10,957 matches
-
să trezească interesul sau măcar curiozitatea unor largi categorii de public, pentru că " arată autoarea în "Cuvântul lămuritor" al cărții sale - " "muzica țigănească" este un subiect preocupant pentru oameni cu formații foarte diverse". E drept că pe măsură ce e parcursă, cartea își antrenează cititorii pe terenul nu întotdeauna confortabil al unei relativități cronice, al contururilor mereu schimbătoare, al îndoielilor, al întrebărilor nedezlegate"; căci " ne avertizează de la bun început Speranța Rădulescu " "nu există încă un consens unanim sau măcar suficient de larg asupra înțelesului
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
Soljenițân și cu Vaclav Havel, nu e nevoie să ni se dea prea multe exemple. În cursul secolului al douăzecilea, scriitorii au aflat că principele, oricare ar fi el, poate să le sporească renumele și bunăstarea, dar riscă să-i antreneze în propria sa prăbușire. Ei au văzut că orice compromis rămâne legat de opera lor ca o pată de neșters; că ei ar trebui să se ferească de tentațiile vanității, de instinctul lor gregar și de confuzia din propriile lor
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
își au originea în teoria și analiza literară. Un moment decisiv al reflecției despre traducere îl constituie în 1983 un număr întreg din Cahiers roumains d'Etudes litteraires, coordonat de Irina Mavrodin, dedicat unei Poietici/Poetici a traducerii și care antrenează drept colaboratori marile nume ale domeniului din epocă. El impune ideea traducerii ca facere niciodată terminată, "poiesis" ca, orice adevărată creație, dar strînsă, ca în chingi, de constrîngeri inexorabile. De altminteri, dreptul traducerii de a sta lîngă creația autentică este
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
o inevitabilă asociere cu ,valorile auxiliare", mărci ale epocii, firește că poate fi, că este frecvent ,influențată" de ele în mediul în care ia naștere plăsmuirea de artă. Opera e un conglomerat de factori indisociabili, care acționează ca un tot, antrenînd esteticul pur, existent doar speculativ, pe calea unor compromisuri, atunci cînd conștiința auctorială le acceptă. în logica oblică a ciudatelor d-sale demonstrații, Petru Poantă ajunge și d-sa - nu se putea altminteri! - la incriminarea ,resentimentului" ca mobil presupus al
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
dintre acestea și calitatea producțiilor artistice. în mod firesc, o instituție ce dispune de un buget mai consistent, cum este spre exemplu Societatea Română de Radiodifuziune, își poate permite organizarea unei stagiuni de concerte în parte dinamice în care sunt antrenate inclusiv nume de rezonanță ale circulației europene a valorilor. La Filarmonică, la Opera bucureșteană, în schimb, instituții ce depind de fondurile modeste oferite de la bugetul Ministerului Culturii, situația este alta. În acest caz, manageriatul artistic trebuie să facă dovada unor
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
înfățișarea țeapănă și aerul vetust, devenind apoi o problemă pe care neapărat trebuie să o dezlege. Îl urmărește pe preot sau pune pe alții să o facă, îl caută el însuși la biserică sau îl însoțește prin cartiere, se lasă antrenat în activitățile sale de binefacere, înlesnindu-i accesul la oficialități sau la oamenii cu bani, căci are peste tot uși deschise. Fapt este că îl preocupă din ce în ce mai mult pe Mârzea acest ,maniac al binefacerilor", cum îl socotește întâi, pe urmă
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
mai bine, melodia gîtuită, care se liniștește, și se repede, și tace, a unei caterinci, la colț de stradă. E bîzîitul marțial al muzicilor împușcate, de front. Oricum ar fi, în amestecul prin care ne strecurăm, urmăriți de șrapnel și-antrenați de cîte-un interludiu, ea urcă, aproape tot timpul, în fața vieții cu jumătate de ton. Rar, foarte rar, se-ntîmplă să se-ntoarcă mănușa. Dau, cu toate astea, peste asemenea rînduri, prinse în argumentul unei cărți: , În țările saturate de istorie, omul
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
a pus la noi, încă din anii '90, chestiunea dosarelor de la Securitate, lămuritoare, aceste dosare, în privința relațiilor cu funesta instituție și a felului în care ea a exercitat represiunea politică în anii comunismului. Ca și în privința oamenilor care au fost antrenați în acest proces, cu sau fără voia lor, ca făptuitori sau ca victime, sau ca făptuitori și victime în același timp. Salubrizarea morală a societății, s-a spus pe drept, de aici trebuie să înceapă, de la darea pe față a
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
