725 matches
-
a fost o organizație de luptă antisovietică din Basarabia, care a acționat între anii 1945 și 1950 pe teritoriul raioanelor Chișcăreni, Telenești, Sîngerei și Călărași și a fost condusă de țăranul basarabean Filimon Bodiu. Aparent mică (după estimările unor istorici, gruparea se compunea din 8-10 persoane), organizația
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
și 1950 pe teritoriul raioanelor Chișcăreni, Telenești, Sîngerei și Călărași și a fost condusă de țăranul basarabean Filimon Bodiu. Aparent mică (după estimările unor istorici, gruparea se compunea din 8-10 persoane), organizația a reușit să desfășoare o activitate de propagandă antisovietică pe parcursul a cinci ani, în plină teroare stalinistă. În componența grupului intrau în special țărani, nemulțumiți de politica autorităților comuniste. Printre aceștia, soții Bodiu (Filimon și Olimpiada), care se ascundeau de autorități, împreună cu copiii, Vasile Gavriliță și Alexandru Aparatu. Mai
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
fost acuzați, la proces, în calitate de membri activi ai grupului, de exemplu, învățătoarea Ecaterina Vidrașcu, Grigore Roșca sau Constantin Isofie. Grupul lui Filimon Bodiu nu avea un statut, o structură bine definită sau program de acțiuni, ca în cazul altor organizații antisovietice basarabene (precum Arcașii lui Ștefan sau Partidul Libertății). Metodele de luptă ale acestui grup erau specifice mediului și mentalității tărănești. Principala remediere pe care acesta și-o propunea ținea de politica sovieticilor față de țărănime, iar faptul că grupul a fost
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
largă, grupul lui Filimon Bodiu nu ar fi putut rezista un timp atât de îndelungat. Organele represive sovietice au creat grupului o imagine de bandă teroristă, dar datele de arhivă dezvăluie că adevăratul sens al activității grupului a fost lupta antisovietică. La una dintre ""adunările cu țăranii"", metodă de luptă practicată de membrii grupului, a fost citit un "Apel către țărani", alcătuit de Filimon Bodiu cu ajutorul Ecaterinei Vidrașcu, prin care țăranii erau puși la curent cu activitatea grupului și îndemnați să
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
și simpatizanților grupului, toți fiind acuzați de "trădare de patrie" și condamnați, după ce, în timpul anchetei, au fost torturați și amenințați cu deportarea celor apropiați, dacă nu semnează procesele-verbale, în cea mai mare parte, false. Ca și în cazul altor organizații antisovietice din Basarabia, grupul condus de Filimon Bodiu s-a dovedit prea slab în raport cu sistemul comunist, iar organele represive sovietice au reușit nu numai să lichideze grupul, ci și să distrugă mediul care a făcut posibilă manifestarea atât de explicită, violentă
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
integrată în URSS, devenind Republica Sovietică Socialistă Armenească. În această peroadă are loc un proces intens de rusificare a Armeniei. În oraș după al doilea război mondial se va lucra la construirea de poduri și clădiri cu prinzioneri germani. Protestele antisovietice ale armenilor s-au intensificat în anii 1968, Armenia cu capitala la Erevan devenind independentă în anul 1991.
Erevan () [Corola-website/Science/306459_a_307788]
-
Nicolai și soția sa s-au mutat într-o mică casă de țară la Choigny, 35 de kilometri de Paris. Era păzit 24 de ore de poliția secretă franceză, ca și de câțiva cazaci credincioși. A devenit centrul rezistenței monarhiste antisovietice. S-au făcut planuri pentru trimiterea de agenți în Rusia. O sarcină de maximă importanță pentru poliția secretă sovietică a fost aceea de penetrare a organizației monarhiste și de răpire a lui Nicolai. OGPU a reușit să-și infiltreze agenții
Marele duce Nicolai Nicolaevici (cel Tânăr) al Rusiei () [Corola-website/Science/304712_a_306041]
-
fost adevărat, că pe durata acestor vizite ar fi contactat exilați ruși antistaliniști și ar fi început să comploteze împotriva lui Stalin. Tuhacevski a fost arestat pe 22 mai 1937 și a fost acuzat că a organizat o „conspirație troțkistă antisovietică” și că a spionat pentru Germania Nazistă. La finalul unui proces secret, (vezi și Cazul organizației militare troțkiste antisovietice), Tuhacevski și alți opt înalți comandanți militari au fost condamnați și executați în noaptea aceleiași zile, (11 spre 12 iunie 1937
Mihail Tuhacevski () [Corola-website/Science/299669_a_300998]
-
