116 matches
-
Pe-al nostru steag e scris Unire!”. La Brașov, manifestațiile de protest au îmbrăcat atât forma unor manifestații de stradă cât și a grevelor, participanții cerând rezistența armată împotriva dictatului. La Oradea, manifestațiile de stradă au avut un puternic caracter antirevizionist și antihitlerist, împreună cu soldații și ofițerii care erau siliți să părăsească orașul fără luptă, cetățenii germani au protestat în fața Consulatului german. Mari manifestații au avut loc la Timișoara, Sibiu, Cugir, Deva., Hunedoara, Alba Iulia, Orăștie, Constanța, Iași, ș.a. Populația condamna
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
FRONTUL ROMÂNESC, cotidian apărut la Satu Mare între ianuarie și noiembrie 1935, sub conducerea unui comitet, cu subtitlul „Informativ și antirevizionist”; cu numărul 232 din 1935 subtitlul este modificat în „Ziar pentru afirmare românească”. „Misiunea noastră - se spune în articolul-program - a fost, este și va fi una dreaptă și sfântă, apostolat la granița de vest și de nord a Țării Românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287100_a_288429]
-
afirmare românească”. „Misiunea noastră - se spune în articolul-program - a fost, este și va fi una dreaptă și sfântă, apostolat la granița de vest și de nord a Țării Românești”. Rubrici: „Sportive”, „Economice-financiare”, „Probleme minoritare”, „Culturale”, „Publicistice”, „Știri și fapte”, „Documentare antirevizionistă”. Colaborează cu versuri Valeriu Cârdu, Alex Nicorescu, Victor Petreanu, T. I. Țurcanovici. Sectorul publicisticii e mai bogat, aici semnând Nicolae V. Ilieșiu, Augustin Ștrempel, Octavian Ruleanu, P. Dobricanu. La rubrica „Lada comorilor” se publică folclor. Din când în când apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287100_a_288429]
-
282 51. Elena C. Meissner, „Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolini”, Universul din 12 noiembrie 1936 284 52. „De la Congresul «Grupării femeilor române»”, Gazeta femeilor, nr. 146-147, din 1 decembrie 1936 286 53. „Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române”, Gazeta femeii, nr. 29-30, din 15 decembrie 1936 288 54. Dida Mihalcea, „Către tineretul feminin român. Un apel”, Gazeta femeilor, nr. 148-149, din 20 decembrie 1936 291 55. Rep., „Femeile cer drepturi politice. Impresionanta manifestație feminină de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolini, articol de Elena C. Meissner în Universul din 12 noiembrie 1936. 53. De la Congresul „Grupări femeilor române”, articol apărutîn Gazeta femeilor, nr. 146-147 din 1 decembrie 1936. 54. Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române, articol în Gazeta femeii, nr. 29-30 din 15 decembrie 1936. 55. Către tineretul feminin român. Un apel semnat de Dida Mihalcea, secretara Secției de tineret a A.E.C.P.F.R., în Gazeta femeilor nr. 148-149 din 20 decembrie 1936
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
funcționarilor publici (iunie 1936, București), s-a votat o rezoluție, potrivit căreia, urma să se constituie un front comun cu toate organizațiile funcționărești democratice. Membrele Cercului și-au exprimat acordul privind conlucrarea cu Frontul Feminin pentru obiectivele comune, antifasciste și antirevizioniste.4 Prilejul pentru manifestarea voinței unite a femeilor de a stăvili izbucnirea unei noi conflagrații mondiale s-a ivit în vara anului 1936, când o seamă de personalități cu convingeri democratice au constituit un Comitet internațional, în frunte cu lordul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
aceste împrejurări, Comitetul Național al R.U.P., în Manifestul său din 5 noiembrie 1936 a făcut apel la toți cetățenii țării să protesteze împotriva celor care puneau la cale dezintegrarea statului român. Femeile au fost prezente la marile adunări antirevizioniste de la București, Cluj, Timișoara, Oradea, Arad, Constanța, Galați etc. La întrunirea A.E.C.P.F.R. ținută la București, pe 22 noiembrie 1936, în sala „Arta”, personalități de prestigiu ale mișcării feministe, Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Cecilia C. Storck, Florica Georgescu ș.a., au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
În Rezoluția Congresului s-a cerut ca opinia publică din țară și din străinătate să fie bine informată „asupra drepturilor noastre imprescriptibile de ordin tehnic și teritorial” și să se includă în programul de radio o emisiune săptămânală închinată propagandei antirevizioniste 3. Secția Tineretul feminin a A.E.C.P.F.R. a lansat, în decembrie 1936, un apel către tinerele din școli, universități, din fabrici, de la sate, către femeile lipsite de loc de muncă să se solidarizeze pentru menținerea păcii și pentru dobândirea drepturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Secției de tineret feminin (înființat la propunerea lui Calypso Botez, în 1936) se țineau săptămânal expuneri despre datoriile femeii în contextul politic încordat, despre noile orientări în educația tinerilor, protecția muncii feminine, combaterea prostituției etc.1 În pofida manifestațiilor și demonstrațiilor antirevizioniste și a susținerii acțiunilor inițiate de Societatea Națiunilor în scopul consolidării securității colective, influența grupărilor și personalităților potrivnice blocului statelor fasciste a început să slăbească în cursul anului 1937. Pe de altă parte, devenea din ce în ce mai evidentă activizarea cercurilor politice extremiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
al asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Iași, sărbătorind azi unirea provinciilor surori cu patria mamă, precum și serbarea marelui act istoric de la Alba-Iulia, vă felicită călduros pentru inițiativa luată de ziarul Universul de-a întreprinde campania antirevizionistă - și vă asigură că mamele și soțiile românce sunt alături de dv. pentru a protesta contra acțiunii acelora care în contra oricăror drepturi istorice urzesc planuri de-a încălca drepturile noastre sfinte, dobândite prin atâtea jertfe de sânge asupra acestui pământ românesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
la toate jertfele pentru integritatea țării. Cerem ca opinia publică din străinătate și din țară să fie bine luminate asupra drepturilor noastre imprescriptibile de ordin tehnic și teritorial, înființându-se o oră săptămânală la radio, care să fie închinată propagandei antirevizioniste. (Acest punct din moțiune a fost cerut de d-ra Dorina Florescu-Craiova, care a fost obiectul unei ovații îndelungate.) În comisia sufragiului, Gruparea femeilor române cere: în aceste clipe atât de frământate, să fim chemate la sfat și la răspundere, alături de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ca femeile să fie ajutoare de judecători la tribunalele de minori și să facă parte din membrii la Curțile cu juri. Cerem legiferarea și organizarea poliției feminine. Gazeta femeilor 1, nr. 146-147, din 1 decembrie 1936. 53TC "53" Marea întrunire antirevizionistă a femeilor românetc "Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române" Din inițiativa asociațiilor feminine române, a avut loc duminică 22 noiembrie a.c. ș1936, Bucureștiț, în sala „Arta”, o mare întrunire antirevizionistă de protest împotriva mișcărilor revizioniste din ultimul timp. Manifestația s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
judecători la tribunalele de minori și să facă parte din membrii la Curțile cu juri. Cerem legiferarea și organizarea poliției feminine. Gazeta femeilor 1, nr. 146-147, din 1 decembrie 1936. 53TC "53" Marea întrunire antirevizionistă a femeilor românetc "Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române" Din inițiativa asociațiilor feminine române, a avut loc duminică 22 noiembrie a.c. ș1936, Bucureștiț, în sala „Arta”, o mare întrunire antirevizionistă de protest împotriva mișcărilor revizioniste din ultimul timp. Manifestația s-a bucurat de o mare afluență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
nr. 146-147, din 1 decembrie 1936. 53TC "53" Marea întrunire antirevizionistă a femeilor românetc "Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române" Din inițiativa asociațiilor feminine române, a avut loc duminică 22 noiembrie a.c. ș1936, Bucureștiț, în sala „Arta”, o mare întrunire antirevizionistă de protest împotriva mișcărilor revizioniste din ultimul timp. Manifestația s-a bucurat de o mare afluență de public, dând un entuziasm de nedescris mișcării de la „Arta”. Au luat cuvântul d-nele: Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Lucia Cosma, Filitti, Claudia Dinulescu, Cornelia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
anul 1923, unde se prezintă cu demnitate, reprezentând femeia română din Bihor. Reuniunea este pretutindeni, unde se cere contribuție morală și îndeosebi materială. Nu a fost nici un singur caz când ea să fi fost lipsă la datorie. ș...ț Mișcările antirevizioniste și reuniunea Pe vremea aceea, când vânturile rele aduceau de peste frontiere vești de revizionism maghiar; când sufletele negre ale dușmanilor seculari difuzau tendențios acțiuni ce nu erau decât fantezii caraghioase, când puterile subversive ale „cârtițelor” concetățene semănau sămânța panicii, reuniunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
tendențios acțiuni ce nu erau decât fantezii caraghioase, când puterile subversive ale „cârtițelor” concetățene semănau sămânța panicii, reuniunea aderă din tot sufletul ei - și cu convingerea nestrămutată în puterea noastră de stăpânire a plaiurilor din care am răsărit - la mișcarea antirevizionistă ce s-a ridicat ca o vijelie formidabilă, cerând partea ei de muncă în organizarea mitingurilor din Oradea, în anii 1932 și 1933. Femeia română nu pregetă să bată la poarta celor cu dare de mână și adună ban cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
