211 matches
-
mg/zi Kermadrin Procyclidiene hydrochloride Anticolinergic 6-20 Cogentin, Tremin Benztropine methanesyonate Antihistaminic și anticolinergic 2-6 Artane, Pipanol Trihexyphenidyl hydrochloride Anticolinergic 5-15 Akineton Biperiden hydrochloride Anticolinergic 2-8 Pagitane Cycrimine hydrochloride Anticolinergic 2.5-15 Disipal, Norlex Corphenadrine hydrochride Antihistaminic 50-300 Benadryl Diphenhydramine Antihistaminic și anticolinergic 25-100 Amantadine Symmetril Agonist al dopaminei 100-300 Parsidol Ehopropazine Antihistaminic și anticolinergic 50-200 Tab.: Principalele substanțe antiparkinsoniene 5.2. Hipotensiunea ortostatică. Neurolepticele sedative sunt cele care induc acest efect secundar datorită efectelor lor blocante alfa noradrenergice. Doze crescute
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și anticolinergic 2-6 Artane, Pipanol Trihexyphenidyl hydrochloride Anticolinergic 5-15 Akineton Biperiden hydrochloride Anticolinergic 2-8 Pagitane Cycrimine hydrochloride Anticolinergic 2.5-15 Disipal, Norlex Corphenadrine hydrochride Antihistaminic 50-300 Benadryl Diphenhydramine Antihistaminic și anticolinergic 25-100 Amantadine Symmetril Agonist al dopaminei 100-300 Parsidol Ehopropazine Antihistaminic și anticolinergic 50-200 Tab.: Principalele substanțe antiparkinsoniene 5.2. Hipotensiunea ortostatică. Neurolepticele sedative sunt cele care induc acest efect secundar datorită efectelor lor blocante alfa noradrenergice. Doze crescute din aceste substanțe sunt rereori necesare pe termen lung în consecință frecvența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bronhopneumopatie cronică obstructivă are particularitatea că nu se administrează pacienților cu astm bronșic deoarece favorizează bronhospasmul. Antiastmaticele, substanțe folosite în terapia astmului bronșic, se clasifică în simpatomimetice bronhodilatatoare, parasimpaticolitice, corticosteroizi, derivații xantinici, inhibitoare ale degranulării mastocitelor, inhibitoare ale leucotrienelor și antihistaminice. Simpatomimeticele bronhodilatatoare (Adrenalina, Efedrina, Izoprenalina, Terbutalina, Metaproterenolul, Salbutamolul, Salmeterolul, Fenoterolul) care sunt utilizate pentru contracararea dar și profilaxia crizelor de astm bronșic, au ca reacții adverse apariția palpitațiilor, tremorului, cefaleei sau crampelor musculare, iar ca reacții secundare pot provoca tahicardie
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și asigurând inervația „în trecere” a unor structuri mezencefalo-ponto-bulbare. Un loc important îl dețin corpii mamilari, formația reticulară mezencefalică și nucleul tradusului solitar. Existența căilor reticulo-corticale histaminergice explică o parte din binecunoscutele acțiuni centrale ale histaminei și ale unor substanțe antihistaminice care influențează starea de veghe și somn, comportamentul psiho-afectiv etc. În afara distribuției intraneuroaxiale, histamina se găsește larg răspândită în aproape toate țesuturile regnului animal, în concentrații ce variază de la un țesut la altul, în funcție de specie. La iepure se găsesc cele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inflamației etc. Tot ca hormon local, histamina stimulează musculatura netedă gastro-intestinală, bronșică și uterină, precum și unele secreții glandulare (gastrică, intestinală, pancreatică, salivară, lacrimală etc.). Activarea receptorilor histaminergici produce modificări ale conținutului în nucleotide ciclice intracelulare. Prin intermediul receptorilor H1, blocați de antihistaminicele clasice, histamina activează adenilatciclaza membranară, determinând acumularea de cAMP la nivel celular. Se pare că prin același mecanism se realizează efectele de tip H2 (gastrosecretorii), inhibate de burimamidă și metiamidă. La nivel central, histamina îndeplinește atât rol de mediator chimic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
impotență. Unele medicamente luate multă vreme pot reduce libidoul și vitaliatea sexuală. De fapt, multe medicamente frecvent folosite au ca efect secundar impotența. Pirntre ele se numără medicamentele care reduc tensiunea arterială, care suprimă senzația de foame, care tratează ulcerul, antihistaminicele și tranchilizantele. Din punct de vedere ambiental, lipsa de intimitate poate și ea să provoace impotență, care, dacă persistă, are un efect de Înăbușire a sexualității masculine. Ea este cauzată de nervozitatea produsă de lipsa de intimitate. Aceasta se Întâmplă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