împotriva lui Stalin. Tuhacevski a fost arestat pe 22 mai 1937 și a fost acuzat că a organizat o „conspirație troțkistă antisovietică” și că a spionat pentru Germania Nazistă. La finalul unui proces secret, (vezi și Cazul organizației militare troțkiste antisovietice), Tuhacevski și alți opt înalți comandanți militari au fost condamnați și executați în noaptea aceleiași zile, (11 spre 12 iunie 1937). Pe 31 ianuarie 1957, Tuhacevski și coacuzații din proces au fost reabilitați și declarați nevinovați. Atât înainte, cât și
Mihail Tuhacevski () [Corola-website/Science/299669_a_300998]
-
deportat în Transnistria (30 mai-2 august 1943), la Moghilev, (împreună cu soția și medicul personal, într-o locuință decentă), de unde revine în București în urma intervențiilor Reginei-mamă Elena și a ministrului de Interne, Dumitru Popescu. După intrarea în faza defensivă a războiului antisovietic participă și el la eforturile de mijlocire între autoritățile române și guvernele occidentale a unei eventuale ieșiri a României din alianța cu Germania. Reînființează (17 septembrie 1945) Consiliul Evreiesc, care urmărea restabilirea drepturilor și averilor confiscate în timpul regimului antonescian. Deranjează
Wilhelm Filderman () [Corola-website/Science/303698_a_305027]
-
chiar după 22 iunie 1941. În toiul operațiilor militare, a fost arestat și condamnat la 15 ani deportare Nicolae Costenco, fost redactor șef al revistei interbelice „Viața Basarabiei”. Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a incriminat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad hoc. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a incriminat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad hoc. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare” a avut loc aproape simultan în alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov. În Țările Baltice, spre exemplu, în noaptea de 13 spre 14 iunie 1941
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
antisovietice, drept care au fost deportați ad hoc. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare” a avut loc aproape simultan în alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov. În Țările Baltice, spre exemplu, în noaptea de 13 spre 14 iunie 1941 au fost deportate peste 50 000 de persoane. În ansamblu, în
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
să traverseze cu orice preț granița sovieto-română în perioada 1940-1941. ("Vedeți și": Masacrul de la Fântâna Albă.) Deportările localnicilor s-au făcut pe motivul apartenenței la grupul „dușmanilor poporului” - intelectuali, militari, polițiști, foști politicieni, moșieri sau culac, ai celor cu atitudini antisovietice dovedite sau închipuite, etc. Perioadele maximă opresiune au fost 1940 - 1941, 1944 - 1950 și, într-o măsură mai redusă 1950 - 1956. Deportările au atins nu numai grupul etnic al românilor, dar și pe cel al ucrainenilor, rușilor, găgăuzilor, bulgarilor sau
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
al șaptelea. Limitări similare au fost impuse reprezentanților minorităților locale care au trăit în regiune înainte de 1940. Antagonismul dintre moldovenii/românii și noi veniți a persistat pe toată perioada de existență a RSS Moldovenești, izbucnind cu putere în perioada enenimentelor antisovietice și anticomuniste din 1988 - 1992. Aceste rivalități au fost un important factor declanșator al războiului din Transnistria din 1992. Colonizarea a afectat în mod special orașele din Basarabia, Bucovina de nord, regiunile rurale din Bugeac, (de unde emigraseră germanii basarabeni), dar
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
să lupte "„prin toate mijloacele posibile, inclusiv forțele armate, pentru răsturnarea burgheziei mondiale și pentru crearea unei republici internaționale sovietice ca un stadiu de tranziție spre abolirea completă a statului.”" În conformitate cu filozofia Cominternului, Armata Roșie a zdrobit în forță revolta antisovietică a basmacilor din Asia Centrală pentru a menține Turkestanul în sfera de alianțe a sovieticilor. În 1921, Armata Roșie a ocupat Republica Democrată Georgia răsturnând guvernul legal ales al țării, proclamând o republică sovietică în această țară. Georgia a fost unită
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
programul prevedea clar că aceste reforme trebuiau să aibă loc sub conducerea Partidului Comunist, presiunile populare au condus la implementarea imediată a unor reforme. Au apărut, astfel, o serie de acțiuni radicale pentru acea perioadă: în presă au apărut declarații antisovietice; Social Democrații au început formarea unui partid separat; au fost create noi cluburi politice independente. Membrii conservatori ai Partidului Comunist au cerut măsuri represive imediate, dar Dubček a preferat o conducere moderată a partidului, anunțând că la Congresul Partidului din
