128 matches
-
a fi prea supus acestuia. 23. Guvernul Ion Ghica a fost acceptat „de nevoie“ de Carol I; el i-a fost impus acestuia în urma unei ședințe secrete a corpurilor legiuitoare (cf. Istoria parlamentului, p. 193) și era sprijinit de elementele antidinastice din Cameră (liberalii-radicali și Fracțiunea liberă și independentă din Iași). 24. Guvernul Ion Ghica, numit de N. Iorga guvernul „lichidării dinastice“ s-a menținut la putere de la 18/30 decembrie 1870 până la 11/23 martie 1871; lista guvernului reprodusă de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Gh. Vernescu erau liberali moderați; B.P. Hasdeu era, pe atunci, apropiat de liberalii-radicali (în august 1870 va fi chiar arestat pentru câteva zile, odată cu N. Golescu, I.C. Brătianu, Eugeniu Carada ș.a. sub învinuirea de a fi participat la complotul antidinastic); V.A. Urechia, mai vechi colaborator al lui Mihail Kogălniceanu, va deveni către anii 1880 membru al grupului liberal rosettist. Din enumerare, dacă ne referim numai la figurile politice centrale ale vremii, ar mai lipsi: Grigore Sturdza, șef al conservatorilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bolliac. 320. Ghimpele, revistă umoristică săptămânală („această foaie iese o dată pe săptămână, dumineca“) a apărut la București din mai 1866 până în mai 1879 (redacția: Pasagiul Român, nr. 9). Revista, îndeosebi după 1871, adoptase o orientare politică vio lent anticonservatoare și antidinastică. Redactorii revistei au fost I.C. Fundescu (1867), G.Dem. Teodorescu (1871), Toma I. Stoenescu (1877). Între 1872 și 1877 revista a fost condusă de un comitet, din care a făcut parte, în anii 1874 și 1876, și foarte tânărul I.L.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reprezentanți oficiali ai autorităților centrale, precum și a amicilor lui Cuza: C. Negri, V. Alecsandri ș.a. Pe tot drumul până la Ruginoasa, precum și la înmormântare au asistat mai multe mii de persoane, îndeosebi țărani, dovadă - cum preciza o broșură contemporană, cu accente antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1873, p. 85). Discursurile funebre - în afară de acela al părintelui arhiereu Suhopanu - au fost rostite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa (1872- 1875), poetul Alexandru Macedonski, întors din străinătate, se avântase în viața politică, devenind un adept fervent al grupărilor liberale; în 1873, la 19 ani, editează gazeta Oltul, subvenționată de liberali, în care își expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale cu lumea școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
turcească sub numele anul 1875 243 16. Poezia din care citează Bacalbașa (Gângavul politic din timpul domnilor străini) a apărut în ziarul Telegraful, la care Macedonski își începuse colaborarea în primele luni ale anului 1875; prin refrenul de evidentă atitudine antidinastică („Jos tiranul ce domnește, / Care legi disprețuiește / Și vrea lanțuri să ne dea / Vodă Car... / Vodă Car... / Crudul Vodă... Caragea.“), poezia a provocat mânia autorităților, a ministrului conservator de Justiție, Alexandru Lahovary, care a dat dispoziție să fie reactivată acuzația
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bineînțeles - conform modei epocii - străinii, adică reprezentanții diplomatici, sunt angajați în intrige. După ce se va forma cabinetul Brătianu, mai ales, regimul va fi combătut pe trei chestii: două fățișe și una piezișă. Cele fățișe erau: antisemitismul și ideile revoluționare și antidinastice ale roșilor; cea piezișă, politica aventuroasă din afară a cabinetului. Antidinasticismul era dovedit prin trecutul partidului roșu: Republica de la Ploiești, scandalul de la sala Slătineanu, precum și toată literatura politică de la 1869 la 1876. Dacă Românul păstra o atitudine de decor, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1870), tânărul liberal G.Dem. Teodorescu (n. 1849), viitor ministru și, totodată, autor al colecției de folclor Poezii populare române, din 1885, venit aici de la Românul, pentru a întări redacția revistei satirice care participa cu vigoare la campania anticonservatoare și antidinastică inițiată de liberalii radicali; unele dintre poeziile nesemnate din Ghimpele (printre care și acelea citate de Bacalbașa) ar putea să-i aparțină acestuia. Să mai asculte poporul Căci el - nătângul și chiorul - El l-a înțolit!...15 Din Telegraful de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bucovina și Basarabia); secte religioase; cluburi sportive; mișcarea studențească; mișcarea antisemită în general; mișcarea fascistă; mișcarea ofițerilor de rezervă; mișcarea demobilizaților; chestiunea agrară. 