1,208 matches
-
relațiile de putere economică le predetermina pe cele politice. Apoi, ca anul 1945, care a marcat finalul războiului, nu a fost un "an zero", asadar lumea nu și-a luat istoria de la capăt după, ci dimpotrivă, anumite relații, simpatii și antipatii, afinități și incompatibilități n-au făcut nimic decît să-și urmeze cursul firesc, fără modificări spectaculoase. Ceea ce nu înseamnă însă că lumea nu s-a schimbat fundamental în primele trei decenii de după război. Este o carte remarcabilă, scrisă de un
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
el însuși, Desliu trage o concluzie mai degrabă pozitivă despre satrapul culturii din perioada dejista, acesta fiindu-i, personal "de fiecare dată de folos, de ajutor". Este adeseori subiectiv Dan Desliu în mărturisirile sale, acționat de afecte, de simpatii sau antipatii și, într-adevăr, nu vom putea desluși din relatările lui imaginea cea mai fidelă a epocii literare postbelice, în evenimente și oameni. Dar nici infidela nu putem spune că este. Ce e incorect în detalii se corectează în reprezentarea de
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
normalitatea. În fine, o descătușare! Urmează 48 de scurte eseuri care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul sofist, reformele ortografice, disciplina uitată a limbii latine, etimologiile unor cuvinte compromise ș.a. Opțiunile și antipatiile partinice ale autorului sunt, cu două sau trei excepții vagi, trecute sub tăcere, ceea ce reprezintă o performanță în sine în condițiile unui mediu excesiv politizat. Firește că, o dată ce ai ridicat o piatră pentru a o arunca în capul cuiva poți
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
un stigmat al declinului. Mai toți criticii interbelici au remarcat dominanta nostalgic poematică a romanului - vocea auctorială nu-și maschează parti pris-urile. Modernitatea capitalistă va sfârși prin a ruina arhitectura Medelenilor, agentul disoluției fiind, deloc întâmplător, bancherul Bercale. Ceva din antipatia lui Duiliu Zamfirescu a trecut în paginile lui Ionel Teodoreanu - scriitorul român, funciarmente "reacționar", plasează capitalistul în zona demonicului și a grotescului. Ethosul sămănătorist se grefează pe stratul paseist. Ceea ce Mihai Ralea a citit în cheie sociologică poate fi corelat
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
parte din specia nemulțumiților, a cîrtitorilor cronici, ca o veritabilă incarnare a atitudinii anti. Propunînd, pînă la un punct, o paralelă a autorului Cuvintelor potrivite cu Louis Ferdinand Caline, Nicolae Balotă scrie: "Anticlericalism, antimilitarism, antiburghezie, anticonformism, pe lîngă multe alte antipatii ale lor, fac din ei modele exemplare ale opoziționistului. Și, totuși, nu erau oameni ai resentimentului, în sensul nietzscheian al cuvîntului. Nu urau din bovarism ceea ce ar fi dorit să devină, să facă ei înșiși, dacă ar fi putut. Urau
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
unor cratițe noi, compară înjurăturile rusești cu cele românești, evocă viața comunității evreiești din Iași (care numără în l958 20.000 de oameni pentru că în prezent să nu depășească 3.000), face considerații asupra boemei din România, denunță contradicția dintre antipatia față de "străin" și cultul obiectelor fabricate în "străinătate" etc. Nimic din ceea ce se petrece în jurul lui nu-i rămâne indiferent. Este adevărat că reflecțiile asupra moravurilor sunt uneori improvizate și banale: "Filantropia e ipocrita. Ea anulează, pentru o clipă, distanțele
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
am interpretat așa invitația an juriu, nici că o chemare an Piața Endependenti. Dimpotrivă, am privit cu o ușoară invidie admirativa capacitatea organizatorilor (an frunte cu fondatorul festivalului, Dan Chisu) de a-și depăși reacția subiectivă, ăn mod natural de antipatie, si de a invita, pe acel cineva care "a criticat", să privească lucrurile din alt unghi. Ceea ce s-a și ăntămplat. Din perspectiva "juratului", vreme de șase zile, DaKINO a fost un clopot de sticlă an care nu mai ăncăpea
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
contextul sau, ci o strâmbătate a raporturilor cu acesta, o inaderenta ce răzbate dramatic, chiar si an aspectele solidarității intime, ale căldurii morale absolutorii. Până și-n prietenie și an dragoste, continuă autorul Omului fără ănsusiri poetul simte suflul de antipatie care ține fiecare ființă departe de celelalte". Pentru că Henry Miller să pună punctul pe i, precizând că "omul e cu atât mai solitar cu cât e mai ănconjurat de cei din rasa lui". Se află an chestiune, așadar, o solitudine
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