1932 și 1933. Femeia română nu pregetă să bată la poarta celor cu dare de mână și adună ban cu ban, pentru a putea face față cheltuielilor impuse de necesități, pentru ca reușita mișcării să aibă strălucirea adecvată scopului. Dacă adunările antirevizioniste amintite mai sus au avut strălucirea și amploarea lor, acest fapt se poate mulțumi și conduitei femeilor române. Foarte impunător a fost cortegiul - compus din femeile române - care a deschis imensa coloană a participanților, coloană ce-a străbătut bulevardul Orăzii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
mulțumi și conduitei femeilor române. Foarte impunător a fost cortegiul - compus din femeile române - care a deschis imensa coloană a participanților, coloană ce-a străbătut bulevardul Orăzii. Dăm mai jos, în extras, vorbirea d-nei prezidente Veturia Candrea la prima manifestație antirevizionistă: „Datoria fiecărui om, care ține la demnitatea sa, este de a-și apăra onoarea, iar datoria fiecărui popor, care se respectă, este de a-și apăra țara... Venim și noi, femeile să facem dovada înaintea lumii, că nu mai admitem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
telegramă calitatea și virtutea de a negocia”125. Apropierea româno - sovietică, dorită cu insistență de Titulescu, era una de “fațadă“. Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost diminuarea hotărârii , din momentul preluării acestor tratative de către Nicolae Titulescu, cu care era susținută opinia românescă în privința problemei Basarabiei. 125 Ibidem , p. 141. 79 76 Tratativele de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
mai accentuat, dar nu dorea ca acest lucru să fie din cale-afară de cunoscut. Din acest an, ziarele și revistele românești au încetat să mai publice articole incisive care vizau China, în timp ce Ambasada chineză a renunțat să mai distribuie pamflete „antirevizioniste”. De aici înainte, China și România au început să-și articuleze reacțiile și să exprime o perfectă înțelegere reciprocă în relațiile externe, împotrivindu-se controlului și amestecului sovietic și, de asemenea, promovând dezvoltarea relațiilor economice și comerciale dintre ele. în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asupra dezvoltării relațiilor sino-române după aceea. în aceste discuții, Maurer a mărturisit că alierea în trecut a României la atacurile URSS împotriva Chinei a fost o greșeală. China considera după aceste discuții că, „deși România nu a fost un aliat antirevizionist, ea a fost, într-un anumit sens, un aliat indirect în lupta cu șovinismul de mare stat al lui Hrușciov, prin urmare trebuie să discutăm cu România mai des”. Cu toate că misiunea lui Maurer nu și-a atins obiectivul fixat inițial
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
binevoitoare către China nu numai că nu i-au mișcat pe chinezi, dar au fost percepute ca neputincioase în a determina o adevărată ruptură cu revizionismul sovietic. Albania a devenit cel mai intim tovarăș al Chinei în lupta antiimperialistă și antirevizionistă; România era privită numai ca un „aliat indirect” al Chinei, și nu ca un iubit tovarăș. Din acest moment până în 1971, China nu a evitat chiar să nu recunoască României statutul de țară socialistă. în următorii doi ani, România a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a Societății Națiunilor (1930 și 1931). -Interesele României erau apropiate de cele ale statelor nou formate în Europa Centrală și de Sud-Est, ale căror frontiere erau vizate de revizionism: o în acest sens România a urmărit să realizeze un bloc antirevizionist, format din statele mici, situate între Marea Baltică și Marea Egee: Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia și Turcia. datorită unor neînțelegeri apărute între unele dintre acestea, proiectul a fost irealizabil în forma dorită. -Au existat însă și două acțiuni reușite: o Mica Înțelegere
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a și întâmplat chiar dacă nu brusc. Anul 1957 nu schimbă prea multe, dar 1958, 1959, 1960 reintroduc în România represiunea politică pe scară mare, cu arestări și procese ale intelectualilor, soldate cu ani mulți de închisoare, cu o dură campanie "antirevizionistă" și anticosmopolită. Cenzura, controlul de partid redevin drastice. Marele nou val de represiune politică îl explică unii istorici prin dorința lui Dej de a-i asigura pe sovietici că nu se va repeta în România ce fusese în Ungaria și
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
ne dărui nouă, opozanților, reapționarilor, pe d. Ștefănică Bellio. Dar vai! d. Bellio, socrul de ieri, de azi și de mâine, reclama, se supăra: el și răspunse scurt și coprinzător: "D-le redaptor, rău m-ați trecut între reapționari și antirevizioniști: sunt ultraliberal și ultrarevizionist ". Ai dreptate, d-le Ștefănică Bellio! Așa e: noi românii suntem imorali, desfrânați. D-ta ai să ne îndreptezi. Nu știm ce este munca, probitatea; o să ne înveți d-ta. Lascar Catargiu, generalul Manu, G. Vernescu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]