133 matches
-
libertății, pe care voi încă poate nu le-ați gustat de mult”. „Strămoșii noștri - remarca cărturarul unionist - și-au vărsat sângele de multe ori, și-au pus sufletele pentru ca să ne păstreze nouă patria aceasta”. Disputa dintre forțele unioniste și cele antiunioniste a căpătat intensitate. Pregătirile pentru alegeri în Adunarea ad-hoc (martie 1857) au început, la Huși, ca și în celelalte orașe, cu publicarea Manifestului către țară a caimacamului Nicolae Vogoride. În lupta împotriva partidei unioniste, caimacamul a făcut presiuni și asupra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașe, cu publicarea Manifestului către țară a caimacamului Nicolae Vogoride. În lupta împotriva partidei unioniste, caimacamul a făcut presiuni și asupra preoților, care în marea lor majoritate erau unioniști. În această perioadă, atitudinea episcopului Meletie Istrati a șovăit între ideile antiunioniste ale fratelui său, Nicolae Istrati, mare proprietar, și poziția unionistă a arhimandritului Melchisedec. Deși, la început, episcopul Meletie Istrati a fost atras în partida antiunionistă, ulterior a reconsiderat concepțiile politice ale fratelui său. Nicolae Iorga îl citează pe Melchisedec, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor majoritate erau unioniști. În această perioadă, atitudinea episcopului Meletie Istrati a șovăit între ideile antiunioniste ale fratelui său, Nicolae Istrati, mare proprietar, și poziția unionistă a arhimandritului Melchisedec. Deși, la început, episcopul Meletie Istrati a fost atras în partida antiunionistă, ulterior a reconsiderat concepțiile politice ale fratelui său. Nicolae Iorga îl citează pe Melchisedec, care, în cunoscuta sa lucrare Chronica Hușilor, nu îl critică, ci îl „plânge” pe Meletie Istrati „pentru pieirea înainte de vreme (și-a dat obștescul sfârșit la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anume se arată pe margine și care nu pot să figureze între preoții de parohii, fiind ei representați odată prin episcopi și egumenii de monastiri”. Alegerile, fixate pentru 30 iunie 1857, au fost amânate la 7 iulie. Protopopul Teodor Gavriliță, antiunionist, a convocat preoții alegători la 13 iunie, apoi la 16 iunie. Protestul atât de demn și întemeiat al preoților din Huși nu a găsit înțelegerea cuvenită. La 7/19 iulie 1857, au avut loc în Moldova alegerile pentru Adunarea ad-hoc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aliat solid care organizează contra școlii un sabotaj sistematic. Se declanșează o campanie de presă care determină o opinie publică adversă. Protecția Domnului și aceea, foarte energică, a lui Kogălniceanu se dovedesc insuficiente. Interesele de clan, amestecate cu un conservatorism antiunionist, întrețin ostilitatea față de inițiativa lui Negură; deși a reușit să adune peste patruzeci de studenți, i se refuză un spațiu de lucru; când a cerut o încăpere pentru disecție, Epitropia Sfâtul Spiridon a refuzat mult timp din motive puerile ("lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
regimului comunist sovietic În comiterea unor crime contra umanității, atunci hotărârea parlamentului ales În februarie 1994 nu a Însemnat decât o revenire la concepția sovietică și o reabilitare a expansionismului rus și panslavist. Partidul de guvernământ, susținut de românofobii și antiunioniștii de toate culorile, continuă ofensiva cerând deschis Întoarcerea În zona rublei, revenirea la limba rusă, acceptarea dublei cetățenii, transformarea Armatei a 14a Într-o bază militară rusă permanentă, renunțarea la grafia latină, la tricolor și stemă, falimentarea tuturor revistelor de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a uni bisericile creștine, pentru ca imperiul bizantin amenințat militar la granițele sale orientale să fie salvat de către Europa occidentală. Blocarea negocierii cu papalitatea și anularea sprijinului armat promis basileului și patriarhului au fost impuse în cele din urmă de partida antiunionistă, care a avut câștig de cauză în secolul XIV și s-a impus definitiv prin "glorificarea" liderului său, Grigorie Palamas. Dacă, pe de o parte, consecvența partidei monahale ortodoxe în interpretarea Treimii a desăvârșit teologia estului european (într-un cadru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
perimetrul său zonal, de caracterul lor politic și militar, decât de textele filosofice antice sau de vechile teorii ale politicului din tradiția greco-romană, nici măcar cunoscute atunci. Modelele de organizare și de guvernare creștină, transferate fie prin gândirea teologică isihastă și antiunionistă, fie prin cea politică regională, angajată în rezistența împotriva presiunilor angevine, au avut de la început un rol mobilizator și militant. De la puterile din vechea zonă de influență a Bizanțului creștin, complet destabilizat în secolul XIV din cauza crizei totale de sistem
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