2. Chestiuni politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea” și acțiunea ei), antidinastică, emigrări; b) Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și ruși. 3. Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și învățători; mișcarea amploaiaților comerciali și industriali; mișcarea comercianților; mișcarea funcționarilor publici. 4. Chestiuni economice: mișcarea proprietarilor și chiriașilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care nu valora mai mult de 1.000 de coroane. Ziarele românești au fost interzise, atât tipărirea cât și distribuția celor aduse din afara regiunii, cu excepția cotidianului „Înainte” din Timișoara, care a criticat situația din România și a promovat o politică antidinastică. Sediul redacției a fost documentat ca un loc de întâlnire pentru adepții ideilor social-bolșevice. Trupa de teatru ungar din Timișoara a fost înlocuită cu una sârbă, a fost înființat un inspectorat minier pentru regiunea Caraș-Severin, un inspector sârb a verificat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
povestirile volumului Die Tatarin [Tătăroaica] (Hamburg, 1929), în romanele Der Strom ohne Ende [Fluviul fără sfârșit] (Berlin, 1937), despre viața pescarilor din Delta Dunării, și Vor den Toren [În fața porților] (Frankfurt pe Main, 1950). Traduceri: N.D. Cocea, Antidynastische Pamphlete [Pamflete antidinastice], București, 1951; Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, București, 1952, Das Liebeslied [Cântec de dragoste], București, 1981; Zaharia Stancu, Die Blumen der Erde [Florile pământului], București, 1955. Repere bibliografice: Ion Biberi, [Prefață] la O.W. Cisek, Eseuri și cronici plastice, București, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
pas pe cont propriu. Spirit independent, își exprimă clar atitudinea democratică, ideile despre destinul românilor în etapa de după Unire. Continua astfel gândirea pașoptistă, anticipând, în câteva rânduri, idei politice de întâlnit la Mihai Eminescu. Chiar dacă poziția lui a fost schimbătoare - antidinastic (închis în 1870 la Văcărești), apoi monarhist -, explicația ține mai curând de temperament, de mobilitatea, versatilitatea omului și mai puțin de conjunctură și interes politic conjunctural. Asemenea lui Heliade, pe care l-a văzut întotdeauna ca pe un predecesor, H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Principatele Unite în combinațiile politice internaționale ale lui Napoleon al III-lea din 1866", în Studii și Materiale de Istorie, III, Extras, Suceava, 1973. Cretzianu, Al., Din arhiva lui Dimitrie Brătianu, vol. II, București, Imprimeriile Independența, 1934. Cristea, Gh., "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol în România", în Studii. Revista de istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1967. Cuvântările Regelui Carol I către poporul său, f. l., f. a.. Dame, Frederich, Histoire de la Roumanie contemporaine depuis l'aveniment
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Leonid Boicu, Vasile Cristian, Gh. Platon (eds.), Românii în relații internaționale, 1699-1939, Iași, Editura Junimea, 1978; Gr. Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976; Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol în România", în Studii. Revista de istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1967; Virgil Ionescu, Mihail Kogălniceanu. Contribuții la cunoașterea vieții, activității și concepțiilor sale, București, 1963; Vasile Maciu, Condițiile interne ale
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o epocă de mare viitor, ridicarea în onoare a adevăratelor merite, moralitate publică și privată", în Românul, 23 martie, 1866, p. 108. 371 Reforma, 13 martie, 1866, p. 1. 372 Românul, 25 martie, 1866, p. 112. 373 Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, pp. 1074-1077. 374 La 2 aprilie 1866 Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Vasile, Mihordea, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956; Paraschiva, Cîncea, Opoziția parlamentară față de alegerea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al României, extras din Culegerea de studii și articolelor de istorie, vol. X, București, 1967; Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom XXII, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, George, Mârzescu, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. 445 Chiriță, Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 291. 474 Daniel Barbu, Republica absentă, București, Editura Nemira, 1999, p. 129. 475 Românul, 4 martie, 1866, p. 79; Monitorul Oficial, 15 martie, 1866, p. 265. 476 T.W. Riker, op. cit., p. 478. 477 Ibidem. 478 Gheorghe Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom XXII, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, p. 1080. 479 Arhiva Națională Centrală, filiala Iași, fond Primăria Iași, foi volante, 1866, fila 1
