1,203 matches
-
expurgare a conștiinței culturale, pentru a se putea regă si în hedonismul contempla- ției: „Aș putea căuta, desigur, triunghiuri sparte,/ cuburi și romburi de sare-n muzica apei, -/ mă mulțumesc doar cu albastru și verde” (Nostalgii). O mică parabolă stabilește antinomia dintre absolutul formei și contingentul suferinței: „Cîndva, m-am imaginat un cîine care,/ uimit de cercul pur scris de-o rană,/ uită să muște din carnea/ deschisă și sîngerîndă sub ochii lui”(Rana). Care să fie soluția unui atare conflict
Poet pur și simplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4438_a_5763]
-
pune în relație cu străbunii are deci legătură cu Salomea, pe care, etern îndrăgostit, o resuscită prin sentiment. „Care dintre noi ia calea spre ceva mai bun - doar zeul o știe” (p. 19). Tensiunea demersului necesar este definită printr-o antinomie: „Două rase au existat dintotdeauna în Grecia: rasa lui Socrate și rasa lui Anytos cu șleahta lui. Prima dă măreție patriei, a doua o sprijină în chip negativ pe prima. Însă acum, mi se pare, numai aceasta din urmă a
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
subiect este lungul, sinuosul drum al omenirii spre lumină. Un drum constituit, la prima vedere, dintr-o înlănțuire de înfrângeri, dar care în realitate nu și-a întrerupt niciodată cursul ascendent.” E vorba despre locuire, despre oraș ca împăcare de antinomii, despre opere ale minții omenești pe care le năruiesc în cele din urmă, aneantizându-le, natura și natura umană, deopotrivă. Rebela mișcare a viului acceptă doar iluzoriu disciplinări armonice definitive, perfecțiunea dispunerii în spațiu poate fi oricând un sinonim al morții
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
de alta. Cele 111 constructe exersau exemplar arta incitării. Numai bune de îndelungi taifasuri, în și cu limba română, cele despre gând, îndoială, supărare, dacă, uitare, poartă, despărțire, noroc și trudă etc., etc. În 2002, autorul semna Echilibru și dezagregare. Antinomia eminesciană spunând, strâns și expresiv, lucruri memorabile despre Eminescu, cel căruia i s-au dedicat biblioteci întregi de exegeză. Tudor Cătineanu e un „filosof visător” (cum ar spune Gaston Bachelard), însă nu pronunță divorțul intelectului și al imaginației pentru „a
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
programului, rezultat și al studiilor din seriosul și severul centru universitar german, i-a permis să publice, într-o viață nu prea lungă, un număr impresionant de lucrări: îndrumare în filosofie, Rostul și utilitatea filosofiei, Știință și raționalism, Cosmologia elenă, Antinomiile credinței, Kant și criticismul până la Fichte, Cunoaștere și existență, Reconstrucție filosofică, Metafizică și artă, Misticism și credință etc. Iubea însă și poezia: Eminescu, Arghezi, Voiculescu, poeți străini. Mircea Florian avea - am putea spune - stilistica gândirii germane și structura sensibilității franceze
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
implică activ în campania electorală. În prezentul studiu, am plecat de la ipoteza că intervențiile efectuate în spațiul public pe această metatemă au, pe termen mediu și lung, potențialul de a schimba echilibre de putere în România, prin dezbaterea și tranșarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituțional și etic de funcționare a serviciilor secrete într-o societate democratică. Prezentul demers științific, orientat spre campania pentru președinție din 2014, urmărește analiza evoluției itemilor subsecvenți acestei teme, a impacttului media al temei și a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
serviciilor și controlul asupra serviciilor au devenit teme de dezbatere publică. Situația s-a cronicizat și permanentizat. Asta inseamna ca intervențiile efectuate în spațiul public pe metatemă în perioada alegerilor au îndeplinit rolul de factor declanșator pentru dezbaterea și tranșarea antinomiilor referitoare la cadrul legal, instituțional și etic de funcționare a serviciilor secrete într-o societate democratică, în general, și în țara noastră, în particular. Pe de altă parte, tezele conspiraționiste capătă consistentă din perspectiva decriptărilor publice a evenimentelor importante, pe
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
aceea a complexității, să-i spunem, tensionate pe care opera argheziană o prezintă. Numeroase caracterizări vin să indice și să sublinieze, repetitiv, eterogenitatea universului artistic și ,incoerența genială" a unui creator ce pare a-și trage substanța lirică din disparități, antinomii și sfâșieri ale eului, dualități, polarități morale și contradicții în ordine intelectuală. Dacă sufletul creatorului îi apare criticului ca ,plin de ascunzișuri, de surprize și de contradicții", unele dintre cele mai semnificative versuri ale sale sunt construite dialogal ori monologal
