115 matches
-
diagonalei principale sunt distincte de valorile din căsuțele de sub diagonala principală. Relația de antipatie nu este în mod necesar o relație reciprocă. Dacă Elena îl antipatizează pe Bogdan, acest lucru nu implică în mod necesar că și Bogdan o va antipatiza pe Elena. Acest lucru poate fi scris în felul următor: Xi,j ≠ Xj,i, unde i este Elena, j este Bogdan, iar X definește natura legăturii. În cazul rețelei de antipatie, observăm că Elena îl antipatizează pe Bogdan, dar Bogdan
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și Bogdan o va antipatiza pe Elena. Acest lucru poate fi scris în felul următor: Xi,j ≠ Xj,i, unde i este Elena, j este Bogdan, iar X definește natura legăturii. În cazul rețelei de antipatie, observăm că Elena îl antipatizează pe Bogdan, dar Bogdan nu o antipatizează pe Elena. Chiar dacă există și legături de antipatie împărtășită (Cristina îl antipatizează pe Bogdan, iar Bogdan o antipatizează pe Cristina), acest lucru nu semnifică faptul că relațiile de antipatie sunt în mod necesar
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Acest lucru poate fi scris în felul următor: Xi,j ≠ Xj,i, unde i este Elena, j este Bogdan, iar X definește natura legăturii. În cazul rețelei de antipatie, observăm că Elena îl antipatizează pe Bogdan, dar Bogdan nu o antipatizează pe Elena. Chiar dacă există și legături de antipatie împărtășită (Cristina îl antipatizează pe Bogdan, iar Bogdan o antipatizează pe Cristina), acest lucru nu semnifică faptul că relațiile de antipatie sunt în mod necesar simetrice și reciproce. Unele legături implică în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
unde i este Elena, j este Bogdan, iar X definește natura legăturii. În cazul rețelei de antipatie, observăm că Elena îl antipatizează pe Bogdan, dar Bogdan nu o antipatizează pe Elena. Chiar dacă există și legături de antipatie împărtășită (Cristina îl antipatizează pe Bogdan, iar Bogdan o antipatizează pe Cristina), acest lucru nu semnifică faptul că relațiile de antipatie sunt în mod necesar simetrice și reciproce. Unele legături implică în mod necesar reciprocitatea, de exemplu, legăturile de proximitate fizică (vezi figura 2
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Bogdan, iar X definește natura legăturii. În cazul rețelei de antipatie, observăm că Elena îl antipatizează pe Bogdan, dar Bogdan nu o antipatizează pe Elena. Chiar dacă există și legături de antipatie împărtășită (Cristina îl antipatizează pe Bogdan, iar Bogdan o antipatizează pe Cristina), acest lucru nu semnifică faptul că relațiile de antipatie sunt în mod necesar simetrice și reciproce. Unele legături implică în mod necesar reciprocitatea, de exemplu, legăturile de proximitate fizică (vezi figura 2.14). Dacă Bogdan este vecin de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
funcție cu potențialul nuclear al Iranului intact. De ce, ați putea întreba, nu am rezolva problema Iranului cu câteva rachete și un nor de fum? Să vă enumăr motivele. În primul rând, am nesocoti posibilitatea reconcilierii cu iranienii, dintre care mulți antipatizează guvernul lor și ar prefera să aibă relații mai bune cu noi; acțiunea militară ar înlătura această posibilitate. În al doilea rând, am dispune în cel mai bun caz de un sprijin diplomatic redus, dacă nu am putea dovedi că
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
erată! Orice autor cinstit (și nu mi-l pot imagina pe Bacovia altfel) refuză asemenea „cadouri”. „Dumneavoastră - i-am spus lui M.M. - i-ați lezat «etica», lucru destul de grav”. După o pauză de mirare, trece la altceva: bănuiește că este antipatizat în redacția noastră (a Ateneului) din cauza părerilor despre poet exprimate de el în diverse locuri. îmi amintește că, în 1972, a replicat, printr-un articol apărut în Luceafărul („Poetul și tatăl poetului”), afirmațiilor lui Stelian Nanianu și Vasile Gavriliu referitoare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Îmi amintesc în acest sens o glumă relativ serioasă a filosofului francez Jean Paul Sartre: acuzînd politropismul personalității sale, avea ceva cu unul dintre cei ce o alcătuiau, un sartre cu care nu se prea înțelegea și pe care îl antipatiza mult de tot. Trebuie să spun că și eu mă răfuiesc necontenit cu un dur din mine, cel ce se află mereu în căutarea celui de-al treilea sens, unul situat invariabil în răspăr și care îl scoate pe altul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care apar sau apăreau, cel puțin din 1973, sub redacția lui Adrian Marino. Revista, care circulă efectiv în străinătate și ajunge și la München, inclusiv la Bayerische Staadtsbibliothek, nu este deloc popularizată în țară, unde face figură tot mai izolată, antipatizată pentru nivelul său internațional. Cine știe, de asemenea, în țară, de ce recunoaștere oficială se bucură și revista Ethnologica, o altă publicație confidențială în sensul bun al cuvântului, de sub conducerea lui Romulus Vulcănescu, și care a publicat chiar și un număr