după ce a ieșit din funcția basileică), a reprezentat cea de-a doua înfruntare constantinopolitană după iconoclasm cu o importanță majoră pentru civilizația ortodoxă. Într-un context politic, social și militar dezastruos pentru dinastia paleologă, teologia palamistă a întărit decisiv argumentația antiunionistă a partidei monahale, implicit și anti-basileice. Tocmai acest conținut dogmatic a fost transmis apoi lumii post-bizantine, fapt ce i-a marcat comportamentul față de scaunul pontifical și față de prozelitismul catolic (orientat la un moment dat mai ales către români, pe baza
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fi combinat în contextul politico-religios și istoric, în fond, al momentului, așa cum e posibil ca atitudinea critică și chiar tăioasă a lui Varlaam față de mai multe aspecte ale practicii credinței ortodoxe în partea orientală a Europei să fi accentuat poziția antiunionistă a partidei monahale athonite și a populației capitalei bizantine, precum și formularea teologică a isihasmului, noua orientare. "Îndumnezeirea", la care se referă și Vladimir Lossky (196), îl privește pe fiecare credincios, însă în interiorul oikonomiei christice: credincioșii nu doar devin parte a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
1812-1877), E. Vinterhalder (1808-1869), tovarășul de tipografie al lui C. A. Rosetti, autor al unei culegeri de poezii Flori și scaeți pe malul Dâmboviței, D. Gusti (1818-1887), protejatul salonului literar al lui G. Asachi, N. Istrati (1818-1862), poet netalentat și antiunionist, poligraful Al. Pelimon (1820-1881), evocator în versuri de timpuri eroice. C. D. ARICESCU De la C. D. Aricescu (1823-1886), istoric bine documentat al mișcărilor de la 1821 și 1848, se pot reține dintr-o producție întinsă și aridă, ba chiar ridiculă, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Neculai Istrati. Acest Istrati, a fost proprietarul Rotopăneștilor, Înaintea lui Grigore Goilav (care a fost membru corespondent al Academiei)417, a avut un băiat avocat, la Fălticeni, și a murit la 1868418. El era unul din cei mai aprigi antiunioniști. A fost un om de foarte mare cultură, căsătorit cu Sevastia Ciudin 419. Dar ceea ce vreau să scriu și ce mi s-a părut deosebit, vine acuma. El era mason, șeful masonilor de pe aceste meleaguri, nu știu cât de Întinse. Eu nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Nicolae Albu, unul din cei mai iscusiți cercetători în problema învățământului românesc din Transilvania, fiu al satului Adrian de pe Valea Gurghiului, în lucrarea „Istoria învățământului românesc din Transilvania până la 1800”, Editura Lumina, Miron Neagu, Blaj, 1944, pagina 302, "„pe timpul acțiunilor antiunioniste a lui Sofronie, care a poposit cinci luni prin aceste părți iar la plecare a lăsat propagator antiunionist pe aprigul preot protopop Popovici al Idicelului”". Între documentele cu valoare agricolă, toponimică, onomastică, juridică și statistică care se păstrează la Direcția
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de pe Valea Gurghiului, în lucrarea „Istoria învățământului românesc din Transilvania până la 1800”, Editura Lumina, Miron Neagu, Blaj, 1944, pagina 302, "„pe timpul acțiunilor antiunioniste a lui Sofronie, care a poposit cinci luni prin aceste părți iar la plecare a lăsat propagator antiunionist pe aprigul preot protopop Popovici al Idicelului”". Între documentele cu valoare agricolă, toponimică, onomastică, juridică și statistică care se păstrează la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Mureș din Târgu Mureș sunt cele referitoare la cadastrul funciar. Pentru localitatea Idicel sunt
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
moarte ca unit cu Biserica Romei. Tot în comuniune cu scaunul apostolic al Romei a fost și succesorul său, mitropolitul Ioachim, care însă în anul 1455 a fost nevoit să se refugieze în Polonia ca urmare a faptului că patriarhul antiunionist sârb Nicodim de Pec l-a hirotonit ca mitropolit al Moldovei pe Teoctist, de origine bulgară, care s-a bucurat de sprijinul autorităților politice. O nouă încercare de unire a Mitropoliei Moldovei cu Biserica Romei a fost întreprinsă către sfârșitul
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
de unuiune a bisericilor. Semnarea actului, de către papă și împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul al Bizanțului, a avut loc în data de 6 iulie 1439 la Florența. În anii următori, o propagandă masivă a fost lansată de unele grupuri antiunioniste din Constantinopol, iar populația era divizată cu animozitate. Un rol major l-a avut și ura etnică latentă dintre greci și italieni, cauzată de controlul italienilor asupra economiei bizantine. A patra cruciadă din 1204 a avut de asemenea un rol
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
Statele de graniță ale Uniunii au fost Virginia de Vest (stat format prin separarea unei părți din Virginia), și patru dintre cele mai nordice state sclavagiste (Maryland, Delaware, Missouri și Kentucky). Maryland avea numeroși oficiali pro-Confederație care au tolerat revoltele antiunioniste din Baltimore și arderea podurilor. Lincoln a răspuns declarând lege marțială și a chemat în ajutor armata. Milițiile care se formaseră în Nord s-au grăbit spre orașele Washington și Baltimore. Înainte ca guvernul Confederat să realizeze ce se întâmplă