fost discutate în capitolul referitor la aritmii. Aici vom reaminti doar faptul că încă din 1920 Bazett a demonstrat că femeile au un interval QT mai lung decât bărbații. Acest sindrom poate apărea și după consumul de medicație psihotropă, gastrokinetică, antihistaminică și antibiotice (eritromicină) [50]. Totodată, există o incidență crescută a sindromului de QT prelungit și a torsadei vârfurilor la femei față de bărbați, atunci când acestea sunt tratate cu antiaritmice de tipul amiodaronă, bepridil, disopiramidă, chinidină, ibutilidă sau sotalol [51]. De exemplu
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
accidentală 9 Tabelul 3. - Cauze toxice de hipertermie și hipotermie CAUZE MEDICAMENTOASE DE HIPERTERMIE CAUZE MEDICAMENTOASE DE HIPOTERMIE Creșterea tonusului muscular și activității musculare: • anticolinergice • antidepresive ciclice • IMAO • fenciclidină Decuplarea fosforilării oxidative: • salicilați Creșterea metabolismului: • hormoni tiroidieni Alterarea transpirației: • anticolinergice • antihistaminice • antidepresive ciclice • fenotiazine Vasoconstricție: • simpatomimetice • efedrină • pseudoefedrină Hipertermie malignă: • halotan • succinilcolină Sindrom neuroleptic malign: • haloperidol • flufenazină • trifluoperazină Sindrom serotoninic (interacțiuni): • IMAO-dextrometorfan • IMAO-meperidină • IMAO-SSRI Vasodilatație: • antidepresive ciclice • fenotiazine Alterarea percepției frigului: • opioide • sedativ-hipnotice Depresia funcției hipotalamice/SNC: • barbiturice • opioide • fenotiazine • sedativ-hipnotice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
carbamați • camfor • CO • etilenglicol • metanol • organofosforice • organoclorurate • stricnină examenul tegumentelor Tabelul 11. - Cauze toxice de modificări cutanate MODIFICARE CUTANATĂ CAUZE TOXICE cianoză • methemoglobinizante tegumente roșii, uscate • atropină • acid boric • cianuri • CO fotosensibilitate • tetracicline • captopril • antidepresive ciclice • furosemid • AINS 17 • fenotiazine • antihistaminice • griseofulvină • sulfonamide • warfarină echimoze • anticoagulante icter • acetaminofen • fier bromide • barbiturice • glutetimid • meprobamat • CO urme de Înțepături • medicație intravenoasă • heroină necroze cutanate • extravazarea medicației intravenoase: fenitoină, norepinefrină, agenți chemoterapeutici, săruri de potasiu sau calciu transpirații • salicilați • sevraj la sedative-hipnotice • organofosforice modificări
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
21). 28 Tabelul 21. -Cauze toxice de modificări electrocardiografice MODIFICARE ECG CAUZE MEDICAMENTOASE Blocuri atrioventriculare • betablocante • calciublocante • glicozide cardiace • antidepresive ciclice • fenilpropanolamină • organofosforice • carbamați Lărgirea complexului QRS • antidepresive ciclice • chinidină • procainamidă • disopiramidă • encainidă, flecainidă • fenotiazine • betablocante • calciublocante Alungirea intervalului QT • antihistaminice (astemizol, terfenadină, terodilină) • butirofenone • antidepresive ciclice • antiaritmice clasa Ia • antiaritmice clasa III • macrolide • fenotiazine, • adenozină, • ibutilide • cisaprid, • pentamidină • propafenonă, • chinină • vasopresină • arsen, • litiu • organofosforice Tahiaritmii atriale și ventriculare • glicozide digitalice • teofilină • antidepresive ciclice • CO • hidrocarburi 29 Teste toxicologice: Aplicarea testelor
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
le administrăm în premedicație un antihistaminic de tip Tavegil, Tagament, Romergan, Feniramin, completat cu injectarea intravenoasă de Hemisuccinat de hidrocortizon chiar înainte de începerea anesteziei. În prezent din gama extrem de diversă de droguri sedative, anxiolitice, barbiturice, analgezice, ataractice, anticholinergice, vagolitice și antihistaminice, practicienii preferă grupa tranchilizantelor minore și anume a Benzodiazepinelor (BDZ). BDZ răspund cel mai bine deocamdată cerințelor premedicației în practica stomatologică , deoarece anxietatea este privită ca o tulburare primară biologică, în tratamentul căreia ele ocupă rolul principal. Acțiunea farmacologică a
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
hepatocitele. Unii cercetători (Chevremont, 1957Ă au sugerat chiar existența unei specializări în cadrul celulelor dotate cu proprietăți atrocitare. Histiocitele din epiploomul mamiferelor ar avea cea mai mare capacitate atrocitară. Atrocitoza este stimulată de histamina, acetilcolina, cortizon, adrenalină și este inhibata de antihistaminicele de sinteză. PINOCITOZA Pinocitoza (gr. pinein = a beaă este mecanismul de endocitoză existența în condiții normale în toate celulele că o modalitate principala a schimburilor metabolice. Intervine de asemenea în absorbția imunoglobulinelor colostrale la nou-născuți de către enterocitele de tip fetal