în bună parte concepută ca denegație ironică. în subtext, notele scriu o apărare a literaturii. Prin ele, opera își consolidează regimul eroicomic și își prevede critica lui. Comentatorii nu fac afirmații fără drept de apel. Unii țin lecții altora, sunt antrenați în dialog. Ceea ce spun poate fi contestat sau acceptat, completat sau luat în deriziune etc. încât drama sau comedia nu e a textului, ci a lecturii, sub aspectul ei critic. Fiecare dintre glosatori certifică un unghi de percepție, corect sau
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
pare îngrijorat de riscurile planului înclinat pe care se află formațiunea cândva atât de glorioasă. Conducătorii de acum ai partidului nu par îngrijorați că i-ar putea aștepta o soartă similară celei a țărăniștilor: o eventuală cădere de la putere ar antrena o mișcare de dezintegrare pe care nu știu cine ar putea-o controla. Într-o lume în care ,liberal" conotează, din punct de vedere ideologic, tot mai mult o gândire de stânga, va fi foarte greu să convingi un electorat dezamăgit că
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
corespondență despre orice, despre impresiile curente, despre rodul meditațiilor și călătoriilor, erau atrași și de probleme abstracte, formulau ipoteze cutezătoare asupra structurii liricii, asupra tipurilor de inspirație, asupra dimensiunilor ontologice ale ființei. De fapt, mai de grabă tânărul l-a antrenat pe însoțitorul său să se ocupe de metafizică, de transcendență. Pilduitoare a rămas colaborarea în sfera creației. Din schimbul epistolar aflăm că Goethe l-a sfătuit pe Schiller cum să compună drama Wallenstein. în reciprocitate, tânărul i-a dat sugestii
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
înainte de vreme. Ce s-a ales de frumoasa lui bibliotecă, de bogata sa arhivă? Dumnezeu știe... Mihadaș, un om extraordinar, a fost poate cel mai interesant om pe care l-am cunoscut în viață. înzestrat, generos, săritor, disponibil, antrenant și antrenat în viața publică, în același timp, neliniștit, complicat sufletește. Un tip dostoievskian, aș zice, cum se considera el însuși, unul din cei mai chinuiți sufletește în vremea sa, confirma în forța și grandoarea ei zodia Scorpionului. L-am cunoscut în
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
în continuă progresie, în așteptarea derulării și satisfacerii ei; • o tulburare a sufletului și un tremur continuu al trupului, în așteptarea tot mai lipsită de răbdare a momentului împlinirii ei; • un proces complex de elaborare a mijloacelor, circumstanțelor si persoanelor antrenate în săvârșirea ei, dublată de înlăturarea tuturor circumstanțelor care ar putea împiedica declanșarea ei; • o teamă și o adversitate, o gelozie bolnavă față de tot ceea ce i-ar putea periclita împlinirea patimii, fie că este vorba de persoane, fie că este
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mulți se arată a fi interesați, dar extrem de puțini sunt informați. Un imperiu în care Dediu se simte cu adevărat la el acasă, se mișcă în voie, natural, își permite și unele luxuri, răsfățuri, se alintă, dar mai ales se antrenează în perspectiva unor turniruri ideatice esențiale. Informația este menținută astfel la zi. Și la pas. O sumară survolare a bibliografiei ne convinge că autorul vrea să aspire tot ce se iscă în lume din incidența cu fenomenul sonor, arondat unei
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
episoade fără a intra în detalii. Pomenesc astfel în treacăt, restrângându-mă la Paris, năvala conquistadorilor literari americani după întâiul război mondial. În cartierul Montparnasse, la Coupole, Rotonde, Select își găsiseră sediul Hemingway, Ezra Pound, Scott Fitzgerald, John Dos Passos, antrenați în dispute de idei înfierbântate, în întreceri sportive de amatori, examene de virilitate, în beții fără sfârșit. În răgazul interbelic, la Viena și la Berlin, artiști și scriitori de seamă puteau fi găsiți în aceleași puncte fixe (Stammtisch), preocupați din ce în ce mai
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
să se unească cu moarte?” (PSB 30, 409; PG 46, col. 163). footnote>, Vasile de Caesarea Cappadociae<footnote Bas., Ep. 135, 1 (PSB 19, 318; PG 32, col. 572); Ep. 135, 2: „De aceea și noi, care nu ne lăsăm antrenați la scris din dorul după măriri deșarte, ci doar cu intenția de a lăsa fraților noștri sfaturi de zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
zis: -Du-te repede acasă! Vezi că te caută o doamnă în negru cu coasa pe umăr... * * * Comentariu-răspuns la întrebarea de la începutul acestui text: Aflată în cantonament în sala de ședințe a Parlamentului cu ocazia investirii noului “Cabinet Năstase”, Alianța PNL-PD, antrenată sârguincios pe arena “Moțiunea”, la începutul votării a părăsit ședința sub forma unui cros televizat în direct de canalul Realitatea Tv (diletant, cu intreruperi sonore și cu imaginile lui Emil Boc și Paul Păcuraru mișcând mărunt din buze). Referitor la