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
crucea în mână, s-a pus în fruntea răsculaților, îndemnându-i spre Palat, unde se afla locotenentul domnesc, Lascăr Catargiu, venit cu o zi înainte în capitala moldavă pentru a zădărnici complotul separatist. Armata a fost chemată să intervină, mulțimea "antiunioniștilor” fiind respinsă pe Ulița Mare, spre Mitropolie și Palatul Roznovanu. Din Palat s-au tras câteva focuri de armă, iar trupa care venise sa restabilească ordinea a fost atacată cu pietre. După ce s-au tras câteva focuri de avertisment și
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
și era firesc să-și ia patroni pe sfinții arhangheli Mihail și Gavriil. 1760: Profund decepționați de neacordarea drepturilor promise de împărat, îngreunați de impozite și sarcini, răstocenii s-au alăturat - ca marea majoritate a greco-catolicilor din Transilvania - la mișcarea antiunionistă a călugărului Sofronie din Cioara. Alexa și Ignat Dolha din Răstoci au fost anchetați în vara acestui an de către jurații Tablei judiciare a Transilvaniei, deplasați în sat, și asupra problemelor confesionale, ceea ce atestă rolul Dolheștilor în tulburările din localitate. Conscripția
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
al lor, al tuturor, trebuia consultat în asemenea probleme. Nu era momentul potrivit să i se ofere lui Dimitrie noi tentații. El făcuse deja o înțelegere pe cont propriu cu sultanul și declarase război împăratului, prefăcându-se apărător al facțiunii antiunioniste, din ce în ce mai numeroasă, un rol care se potrivea cu ambiția sa personală pentru tron și cu scopurile politice ale turcilor. Când Sphrantzes a ajuns la el, Dimitrie se pregătea să pornească spre Constantinopol cu trupe puse la dispoziție, cu amabilitate, de
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
de a prelua succesiunea la tron. Toma a ajuns în Constantinopol la 13 noiembrie; Dimitrie se grăbea spre capitală, venind din Selymbria. Toma nu era, probabil, un rival serios. Dar Dimitrie, pentru că reprezenta sau pretindea că reprezintă interesele puternicei facțiuni antiunioniste, aflată în căutarea unui împărat care să spele rușinea unirii de la Florența, avea mulți susținători. Aceștia îl vor fi întâmpinat ca pe un împărat, întrucât politica sa declarată era aceea de a refuza recunoașterea unirii Bisericilor, care pricinuise atâta amărăciune
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
nu există un patriarh adevărat nici la Constantinopol. Patriarhul Grigorie al III-lea era un unionist militant. Din pricina lui, confirmarea definitivă, de către Biserică, a lui Constantin prin încoronarea ca împărat în catedrala Sfânta Sofia i-ar fi putut stârni pe antiunioniști la revoltă. În orice caz, cei mai mulți dintre aceștia n-au vrut să mai intre în catedrală atâta vreme cât patriarhul Grigorie rămânea în funcție. Printre ei se afla Ioan Eugenikos, fratele lui Marcu, Fanaticul mitropolit ortodox al Efesului, cel care refuzase să
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
era proiectat să-i includă și pe frații împăratului, astfel încât Morea să fie protejată cel puțin o vreme de alte atacuri. În unele privințe, lui Constantin îi era mai ușor să trateze cu turcii decât cu opoziția bizantină autohtonă, cu antiunioniștii. A fost răbdător cu ei și a încercat în mai multe rânduri să-i aducă la punctul lui de vedere, împiedicând discuțiile. Ioan Eugenikos i-a trimis minuta unei asemenea întâlniri, sub forma unei apologii din partea conducătorilor comunității antiunioniste din
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
cu antiunioniștii. A fost răbdător cu ei și a încercat în mai multe rânduri să-i aducă la punctul lui de vedere, împiedicând discuțiile. Ioan Eugenikos i-a trimis minuta unei asemenea întâlniri, sub forma unei apologii din partea conducătorilor comunității antiunioniste din Constantinopol. Ei se organizează într-un synax sau sinod, în opoziție cu sinodul condus de patriarh, pe care refuzau să-l recunoască. Constantin nu era un apărător fanatic al unirii de la Florența. Dar rămăsese convins că aceasta oferea speranța
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
apărător fanatic al unirii de la Florența. Dar rămăsese convins că aceasta oferea speranța supraviețuirii. El și poporul său puteau spera să obțină, din partea creștinătății apusene, ajutorul concret de care aveau nevoie disperată, numai dacă erau recunoscuți ca sprijinitori ai unirii. Antiunioniștii socoteau că acesta era un argument materialist josnic. Era limpede pentru ei, cum spusese Ioan Eugenikos, ca împăratul și dregătorii săi ar fi făcut mai bine să creadă în Dumnezeu decât să-și agațe speranțele de salvare din partea latinilor. Cei
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]