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
pe atît de greu de rezolvat: dacă o substanță compusă este alcătuită tot din substanțe compuse, sau dacă acea substanță compusă este alcătuită din substanțe simple. Adrian Niță afirmă că teoria lui Kant despre timp, spațiu și despre cele patru antinomii din Critica rațiunii pure își are temeiul în soluțiile pe care Kant a încercat să le dea dilemei compoziției. Cu alte cuvinte, de felul în care Kant a rezolvat acestă dilemă a depins și modul în care germanul a gîndit
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
substanța compusă ca un întreg ce aparține unui agregat de monade. În cazul primei distincții, accentul este pus pe compoziție, în cazul celei de-a doua, accentul cade pe substanță. A doua afirmație surprinzătoare este aceea că, din cele patru antinomii analizate de Kant în Critica rațiunii pure, cea care joacă un rol fundamental în întregul filozofiei critice este cea de-a doua. Altfel spus, soluția pe care Kant a dat-o acestei antinomii i-a folosit ca premisă pentru rezolvarea
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
surprinzătoare este aceea că, din cele patru antinomii analizate de Kant în Critica rațiunii pure, cea care joacă un rol fundamental în întregul filozofiei critice este cea de-a doua. Altfel spus, soluția pe care Kant a dat-o acestei antinomii i-a folosit ca premisă pentru rezolvarea primei antinomii (lumea este finită sau infinită), a celei de-a treia (există libertate sau nu) și a celei de-a patra (există o ființă necesară sau nu există). În Timp și idealism
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
de Kant în Critica rațiunii pure, cea care joacă un rol fundamental în întregul filozofiei critice este cea de-a doua. Altfel spus, soluția pe care Kant a dat-o acestei antinomii i-a folosit ca premisă pentru rezolvarea primei antinomii (lumea este finită sau infinită), a celei de-a treia (există libertate sau nu) și a celei de-a patra (există o ființă necesară sau nu există). În Timp și idealism. Metafizica timpului la Kant și Leibniz, Adrian Niță se
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
Fondat pe principii pozitiviste, noul model al națiunilor a creat un sistem al ierarhiilor în care "tot ceea ce vine după... este în mod necesar mai bun decât ceea ce a fost anterior". Se dezvoltă astfel, pe baza acestui pricipiu fondator, o antinomie progres/înapoiere ce are ca punct de referință un model conceptual pur7. Italia pare cazul clasic în care diferențele dintre modelul pur și realitatea practică s-au datorat invaziilor străine, dinastiilor impuse din exterior de-a lungul timpului ce au
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și așezat pe scaun, acest profesor începea să facă ceea ce puțini dascăli pot face: să creeze o tensiune a minții din simpla înlănțuire a cuvintelor, absorbind atenția ascultătorilor pînă la pragul ignorării complete a ambianței din amfiteatru. Și astfel, de la antinomia gustului la Kant pînă la sincretismul culturilor de tip anonim, de la recesivitatea lui Mircea Florian pînă la Estetica lui Tudor Vianu, de la sensul termenului de "estetică" la Alexander Baumgarten pînă la distincțiile conceptuale ale lui Benedetto Croce, Ion Ianoși, purtîndu-ne
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
afundate în mit, atemporală și utopică, se găsește amendată de un prezent ce o neagă, un prezent al istoriei, al desacralizării și concretitudinii lipsite de orice anvergură simbolică. Teroarea istoriei, în opoziție cu transcendența mitică a unui trecut fastuos, sunt antinomiile ce conferă poeziei adâncime semantică și semnificație alegorică. Nu întâmplător, tonul ultimei strofe este melancolic și amar, scepticismul se insinuează treptat, într-o lume ce și-a pierdut profunzimea mitică, iar poetul, „martor clipei”, se retrage în spațiul reveriei elegiace
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
grotescul și ridicolul unei istorii care este adesea convulsivă și dezarticulată ontic. Imaginația lirică debordantă a lui Dinescu așază în vers o imagine ironică și parodică asupra „comediei literaturii”, dar și un sugestiv tablou al lumii moderne, cu paradoxurile și antinomiile ei ireconciliabile. Neavând prejudecata realității, dar nici exultanța retorică a poeților ce nu-și transfigurează trăirile, Mircea Dinescu își învăluie versurile într-un halou alegoric și simbolic, nu lipsit de inserția ironiei și a instinctului ludic, dar nici de ecourile
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