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ca să nu mai spun că mai există în România oameni ceva mai înstăriți decât dl Gigi Becali. Dl Ion Țiriac ar fi un exemplu. Și încă unul foarte bun. Căci poți fi în dezacord cu opiniile Domniei sale, poți să-l antipatizezi, dar nu mi-aduc aminte ca dl Țiriac să se fi comportat vreodată ca un gigel dintr-ăștia. Da, România are nevoie de cât mai mulți oameni de acțiune spre a-și consolida o pătură de întreprinzători interni. E foarte
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
capul și a luat-o la galop mai departe pe câmp, de parcă ar fi fost ofensat de prezența acelui obiect. Omoar-o, mi-a șoptit scriitorul. Omoar-o acum. Nu mai e nevoie să mă convingi, i-am spus scriitorului. Scriitorul mă antipatiza pentru că încercam să mă supun unei scheme. Mă supuneam intrigii. Calculam starea vremii. Preziceam evenimente importante. Vroiam răspunsuri. Aveam nevoie de claritate. Trebuia să controlez lumea. Scriitorul tânjea după haos, mister, moarte. Inspirația lui. Impulsul pe care și-l dorea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Amanda Aizpuriete, poetă din Riga, „marea vedetă a Estului literar”, cum a recomandat-o Thomas Wohlfahrt la începutul călătoriei. Mie nu mi se pare deloc așa. Amanda e destul de rigidă, țeapănă, ceea ce-ți surpă orice curiozitate. Recunosc că o antipatizez puțin după prestația ei de la Madrid, când a încercat să le dea ucrainenilor și georgienilor niște lecții de „cosmopolitism sovietic”, și asta numai pentru a avea o părere deosebită de a lor. Sper, totuși, să ne împrietenim de aici încolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
destrămat pe durata călătoriei, a observat ticurile, complexele refulate ale multora (tânărul italian are nevoie să fie iubit, să fie adulat, pentru a căpăta mai multă siguranță; una dintre suedeze e gata să se ofere oricând și oricui; spaniolii se antipatizează între ei; unul dintre croați o fi comis niște omucideri, probabil, în războiul din fosta Iugoslavie, la care a participat, pentru că are momente grele de depresie; rușii îi par cei mai nefericiți și frustrați, pentru că toți îi consideră imperialiști și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
publicat eu? Aici discuția trebuie nuanțată, în tot ce scriu exploatez realitatea mea interioară, din subconștient, ea e principala biografie exploatată intuitiv, cel mai adesea amestecată cu ficțiunea (sunt eu o ficțiune?), realitatea mea interioară fiind incontrolabilă, de drept. Sunt antipatizat de toți criticii, am senzația, nu le sunt pe plac. Probabil că sunt o ciudățenie pentru ei, o curiozitate literară, atât Cât de mulțumit ai fost/ ești de receptarea critică a operei tale? Ce crezi că nu s-a spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
s-a spus, dintre cele așteptate de un autor, despre opera ta până acum? Deși am avut șansa să fiu și premiat sau nominalizat la premii, n-am un critic literar care să mă susțină ferm, până în pânzele albe. Sunt antipatizat de toți criticii, am senzația, nu le sunt pe plac. Probabil că sunt o ciudățenie pentru ei, o curiozitate literară, atât. Ideea că sunt "avangardist" sau "postmodernist" (cuvinte inventate tot de critici) irită la maximum, cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să mă promoveze. Așa că n-am niciun cititor consecvent, care să mă mângâie pe creștet atunci când îmi e greu. Mă întristează melancolic faptul că poeții tineri, cititori de altă sensibilitate, nu-mi sunt apropiați (îmi sunt chiar "dușmani naturali", mă antipatizează din instinct). N-am nici măcar un prieten în București la care să apelez sentimental. M-am învățat așa, să fiu al nimănui. Nu mă citește nici fiul (și nici o rudă de sânge; doar prozatoarea Doina Popa mă citește numai după ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la asta căldura de la caloriferul care înăbușă, sufocă pereții, plus un întreg arsenal de obiecte prăfuite, vechi, pe care Rodica le-a depozitat în camera mea deja nădușită. Înghesuiala din camera mea, aerul infectat, obiecte care se sufocă reciproc, se antipatizează vizibil. Prin geamul întunecat de jeg, îl văd pe mustăciosul slinos din blocul de vizavi cum își târăște hoitul încercând poate să întârzie cât mai mult momentul când trebuie să plece, ca în fiecare dimineață, la serviciu. Sau poate nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