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
în Serbia. În primii ani de exil, el și alți câțiva camarazi cazaci au evoluat în spectacole de circ în întreaga Europă, bazându-se de excepționalele lor calități de călăreți. În paralel, Șkuro a fost implicat în conducerea unor activități antisovietice. Emigranții albi și-l amintesc pe Șkuro ca pe un personaj iubitor de petreceri, un bun dansator, mare băutor și mare povestitor de întâmplări de război. Andrei Șkuro a fost de acord în 1941 să organizeze unitățile de cazaci antisovietici
Andrei Șkuro () [Corola-website/Science/317390_a_318719]
-
antisovietice. Emigranții albi și-l amintesc pe Șkuro ca pe un personaj iubitor de petreceri, un bun dansator, mare băutor și mare povestitor de întâmplări de război. Andrei Șkuro a fost de acord în 1941 să organizeze unitățile de cazaci antisovietici formate din emigranți albi și prizonieri de război sovietici, (în special cazaci), care au luptat de partea Germaniei Naziste. Se pare că el a sperat ca, împreună cu ceilalți emigranți, să elibereze Rusia de comunism. Cei mai mulți dintre acești emigranți, inclusiv Șkuro
Andrei Șkuro () [Corola-website/Science/317390_a_318719]
-
la Liceul Loga din Timișoara (în acea vreme numit Școala medie nr.1 „Nikos Beloyanis”), apoi la Facultatea de electrotehnică a Institutului Politehnic din orașul natal, în prezent Universitatea Politehnica. Din cauza participării sale în noiembrie 1956 la o manifestație studențească antisovietică, sub influența Revoluției din Ungaria din 1956, Freund a fost la un moment dat arestat de securitate și era cât pe ce sa fie împușcat. În cele din urmă și-a putut relua studiile pe care le-a terminat cu
Peter Freund () [Corola-website/Science/337245_a_338574]
-
Europeană de „dublu standard” și de faptul că ignoră „ultimele colonii ale epocii Hitler-Stalin”. În ziua protestului, "Pravda" a publicat un editorial intitulat „Doar faptele”, o colecție de citate ale activiștilor pro-independență compilată cu scopul de a sublinia natura inacceptabilă antisovietică a acțiunii lor. Lanțul a legat cele trei capitale baltice - Vilnius, Riga și Tallinn. El pornea din Vilnius de-a lungul șoselei A2 prin Ukmergė spre Panevėžys și apoi de-a lungul Via Baltica prin Pasvalys, Bauska, Riga, Ainaži, Pärnu
Lanțul Baltic () [Corola-website/Science/323522_a_324851]
-
1989, în primele 19 minute ale emisiunii "Vremea", principalul program de știri de la televiziunea sovietică, s-a citit o declarație a CC al PCUS, formulată ca un avertisment pe ton grav față de „grupările naționaliste extremiste” care aveau scopuri „antisocialiste și antisovietice”. Aceste grupuri erau acuzate de discriminare față de minoritățile etnice și că ar teroriza pe cei încă loiali idealurilor sovietice. Autoritățile locale au fost criticate pentru că nu au reușit să-i oprească pe acești activiști. a fost denumit „isterie naționalistă”, care
Lanțul Baltic () [Corola-website/Science/323522_a_324851]
-
cu ordinul american Legion of Merit. Primul monument în cinstea lui a fost ridicat în Mongolia, în memoria victoriei de la Halhîn Gol. După prăbușirea Uniunii Sovietice, acest monument a fost unul dintre foarte puținele care nu a suferit de pe urma curentului antisovietic din fostele state comuniste.
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
Justinian Marină i-a propus să candideze la posturile de episcop al Clujului sau de mitropolit al Ardealului, dar PS Părtenie a refuzat pe motivuzl că nu cunoaște problemele religioase din aceste eparhii. Dată fiind activitatea sa din timpul războiului antisovietic, episcopul a fost urmărit de Securitate, prin plasarea unor informatori în jurul său, interceptarea corespondentei, filarea, ascultarea telefoanelor și verificarea informativa a tuturor celor cu care intră în contact. La 4 martie 1952 i s-a deschis un dosar de urmărire
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
s-a descoperit că Oskar Pastior a fost șantajat să devină informator al Securității între 1961 și 1968 cu numele de cod „Otto Stein”, după ce el însuși a fost filat timp de 4 ani pe motiv de homosexualitate și scrieri antisovietice.[ 4][5][6] În septembrie 2010 Stefan Sienerth publică un eseu amplu, în care face cunoscut că Oskar Pastior a lucrat ca informator al Securității (vezi: „Ich habe Angst vor unerfundenen Geschichten. Zur Securitate-Akte Oskar Pastiors“ Aici, printre altele, sunt
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]