172 matches
-
ideologic convenit. În opinia lui Nicolae Manloescu, ne plasăm în zona abuzurilor sau a unei rele întrebuințări nu doar cu instrumentarea ideologică a unui antijunimism caragialian de esență realist socialistă în anii ’50, dar și cu o lectură de opoziție, antitotalitară și evident esopică precum cea a lui Mircea Iorgulescu din Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale . În același sens pledează și Monica Lovinescu, asupra revenirii operei lui Caragiale în matca literaturii după o îndelungă întrebuințare a ei în sens
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
locotenent-colonelul Alexandru Călinoiu, șeful Inspectoratului Județean de Securitate Vaslui, a aprobat un plan complex de restrângere până la suprimare a așa-ziselor „acțiuni subversive” ale „reacționarului” preot Sofianu care Își vedea liniștit de relațiile Înfiripate cu alți prelați ortodocși cu vederi antitotalitare și anti-comuniste. În rândurile celor considerați de organele de represiune ale anilor ’48 - ’89 trădători ai „nobilelor” idealuri de comunizare totală a țării se vor fi regăsit și preoții Dumitru Lapteș (5 ani de pușcărie numai pentru că a fost membru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
l-a urmărit pas cu pas (prin intermediul turnătorilor, se-nțelege) a fost maiorul Vasile Cojocaru care Împreună cu lt.col. Ioan Toma au realizat un tandem demn de urmărit un spion străin și nu un preot de țară cu vederi democratice și antitotalitare clare. v. Sofianu Își schimbă locul de muncă Pe 5 mai 1980, un alt securist cu grade de ofițer, căpitanul Gheorghe Armașu, Înainta șefului său, lt.col. Ioan Toma, un „Raport” la fe de „strict secret” ca și celelalte, fără număr
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
politice. Discursul antiimperialist în care se integrează adesea destructurarea cartografiilor date o dată pentru totdeauna și considerate drept reflectări ale unor adevăruri absolute, geopolitice, culturale, istorice, de către Apusul care le-a creat, își poate avea însă contrabalansarea într-un posibil discurs antitotalitar dirijat împotriva unor alte centre de putere, precum cel sovietic. Tot ce susțin majoritatea abordărilor de stânga ale spațialității și teritorialității, având în general ținta deconstruirii fixată asupra Occidentului, se poate aplica și în deconstruirea pretențiilor de adevăr absolut ale
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și obedientă cu guvernul. Oricare ar fi fost acesta. În sfârșit, detaliu deloc neglijabil, ea depindea economic integral de Stat. De salarii, sinecuri și alte avantaje. Noțiunea liberului profesionist intelectual lipsea cu desăvârșire. Pe scurt, un vid ideologic antiliberal și antitotalitar total, cvasigeneral etc. Plus ravagiile mitului situației ireversibile. Intelectualii, scriitorii și publiciștii de tip democratic-liberal, de o oarecare suprafață, puteau fi numărați pe degetele de la o mână. Iar audiența lor era mai mult decât redusă.“ Observațiile lui Marino rămân perfect
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
operator comercial, funcționar, proiectant. După 1989 este redactor la diferite publicații ieșene (între care, „Convorbiri literare”), devine director al Editurii Moldova, apoi al Editurii Alfa. Împreună cu Ștefan Pruteanu, Cassian Maria Spiridon, Ionel Săcăleanu, Aurel Ștefanachi ș.a. se implică în mișcarea antitotalitară din 14 decembrie 1989, la Iași. Debutează cu poezii în „Convorbiri literare” (1972), iar prima carte, Norul de marmură, îi apare în 1981, ca urmare a câștigării concursului de debut organizat de Editura Cartea Românească. Colaborează și la „Cronica”, „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
politic din România. Anticomunismul său era notoriu (ca și al lui Brătianu). Am putea spune că spiritul liberalismului domina elita istoriografiei române. Un fost student, azi cunoscut numismat și istoric, a evocat într-o lucrare rămasă încă în manuscris atmosfera antitotalitară de la cursurile celor doi mari bizantiniști: Brătianu și Bănescu. Ultimul făcea chiar analogie între acțiunile anarhice ale plebei din Bizanț și cele produse de „bandele de derbedei, care se dedau pe străzi, acuma, la tot felul de samavolnicii”. Desigur că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Napoleon preluînd "puterea" în sistem, și ca Nineteen Eighty Four/O mie nouă sute optzeci și patru (1949), cu atmosferă distopică aproape huxleyiană (dacă nu chiar raybradburyiană), axată pe maleficul Big Brother și sinistrul Ministry of Truth ("Ministerul Adevărului"), parabola antitotalitară (anti-stalinistă, mai exact) este de domeniul evidenței, într-o "poveste" patriarhală, de tipul celei din A Clergyman's Daughter/O fată de preot (1935), volum tradus recent la Polirom*, motivele existenței unui substrat "ideologizat" devin mai puțin vizibile. Doar faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