ea nu apare în mod normal poartă în genere conotația "străin", iar în particular poate trimite atît la spațiul rusesc cît și la cel german, maghiar sau anglosaxon. De fapt, numai cine cunoaște polemicile locale și orientările a simpatiile și antipatiile - diferitelor grupări poate detecta semnificația abuzului ortografic. În primii ani de dupa 1989 era mai prezenta aluzia rusească (proletkultură, florikultori - în "Timpul", 13, 1990, 8); în publicațiile extremiste și xenofobe agresarea numelor, despre care am mai vorbit, urmărea să imite mai
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
poeta participă la suferința țăradin momentul stabilirii în Cetatea Băniei, vieții, deși era imobilizată din cauza bolii. nilor revoluționari, la care merge de mai poeta se considera olteancă prin adopPe data de 4 ianuarie 1954, Elena multe ori cu mâncare, atrăgând antipatia ție. Anul 1921 marchează un moment Farago, poeta cu „viață de roman și autorităților, care erau cât pe ce să o important pentru cultura orașului, Elena subiect de dramă“, așa cum o descria închidă dacă n-ar fi intervenit Nicolae fiind
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
sale, mai ales primul roman, Weiser Dawidek (1987), au fost traduse în numeroase limbi. Eram singur și fericit cuprinde o suită de opt povestiri care au ca martor un băiețel din Gdansk, devenit apoi adolescent și tânăr. Prin ochii lui, antipatiile politice ale părinților se colorează fantast, iar bizareriile unor personaje excentrice sunt întâmpinate deopotrivă cu mirare și stăpânire de sine. Istorisirea se condimentează cu faptul neașteptat, într-un volum de un rafinament al expunerii valorificând metaforic firescul ori absurdul unor
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Ponta care joacă însă un poker riscant. Merge la cacealma cu două de inimă roșie și speră si vină culoarea de jos. Și pentru Victor Ponta este o poziție riscantă. Într-o uniune cum este USL și pe valul de antipatie născut contra PDL, să nu câștige alegerile mai mult decât categoric, îi va fi fatal. Cu toate acestea procentele nu îl dau bine deloc pe Ponta. Poate cu această mișcare va reuși să mai câștige din încredrea electoratului dur al
De la "Săracul Geoană!" la "Nenorocitul Geoană!" () [Corola-journal/Journalistic/24528_a_25853]
-
detractorilor); nu numai o foarte documentată schiță biografică (din care aflăm, printre altele, că profesorul blăjean avea un strălucit doctorat în teologie la Viena); dar și o ipoteză serios documentată, conform căreia răbufnirea lui Grama s-ar datora nu unei antipatii sau unei convingeri de ordin personal, ci unei mentalități (prilej pentru o minuțioasă investigație a „specifiului” cultural blăjean). S-ar părea, conform lui Ioan Chindriș, că pur și simplu tradiția erudită, marcat științifică și în consecință strălucind de sobrietate a
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
iarna lui căutarea lui Eminescu, gazetarul, vecinilor noștri, răsărită dintr-un 2003, la Iasnaia Poliana, după datorată lui Al. Oprea, un studiu mai echilibru nu de simpatii sau mulțimea de copii care mergea prin consistent al lui D. Vatamaniuc în antipatii, ci de interese. Înclinând pădurea înzăpezită să presare flori; 1985 Publicistica lui Eminescu 1870spre una sau alta, e evident că cum, în 2004, aflându-se la Stratford - 1877. punem în cestiune interesele sau upon - Avon, fără să apeleze la vreo
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
l-a urât. Mărturie stă înregistrarea unui număr, fără precedent atunci, de oameni care au părăsit sala și au cerut înapoi banii pe bilet. Aceeași reacție a fost și în rândul oamneilor din industria filmului. Aceștia au avut o mare antipatie pentru Orson Welles, noul „băiat minune”, care, la vârsta de 25 de ani, era producător, regizor, actor în rol principal și coautor. Mai mult decât atât, Welles a fost invidiat pentru libertea mare, atipică, pe care a primit-o de la
Motivele pentru care „Citizen Kane ” a fost considerat cel mai bun film () [Corola-journal/Journalistic/21486_a_22811]
-
ultima sută de metri. Acuzațiile grosolane puse în circulație pe traseul Dan Diaconescu-Tucă joacă rolul mitralierelor false din decembrie 1989: diversiuni menite să abată atenția de la adevărata țintă a bătăliei. Cum echipa constantinesciană și-a creat un solid capital de antipatie, majoritatea românească, atât de ușor manipulabilă, va credita până și aceste aberații. Dar ele n-ar fi fost posibile dacă echipa d-lui Constantinescu s-ar fi luat în serios de la început. Altul ar fi fost obrazul țării dacă în
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
aproape imposibil de găsit sau cristale de Bacarat, așa cum nimeni nu îi pune la îndoială atașamentul față de Nikki, iubitul asiatic, mai bine îmbrăcat decît prințul de Wales. Cu păreri ferme despre orice persoană sau situație din jurul lui, Ravelstein dezvoltă o antipatie față de Vela și prietenii acesteia, familia Grielescu, despre care presupune că s-ar folosi de Chick pentru a-și șterge cu buretele trecutul nazist. În final, Vela îl părăsește pe narator care, în ciuda noii perspective negative cu privire la relația lor, va