de belles lettres. În plus, înrobit fiind de o umoare irascibilă, Schopenaheur nu-și poate înfrîna răbufnirile polemice, care cad pe neașteptate în mijlocul unor pagini a căror cumințenie analitică nu prevestește defel altercația. Așa se face că, din senin, împătrita antinomie a lui Kant e etichetată drept „prefăcătorie“ (p. 61), cu un termen pe care îl luăm ca atare de la traducător, deși tăria lui e prea malițioasă. Poate că pentru Spiegelfechterei varianta mai blîndă de „joc al aparențelor“ sau de „ficțiune
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
pe calea binelui, a virtuților pentru asemănarea noastră cu Iisus Hristos și chiar identificarea cu El. În această nevoință suntem susținuți mereu de harul Sfintelor Taine, cu deosebire de împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. În viața creștină există multe antinomii care nu pot fi primite decât de cei care sunt angajați profund în credință. Astfel marii trăitori spun, pe de o parte, că totul este har, iar, pe de alta, că trebuie să ne dăm sângele pentru a primi harul
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
dar și al artei în general. Omul nu se limitează la a modifica forma elementului din natură, ci el își realizează totodată scopul său pe care îl cunoaște. Reducerea teleologiei la muncă impune, în același timp, o suprimare a vechii antinomii filozofice dintre cauzațitate și teleologie, ca baze categoriale ale realității. În virtutea contradicției le așez în cadrul procesului unitar-instituirea teleologică. Condiția reflectării juste în instituirea teleologică a muncii indică o nouă consecință: separația clară dintre obiectele cu existență independentă și subiectele care
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
Dumnezeu, născându-Se din maică, îi strângea prin naștere legăturile fecioriei mai mult decât firea“ (Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Rugăciunea Domnească Tatăl nostru, în Filocalia, vol. 2). Fecioară să nască și după naștere să rămână iarăși fecioară este o altă antinomie a credinței creștine. Din punct de vedere rațional, este un nonsens, dar privit cu ochii credinței, nimic nu se arată mai adevărat decât ca fecioară să nască pe Dumnezeu sub umbrirea Sfântului Duh, iar după naștere să rămână iarăși fecioară
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
din cauza acestei stări de fapt există o tensiune: între real și ireal, între istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Iisus Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger de fapt el ajunge fiară. După Slăvita
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
fost, din timpuri străvechi, un moment încărcat de superstiții și semnificații. În emisfera nordică, solstițiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, iar în emisfera sudică același solstițiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu „antinomia” echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existența unui solstițiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstițiul „opus” (începutul iernii astronomice) marchează cealaltă Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2014 are loc AZI, SÂMBĂTĂ 21 IUNIE. Este ziua cea mai lungă din an [Corola-blog/BlogPost/93070_a_94362]
-
puteam găsi frunți arse de sudoare dar neîntinate - mâini bătătorite de muncă dar gata oricând să se întindă spre ajutor - suflete încovoiate de mizerie, dar pline de lumină, atunci când necazurile le dau răgaz să se scalde în aurul înțelepciunii sănătoase”. Antinomia „miresme” - „păcătoșenii” își are rădăcinile în concepția noastră creștină, în puterea de a discerne lumina de întuneric, frumosul de urât, moralul de imoral etc. Important este să poți discerne, la timp, găsind cărarea cunoștinței: „M-am întors pocăit și am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
din cauza acestei stări de fapt există o tensiune: între real și ireal, între istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Iisus Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger de fapt el ajunge fiară. Omus secundus
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
întemeiază o filosofie politică radical individualistă: ea celebrează individul transformat în măsură a idealului. -5 Hedonismul anarhist. Antiphon prefigurează într-un anumit fel - dar să fim prudenți în ceea ce privește logica precursorilor... - individualismul modern, întrucât afirmă și definește individul în termeni de antinomie radicală cu societatea, ceea ce arată că nu se poate avea în vedere nicio rezoluție conciliantă. Cel mai adesea, întregul triumfă în detrimentul părților, iar subiectivitățile sunt diluate în colectivitate. Filosoful sofist apără cauza individului, atacând comunitatea, vinovată că fabrică în serie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]