bacoviene, "fiice a Bărăganului": ˘Să nu faci nimic / să nu faci decât să te uiți / în golul istoric / să faci istorie privind în gol / ascultând aclamațiile / ovațiile Golului-Gol". Este un citat extraordinar al mizei existențiale a poetei, un mesaj fățiș antitotalitar. Emoționante pagini scrie Gabriel Dimisianu despre omul și poezia lui Cezar Baltag (ilustrându-și analza cu un text poetic ce nu poate lipsi din nicio antologie a poeziei române postbelice). Sub titlul " Martorul obosit", Florin Mugur, mort doar la 57
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dacă ar fi supraviețuit perioadei războiului, acesta ar fi avut toate șansele să-și sfîrșească zilele la Sighet, împreună cu Maniu și ceilalți fruntași ai politicii interbelice. Fiind însă asasinat de legionari el a trecut în istoriile comuniste ca un martir antitotalitar, (dacă nu simpatizant comunist, măcar un savant apolitic) iar ideile sale politice din vremea cînd se afla la guvernare aproape că au fost uitate. Se poate spune (e drept, cu o doză de cinism) că barbara sa asasinare de către legionari
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
care nu prea s-a vorbit pînă acum: în plină teroare comunistă, Philippide a publicat poezii anticomuniste, cu mesaj exprimat fără îndoială esopic, dar cu adresă extrem de clară. Există cîteva poeme în volumul Monolog în Babilon a căror semnificație net antitotalitară nu putea scăpa cititorului atent. Acest ultim volum antum apărea în 1967, într-o perioadă de relativă și pasageră diminuare a presiunii politice; poemele de-a dreptul subversive fuseseră scrise în mijlocul celui mai adînc întuneric; teritoriile imaginare prezente în Pe
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
interviu realizat de o reporteriță italiană într-un moment în care Walesa (Robert Wieckiewicz) se bucura pe deplin de recunoașterea internațională ca laureat al Premiului Nobel pentru pace, simbol al disidenței poloneze și figură marcantă în economia simbolică a mișcărilor antitotalitare. Regizorul încearcă să recupereze tocmai naturalețea personajului, o naturalețe care are în ea ceva frust, părți nedizlocate cultural dintr- un monolit, o directețe glisând spre brutalitate, reprimată abia în ultimul moment, un fel de viclenie, de instinct educat al pericolului
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
ba chiar am putea spune că ea abia începe. Studiile de care am cunoștință au speculat îndeosebi partea de insolit, de absurd, de grotesc a situațiilor descrise în prozele lui. A sosit vremea ca o altă perspectivă, aceea a protestului antitotalitar, să ocupe prim-planul analizelor critice. Este tocmai ceea ce dl. Dăncescu întreprinde - poate prea în fugă, în opinia mea - prin analiza cărților lui Alexandru Monciu-Sudinski. Pe două dintre ele le-am menționat deja, iar pe a treia, Rebarbor, volumul de
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
morală. Citită cu creionul în mână, cartea își dezvăluie nu numai fondul metafizic (începutul pune în scenă o „lume pe dos”, descrierea deșertului fiind nici mai mult, nici mai puțin decât o anatomie a „deșertăciunii proiectelor faraonice”), ci și resortul antitotalitar: scena în care dincolo de ferestre se zărește gardul de sârmă ghimpată e cât se poate de elocventă. Nu sunt simple speculații. Ion Vartic previne, de altfel, asemenea suspiciuni: „Cititorul meu sceptic (care a citit cândva, poate nu prea atent, romanul
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
orizonturi integraționiste. Prin recursul la "instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip reflex, la o "protecție" luminată, "europeană", împotriva barbariei care zace în instinctualitatea masei la care apelează misticii colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca avea, teoretic, două posibilități de defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un colectivism proxim, fie aceea de-a repudia orice colectivism, mizînd pe
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
mutante (consemnarea în timp real a unui regim de teroare sau opera de sertar fiind cam altceva decât proiecția vizionară orwelliană). De la Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu și I.L. Caragiale, trecând prin Ștefan Zeletin sau Tudor Arghezi și ajungând la parabolele antitotalitare ale unor Vasile Voiculescu, Ion Eremia, A.E. Baconski, Octavian Paler, Bujor Nedelcovici, Ion D. Sîrbu, Oana Orlea, lista se întinde și acoperă, mentalitar și punctual, o bună perioadă din istoria literaturii române. Unele scrise cu cifru, altele fățiș și
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
oameni de știință ce se opuseseră dictaturii ceaușiste, texte întrunite în volumul Fața cernită a libertății (1991). Pînă-n prezent, Pavel Chihaia n-a ostenit a-și continua activitatea literară, de cercetare și jurnalistică, ultima în special învederînd un caracteristic accent antitotalitar. Să urmărim acum Paginile de jurnal (1956-1957) pe care ni le oferă scriitorul. Nu pot a nu evoca iarăși, în marginea lor, propria-mi existență paralelă, de tînăr profund dezamăgit, ce intrase deja în conflict cu autoritățile comuniste, exmatriculat în
