timp ce pregătea la Antiohia expediția contra parților care avea să-i fie fatală, împăratul Iulian Apostatul scrisese o operă împotriva creștinilor. Din ea, ca din toate scrierile polemice anticreștine, nu ne-au rămas decît fragmente transmise de autorii creștini care au răspuns la aceste atacuri. Nu sîntem siguri nici de titlu și nici de numărul de cărți, dar, în general, cercetătorii sînt de părere că s-ar intitula Contra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu severitate influența creștinilor asupra vieții, culturii și religiei imperiului, considerînd-o periculoasă și degradantă. Religiozitatea lui Iulian este profund marcată de neoplatonism, însă atitudinea sa critică față de creștinism depinde, așa cum s-a demonstrat, de tradiția polemică antiiudaică și de polemiștii anticreștini precedenții, în primul rînd de Discursul adevărat al lui Celsus (despre care cf. vol. I, pp. 321-323) și de Porfiriu din Tyr; însă Iulian, totodată, se poate referi la experiența precedentelor decenii, cînd s-au instaurat și consolidat raporturi strînse
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]