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
de istoria religiilor și de mitologie. De două ori în ultimele pagini ale romanului se face aluzie la moartea misterioasă a unui discipol al lui Grielescu ucis nu se știe de către cine, într-o toaletă de bărbați de la aceeași universitate. Antipatia lui Ravelstein față de Vela și de Radu Grielescu izbucnește în replici veninoase la adresa celor doi, și în insistența pe ideea că Chick se lasă folosit de un fost nazist care ține să-și dreagă imaginea publică apărînd în compania unui
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
din diverse surse pentru a le retransmite. Modul special în care se introduc în discurs "evidențialele" ține însă și de gradul ridicat de subiectivitate al presei autohtone, care preferă informației comentariul și care selectează și prelucrează știrile în funcție de simpatii și antipatii evidente. Abuzul de mărci ale distanței trădează astfel chiar un mod destul de rudimentar de a-l trata pe cititor, căruia i se impune, o dată cu faptul brut, interpretarea lui, în conformitate cu atitudinea sau opinia gazetarului. Lucrul mi se pare a se vedea
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
nevăzutele fire ale apartenenței cu tot ce presupune acest veritabil concept filozofic nu doar sociologic, ci și pe unii de ceilalți. Odată cu ostrovul care va fi înghițit de ape piere o întreagă istorie de alianțe și conflicte, de iubiri și antipatii, alinări și ranchiune. Matiora care moare este sufletul în care se află laolaltă toate sufletele locuitorilor ei. Tocmai de aceea odată cu ea mor toți, chiar și cei ce pleacă. Căci,"luați seama! Omul nu-i o singură făptură, într-însul
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
Eroului pe care îl divinizează. în fond, Gabriela Melinescu își asumă condiția de femeie cu mîndrie, cu orgoliul pe care doar universul tradițional îl poate realiza." Dacă facem abstracție de admirația pentru femeile care își cunosc locul și de ușoara antipatie față de româno-americanii prea relaxați, La vest de Eden se poate dovedi o lectură plăcută. Numai că mileniul s-a schimbat de ceva timp, și asemenea atitudini sînt cel puțin nepotrivite. Cornel Ungureanu - La vest de Eden, vol. II, Editura Amarcord
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
cu care îl percepea și Eminescu (alt nume de care e bine să nu te atingi!), proiectând imagini edulcorate asupra unei realități care n-a fost aproape niciodată roză. Că nu există nici o logică în adularea moaștelor trecutului o dovedește antipatia cvasi-generală a românilor față de monarhie. Or, dacă ar trebui să ne mândrim cu vreo perioadă din istoria noastră, ar fi cei cam 40-45 de ani dintre 1875 și 1920, când s-a construit, dintr-un neant istoric destul de penibil, o
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
de textele unui autor care spune, nu de puține ori, lucruri de bun simț, dar care sînt, fatalmente, antipatice. Și nu pentru că am avea de-a face cu adevăruri incomode. Sau pentru că ar fi la mijloc o părere pur subiectivă. Antipatia este generată de anumiți "senzori" textuali pe care îi voi enumera mai jos. în numele unor mari adevăruri, criticul și-a uitat măsura, descoperindu-și o vocație sadică nu tocmai agreabilă. Repetiția este mama plictiselii, un aforism deformat, dar nu mai
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
absorbită de către aceasta. Evident, doar pentru câteva săptămâni sau luni, pentru că în martie 1990 renaște din propria cenușă, sub bagheta faimosului amnezic Virgil Măgureanu. În afara câtorva fraieri de la vârf (nu toți!), a pensionabililor și a unei minorități ce-și asigurase antipatia colegilor, vechii "specialiști" în trasul cu urechea, în afaceri necurate și în intimidarea românilor mai slabi de înger s-au metamorfozat, după principiul zahărului vărsat, din "ofițeri de securitate" în "lucrători SRI". Și cam asta a fost tot. Țin minte
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
cât mi-aș dori. Cu ani în urmă, discutam cu azi dispărutul Laurențiu Ulici posibilitatea înființării unei filiale a Uniunii Scriitorilor, aci. Eram chiar în căutarea unui sediu... Din păcate, ca și în țară, funcționează și aci feude, simpatii și antipatii alternative, invidii, concurențe, defăimări etc. La New York există și Centrul Cultural Român, care organizează manifestări literare, seri de poezie etc. Sunteți invitată la aceste activități? Da. Centrul are o bogată și merituoasă activitate. Ceea ce nu înseamnă că, și în această
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]