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
dar au specificitate scăzută. Testele cutanate au o sensibilitate de peste 95%, dar specificitatea este de doar 50%. Testele epicutanate (patch test) Reprezintă principala metodă de stabilire in vivo a hipersensibilității întârziate. Pentru realizarea acestor teste este necesară întreruperea administrării medicației antihistaminice și corticosteroizilor orali sau topici cu cel puțin 4 zile înaintea efectuării testării. Prima descriere a testelor patch a fost făcută de J. Jadarssohn în 1895. De atunci acest tip de testare a fost utilizat pentru diagnosticarea reacțiilor alergice de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mai ales în zonele cu standard economic scăzut. Pentru evitarea agenților sensibilizanți ce determină apariția rinitelor ocupaționale se impune de multe ori scoaterea din mediu și reorientarea profesională. Terapia farmacologică a rinitei alergice Tratamentul medicamentos al rinitei alergice include: o antihistaminice antireceptor H1; o decongestive nazale; o glucocorticosteroizi; o cromone; o anticolinergice; o antileucotriene. Antihistaminicele H1 (AH1) blochează receptorii H1 ai histaminei fiind astfel eficiente pentru strănut, rinoree, prurit sau simptome oculare. De actualitate sunt AH1 de generația a doua, nesedative
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
apariția rinitelor ocupaționale se impune de multe ori scoaterea din mediu și reorientarea profesională. Terapia farmacologică a rinitei alergice Tratamentul medicamentos al rinitei alergice include: o antihistaminice antireceptor H1; o decongestive nazale; o glucocorticosteroizi; o cromone; o anticolinergice; o antileucotriene. Antihistaminicele H1 (AH1) blochează receptorii H1 ai histaminei fiind astfel eficiente pentru strănut, rinoree, prurit sau simptome oculare. De actualitate sunt AH1 de generația a doua, nesedative, lipsite de efecte anticolinergice nedorite, dar care au și efect antiinflamator, prin faptul că
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
ori examenul local al laringelui identifică fenomene inflamatorii sau edem la nivelul corzilor vocale responsabile de vocea răgușită prezentă clinic. O problemă la fel de importantă dar insuficient cunoscută este legată de efectele tratamentului aplicat pacientului alergic asupra calității emisiei vocale. Astfel, antihistaminicele determină scăderea cantității de mucus și antrenează secundar o uscăciune a mucoaselor (fig. 6.3). Acest fenomen determină la nivel laringian modificări în motilitatea corzilor vocale care, în condiții fiziologice reclamă un anumit grad de lubrifiere. Există studii și cercetări
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
urechi, gâdilituri În gât;Tratament: liniștirea pacientului, administrarea de oxigen, dacă pacientul este agitat, Diazepam 5-10mg, administrat lent i.v. 2. Reacții alergice cutanate - Simptome: roșeață locală la locul injecției, urticarie, cu sau fără prurit, rash cutanat.Tratament: În funcție de severitate, antihistaminice (Taveg-l i.v. 1f 5ml = 2mg) sau derivați cortizonici (Solu-Decortin 100-250mg sau Hemisuccinat de Hidrocortizon 100mg). Putem utiliza și antagoniști de receptori h2 (Tagamet 1f = 2ml). 3. Reacții generale severe - Simptome: A. Generale: roșeața feței și trunchiului, senzație de anxietate
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
secundar greața, care limitează complianța pacientului; de asemenea agravează steatoreea, diminuează absorbția vitaminelor liposolubile, a calciului, pe care îl leagă și a unor medicamente (în particular, digoxin). Acidul ursodeoxicolic (13-15mg/zi) scade pruritul prin efectul coleretic și prin scăderea colalemiei. Antihistaminicele (H1) acționează mai mult prin efectul sedativ. Inductorii enzimatici: fenobarbital 100mg/seara sau rifampicina 5-10mg/kgcorp/zi. Rifampicina are efecte favorabile asupra pruritului după circa 7 zile de administrare, dar prezintă dezavantajele hepatotoxicității, inducerii unei rezistențe la antibiotice cu risc
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