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
la ritualul/ ce avea să se desfășoare. Cealaltă haină mai discretă și mai temătoare,/ dar cine știe cîtă impasibilitate ascundea,/ era întoarsă cu spatele, vorbind de niște umeri puternici, bărbătești./ O tăcere dușmănoasă ne încleștase gurile, priveam inexpresiv,/ mîinile erau antrenate în gesturi/ cărora nu voiam să le dăm nici o semnificație” (Drumul cel mare). “Inima” blamată, într-o formulă faimoasă, de către Edgar Poe, se insinuează în ceea ce am putea numi mitul concretului. Pe acest fundal al naturaleții asumate, ergo al eșecului
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
sînt angajate toate etajele ființării. Fiecare din acestea poate avea o funcție selectivă de constituire a poemului. Locul instanței constitutive a acestuia e ocupat, în fiecare experiență lirică, de alte și alte elemente ale experienței existențiale, abisale sau imediate.Doinaș antrenează, în demonstrația sa, elemente de poetică modernă (Valéry). Realul poetic, prezent în poem, ca urmare a somațiilor subiectului liric, e doar o posibilitate ontologică: "Natura văzută de poet e o posibilitate (s.a.) a Naturii, proiecția unor obsesii și năzuinți foarte
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
poem, ca urmare a somațiilor subiectului liric, e doar o posibilitate ontologică: "Natura văzută de poet e o posibilitate (s.a.) a Naturii, proiecția unor obsesii și năzuinți foarte adînci care-l singularizează pe creator". Pentru clarificarea statutului subiectului liric, teoreticianul antrenează în discursul său distincția dintre subiectul existențial (nepoetic) și subiectul liric. Primul se orientează în lume în funcție de realitatea standard, determinat de o "figură" a realului "comună tuturor oamenilor civilizați". Pentru omul obișnuit această "figură" reprezintă adevărul, un adevăr al bunului
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
contemporan. Reflectă totodată cu acuratețe deruta, nonfundamentarea, apatia artiștilor, interpreților, receptorilor, organizatorilor de spectacole, producătorilor, difuzorilor, cu toții implicați în același joc, în același sistem inter corelat. Identificam anterior o ipostază a postmodernismului nu neapărat pozitivă, nici salvatoare, dar care poate antrena, în anumite circumstanțe, efecte benefice. Ea propune recondiționarea, reactivarea, redimensionarea unor direcții, a unor (re)fluxuri de interes. Se încearcă, de pildă, o anumită legătură între trecutul artei noastre și prezentul ei, sau abordarea unor căi artizanale cvasi abandonate, la
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență ce va domina Întregul parcurs al poveștii. Atmosfera exotică În care sunt antrenate personajele se resimte În sfera numelor purtate de acestea. Aaron Juda Hartman, Marion de L’Orme, Demétrios, Evemon Notarades sau Maria Dragases dau o notă efervescentă tabloului romanesc. Spațiul cosmopolit, dominat de un amalgam de comunități, Închide În sine o
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
minute să mă uit pe geam, dar, toamnă fiind, nu era tocmai cea mai veselă imagine a orașului. În situații ca acestea, mintea mea suferă de un fel de stres, care, însă, nu-mi afectează imaginația, posibil chiar să o antreneze. Întotdeauna îmi imaginez ceva, dar nu e acea imaginație gen „trăiesc într-o lume a mea". Sunt tot în lumea asta și mintea mi-e tot aici, doar că adaug ceva care să o facă mai nedefinită, fără însă a
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
prea doream -, n-aș fi putut nici măcar să-i arunc o vorbă răutăcioasă. Mulțumit că și-a atins scopul, pornea apoi să se zbenguie în jurul meu. De aici pornea tot jocul nostru. El avea o energie tulburătoare, cu care mă antrena în cele mai nostime activități. De dimineața până seara, îmi smulgea mii de zâmbete. Jocul ar fi continuat chiar și noaptea, dacă nu am fi obosit. Dar, odată ce îl vedeam îndreptându-se spre pat și torcând încetișor, înțelegeam că ziua
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
atingeau potențialul maxim. Credea din tot sufletul în Jacob. Îl considera un băiat bun, talentat, care într-adevăr iubea materia pe care ea o preda. În 2012 se împliniseră deja patru ani. De când absolvise școala primară, tânărul fusese luat și antrenat în tainele matematicii de profesoara Gabe Bedry. Își dădea sufletul să-l facă pe Jacob să înțeleagă și să iubească mate. Într-una din zile, Jacob fusese chemat de Bedry la școală. I se prezentase o nesperată oportunitate. O tabără
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]