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
ținea în alertă, îl tensionă, îl mobiliza să scrie în așa fel încât să înșele controlul ideologic. Să-l însele nu să i se adapteze, să găsească soluții literare apte să-i facă transmisibil, în condițiile supravegherii ideologice, mesajul critic antitotalitar. Dispărând, după 1989, interdicțiile "stimulatoare", scriitorul s-ar fi văzut dintr-odată lipsit de motivație și deconcertat, derutat. Ce să scrie și cum? Asemenea oricărui vechi captiv devenit pe neașteptate liber, nu va ști ce să facă cu libertatea, cum
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
cititorul tînăr de azi este chiar realismul de ieri, în care „șuncile aurii ale Occidentului” au sens pe fondul penuriei generalizate din România Socialistă și în care „tonomatul ce refuză moneda” semnalizează un artist ce nu se prostituează. Dincolo de transparența antitotalitară a mesajului, minim travestit și deghizat aici, este de observat modificarea de accent și de structură poetică. În volumele de primă tinerețe, realitatea și realismul pigmentau poezia lui Dinescu. Erau un contrapunct necesar pentru melodicul și metaforicul unei lirici evazioniste
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
înseși rădăcinile discursului d-sale protestatar se află în solul vulcanic al unui anume temperament liric, inconformist, ultracritic, rebel, care a impregnat întregu-i demers, i-a acordat un specific. Cît de ușor se uită acum faptul că la originile luptei antitotalitare, ergo ale regimurilor politice postcomuniste, se află atitudinea temerara a unor intelectuali, în speță a unor scriitori, care, cu riscul libertății și chiar al vieții, au dezvăluit scandaloasele realități ale socialismului real, au catalizat nemulțumirea maselor, i-au înzestrat cu
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
poezie cu implicații sociale nete, deoarece tragedia prin care trecea poporul său nu l-a mai lăsat indiferent. Astfel el face să apară, în 1967, volumul Monolog în Babilon, unde, pe lîngă poezie compusă în manieră familiară, există cîteva parabole antitotalitare excepționale. Formula criptică adoptată ar reprezenta explicația pentru inexplicabil: vocea unui alt mare poet îndrăznea să spună ceea ce nici Arghezi, nici Blaga, nici chiar Voiculescu nu îndrăzniseră. Poemele de factură politică din Monolog în Babilon rămîn pînă astăzi un strigăt
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
acest volum să imagineze o Arcadie, simbol de civilizație europeană, plasată în contrast total cu țara stăpînită de fiorosul zeu. Încă din anii debutului poetului îi fusese familiară mitologia clasică; în poemele „subversive“ această mitologie îi servește drept alibi. Poemele antitotalitare (Pe un papirus, Alai, Prin niște locuri rele) au apărut așezate strategic spre mijlocul volumului. Pe un papirus înfățișa poporul nefericit al unei țări frumoase, aflate sub stăpînirea tiraniei nenumite, de toți bănuită: „ Copii cu chipuri de bătrîni,/ Femei cu
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
din poemele de mai sus nu i se poate oferi, drept compensație, decît mitologia clasică, adică afirmarea idealului european de cultură. Cel dintîi comentator profund al operei lui Philippide de după război, Toma Pavel, formula astfel în anul 1969 semnificația poemelor antitotalitare: „Afirmarea acestui ideal care, în termeni generali, poate fi caracterizat drept apărare a individului, culturii, interiorității și libertății, e făcută pe un ton calm, întristat, dar nespus de ferm“. După această descifrare a poemelor întreprinsă, aluziv, de către Toma Pavel în
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
ajutând-o să se ascundă ca să poată trăi. Când stăpânesc ideologiile totalitare, trăiește bine și cine se ascunde bine scriind cifrat. Bene vixit qui bene latuit, spunea Descartes. Revolta tăcută, dar nu lipsită de adâncime, a lui Voiculescu cheamă parabola antitotalitară, exact atunci când avea nevoie de ea, în perioada de după 1946, când scriitorul s-a refugiat în povestire, ca într-o utopie a spunerii libere sub acoperiri variate. Ironia e o astfel de acoperire, mitologia și magia sunt alte văluri protectoare
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
atenția asupra realității strict contemporane, de după 1948, vizată de această proză scoasă de cenzură din edițiile postume de proză apărute în 1972 și 1982. Abia în volumul Gânduri albe (1986), povestirea Lobocoagularea prefrontală e publicată în volum. Tăcerea asupra discursului antitotalitar al textului scris în 1948, când la noi începuse implantarea societății comunitare, este risipită în bună parte de studiul La pragul minunii..., publicat de Nicolae Florescu în 1991 (în volumul Itinerarii mirabile). Sporul adus este de ordin comparatist, întrucât sunt
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]