30 min de la administrarea insulinei, fenomenul durând aproximativ 24 h. Cu timpul, prin administrările repetate insulinice se produce desensibilizarea și dispariția fenomenelor locale. Atunci când acestea persistă, se pot diviza dozele și se pot administra în locuri diferite, alături de un tratament antihistaminic concomitent (6, 7, 26). Dacă tratamentul insulinic se reia după o perioadă de întrerupere, poate apărea o reacție anafilactică. La mai puțin de 24 h de la tratamentul reacției anafilactice, se va administra 1/3 din doza inițială, apoi se va
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
la membrana de dializă (sau la alt component al circuitului). Dacă pruritul este cronic, se asociază frecvent cu creșterea produsului Ca*P și poate fi expresia precipitării în derm a microcristalelor de fosfat de Ca; terapia cuprinde în acest caz antihistaminice, scăderea fosfatemiei și eventual creșterea dozei de dializă (membrană high-flux). 5.2.3. Sindromul de dezechilibru de dializă (SDD) SDD este o asociere de simptome și semne sistemice și neurologice, care apar fie în timpul, fie imediat după ședința de hemodializă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
ca răspuns la unele antigene comune, precum este praful și polenul. Complexele IgE-antigen activează mastocitele și acestea produc histamine. Histaminele sunt molecule semnal care declanșează procese celulare și moleculare caracteristice unei reacții alergice. În tratamentul alergiilor sunt utilizate noi medicamente antihistaminice, printre care și epinefrina, care blochează eliberarea de histamine din mastocite. Orice alergie este declanșată de unul sau mai mulți epitopi din antigenele cu care organismul a venit în contact și care se numesc alergeni. Alergiile implică desfășurarea unor mecanisme
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
corporale este necesar efortul fizic constant. Unele complicații ale diabetului, că boala coronariana ischemica, arteropatia obliteranta, „piciorul” diabetic, amputațiile, osteoartritele și accidentele cerebro-vasculare pot limită activitatea fizică a pacienților. Administrarea anumitor medicamente poate determina creșterea în greutate: antidepresivele triciclice și antihistaminicele pot crește apetitul; antiinflamatoarele nesteroide și aspirină (chiar în doze profilactice, folosite în bolile cardiovasculare) pot provoca hipersecreție gastrica; iar balanța energetică poate fi afectată de β-blocante, prin scăderea metabolismului. Mulți pacienți cu tip 2 de diabet pot fi echilibrați
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
extracte alergenice administrată sublingual sau nazal 123. Imunoterapia anti-IgE 124. Bazele farmacologice ale acțiunii medicamentelor antialergice și antiinflamatoare 125. Profilul de siguranță al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare 126. Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare 127. Tratamentul urgențelor alergologice 128. Antihistaminicele H(1) de uz sistemic în alergologie 129. Antihistaminicele H(1) de uz topic în alergologie 130. Antihistaminicele H(2) și cele cu acțiune pe receptorii H(3) și H(4) în alergologie 131. Antileucotrienele 132. Glucocorticosteroizii inhalatori 133. Glucocorticosteroizii
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
124. Bazele farmacologice ale acțiunii medicamentelor antialergice și antiinflamatoare 125. Profilul de siguranță al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare 126. Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare 127. Tratamentul urgențelor alergologice 128. Antihistaminicele H(1) de uz sistemic în alergologie 129. Antihistaminicele H(1) de uz topic în alergologie 130. Antihistaminicele H(2) și cele cu acțiune pe receptorii H(3) și H(4) în alergologie 131. Antileucotrienele 132. Glucocorticosteroizii inhalatori 133. Glucocorticosteroizii intranazali 134. Dermatocorticoizii 135. Antidegranulantele mastocitare 136. Bronhodilatatoarele 137
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
125. Profilul de siguranță al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare 126. Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare 127. Tratamentul urgențelor alergologice 128. Antihistaminicele H(1) de uz sistemic în alergologie 129. Antihistaminicele H(1) de uz topic în alergologie 130. Antihistaminicele H(2) și cele cu acțiune pe receptorii H(3) și H(4) în alergologie 131. Antileucotrienele 132. Glucocorticosteroizii inhalatori 133. Glucocorticosteroizii intranazali 134. Dermatocorticoizii 135. Antidegranulantele mastocitare 136. Bronhodilatatoarele 137. Dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor 138. Dispozitive de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]