plin, sunt gelozia, invidia, răutatea, disprețul față de cei mai puțin importanți, îngâm farea, supraevaluarea (vorbesc de supraevaluarea de sine), ancorarea în prejudecăți, lipsa de umor. De prac ticat, practic antipatia și sila. Lehamitea. N-am prea căzut în extremismul urii. Antipatizam întotdeauna femeile care-i plăceau soțului meu. R.P. Deși n-ați căzut în extremismul urii, mi-e greu să cred că n-ați urât chiar pe nimeni. De fapt, spuneți „n-am prea urât“, ceea ce înseamnă că totuși... Și-mi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ca... „un porc”, ca „o fiară”, „inuman”. Dar, în dorința de a fi persuasiv, împrumută el însuși ceva din ferocitatea celuilalt. Toată tărășenia asta ar trebui să mă amuze, însă nu se întîmplă așa, pentru că, deși am motive să-l antipatizez pe „Mistreț”, nu pot uita că a procedat la fel și cu mine cînd eram mai sus decît sînt acum. După atac, iată replica: STIMATE DOMNULE EUGEN BARBU, Rîndurile alăturate sînt un răspuns la o admonestare excesivă ce mi s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
persistența În timp. Odată cu memoria vine și recompensa sau mai degrabă compensația scrisului, cea care fixează reflectînd, În calitate de permanență, o identitate. Nimic original aici, deși nimic fals. Se pare că Anne Garréta se ia În serios, iar cititorul de astăzi antipatizează asemenea scriitori. Totuși, ea știe și poate să relativizeze toposul autoreferențial. Mesajul ultim al romanului este unul care transcende socialul - expresie dublă a unei grozave nostalgii și a unei reci disperări a subiectului incapabil atît să revină la condiția de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
acum un secol; complexul că este în fața unui pericol care este „deșteptăciunea negativă” - ce e aia „inteligență negativă?”; este inteligență sau nu este; iar dacă este negativă ca inteligență înseamnă că are dreptate să fie așa. Caragiale rămîne enorm de antipatizat în societatea românească. Acesta a fost al doilea mare model. Alt model - pe care nu l-am cunoscut deloc deși a locuit la doi pași de casa noastră și eram oarecum înrudit cu familia lui - a fost, în literatură, Paul
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
1935 șef al serviciului de informații al armatei, „Amtsgruppe Abwehr” („Departamentul Apărare”). Cariera amiralului Canaris a fost marcată de mari decorații germane: În cadrul Marelui Stat Major al armatei germane, majoritatea ofițerilor provenea din clasa junkerilor, a aristocrației militare prusace, care antipatiza ideologia nazistă. În 1938, conducerea armatei, în frunte cu șeful Marelui Stat Major, generalul Ludwig Beck, avea o atitudine sceptică până la ostilă față de planul lui Hitler de a invada Cehoslovacia, cu riscul intervenției armate a marilor puteri, o aventură periculoasă
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
început relațiile dintre Carol și Henrietta erau destul de reci, iar gonirea curtenilor francezi nu a ajutat în mod cert la îmbunătățirea lor. Se certau des și încercau să stea cât mai departe unul de celălalt. De la început Henrietta l-a antipatizat pe George Villiers, Duce de Buckingham, favoritul regelui. În schimb s-a împrietenit cu Lucy Percy contesă de Carlisle, soția lui James Hay cel care negociase căsătoria reginei. Lucy, (despre care se crede că l-a inspirat pe Alexandre Dumas
Henrietta Maria a Franței () [Corola-website/Science/310284_a_311613]
-
din București: președinte al secției cultului, membru al Sfatului Rabinic și rabinul Sinagogii Mari din București și al sinagogii Malbim. În decembrie 1947, șef-rabinul dr. Alexandru Șafran, a fost expulzat din România (într-un termen de 2-3 ore), deoarece era antipatizat de regim, fiind considerat un om cu rigiditate morală, simpatizant al sionismului și care a refuzat să colaboreze cu Comitetul Democrat Evreiesc - CDE, instituție creată de regim in scopul de control, infiltrare și îndoctrinare comunistă a minorității evreiești din România
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
l-au ales în unanimitate de voturi, declarate ca secrete, pe Rosen în funcția de Șef-Rabin al Comunității Evreilor din România. Contracandidat a fost rabinul dr. David Șafran, nepotul de frate al fostului șef-rabin Alexandru Șafran, susținător al sionismului și antipatizat și el de regimul comunist. Rabinul Rosen, cu vederi de stânga și preferat de regim a câștigat concursul, cu un exemplu de predică la inaugurarea unei cooperative meșteșugărești. A fost învestit în funcția de Șef Rabin la 20 iunie 1948
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]