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom XXII, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, p. 1080. 479 Arhiva Națională Centrală, filiala Iași, fond Primăria Iași, foi volante, 1866, fila 1; Boldur Lățescu rămâne și după 1866 un antidinastic ceea ce nu-l împiedică ca la 1870 să ajungă prefect al județului Botoșani. Ibidem, fila 6. 480 Arhiva Națională Centrală, filiala Iași, fond Primăria Iași, foi volante, 1866, fila 1. 481 Trompeta Carpaților, nr. 419, 1 mai, 1866, p. 1673
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Numit 10 noi generali, care formează Corpul al 4-lea de armată. Manu se întoarce la Roman, din cauza demonstrațiilor sale politice. Chițu la mine. Alegeri pe 20 aprilie. Sturdza și Lecca, iar seara prefectul Poliției la mine. Opoziția se comportă antidinastic. Ora 10½ în pat. Călătoria în nordul Italiei Duminică, 6/18 martie. Duminica Floriilor. Plecarea din București. Sculat la ora 7. Vreme mohorâtă. Ora 8½ la gară, acolo enorm de multă lume. Doamne cu buchete, toată elita, mitropoliții, generali, Whigt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
actoricească, devenind societară a Comediei Franceze. Ca jurnalist, V. e un temperament eminamente polemic. Tonul articolelor sale este categoric, dur, adeseori brutal. Sub pseudonimele Dunăreanul și Un gălățean ori numai sub inițialele numelui, el desfășoară vreme îndelungată o tenace campanie antidinastică. Intervențiile lui sunt inserate fie în periodice ca „Epoca” și „Adevărul” (din ale căror redacții a făcut parte), fie în broșuri precum Cestiunea dinastică în România (1888), cu o versiune în franceză (La Question dynastique en Roumanie), și, reunind o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
amintim, în acest din urmă sens, ce înscenare hazlie s-a petrecut prin ceea ce și Eminescu numea "Republica de la Ploiești", un episod alimentat de entuziasmul celor prea accentuat influențați de energia revoluționară a spațiului francez. Alexandru Candiano-Popescu, inițiatorul unei mișcări antidinastice, a pus atunci (în 20 august 1870) mînă pe prefectură, cazarmă, telegraf și a proclamat detronarea principelui Carol. O întîmplare receptată cu multă luciditate de Titu Maiorescu: "Puteam noi merge spre republică? Cu modul de judecată istorică ce predomina între
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poeziile Bătrânul și fluturul și Oh! taci, iar peste doi ani, în martie-aprilie 1880, prima lui nuvelă, Natalia Anisimovna. Din I. Heliade-Rădulescu și din D. Bolintineanu se reiau texte cu caracter politic (articolul România în 1866 de Heliade sau poezia antidinastică România sub roșii de Bolintineanu). Foiletonul conține prelucrări ale lui Grandea după romane străine, de preferință franceze, inegale ca valoare, dar alese pentru a atrage cititorii: după Swift - Călătoriile lui Gulliver, după Zola - Potopul, după Jules Verne - Michel Strogoff ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
prestigiu tot mai mare, care i-a adus și mulți dușmani ("Arhiva istorică a României" este suspendată -temporarîn 1865 din ordinul ministrului C.A. Rosetti, iar în 1870, Hasdeu este arestat pentru opt zile, sub acuzația de implicare în campania antidinastică din timpul Revoluției de la Ploiești). Stimulat tocmai de persecuțiile la care este supus, Hasdeu inițiază în 1865 un curs de Arheologie figurată la Școala de belle-arte, iar în 1866 un curs de Istoria dreptului constituțional al românilor la Ateneu, valorificând
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum album, cum preciza, pe limba botanicilor, circulara văzută și citită de mine)! Fire, apoi, de rumân dârz și bârzoit și, unde mai pui, antidinastic, ca un ecou Întârziat al campaniilor de presă din vremea copilăriei mele duse de Alexandru Beldiman, Întemeietorul ziarului Adevărul, În care vedeam și mă amuzam de Ferdinand cel cu urechile prea lungi, Înfățișat ca bunul și resemnatul patruped favorit al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
continuare proprietar și îndrumător politic. Intitulându-se la început „ziar liberal-opoziționist”, L. a devenit ulterior organ al Partidului Radical înființat de Panu, în dezacord cu principiile de guvernare ale lui I.C. Brătianu. În paginile ziarului directorul a tipărit numeroase articole antidinastice, acuzându-l pe rege de a fi acceptat și tolerat un guvern liberal corupt. În urma acestei campanii G. Panu a fost condamnat la închisoare, dar, în cele din urmă, grațiat. Îndrăzneala articolelor sale, fermitatea pe care a arătat-o în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]