167 matches
-
asupra tehnicii După cum rezultă , prin natura sa, cultura industrială diferă În raport cu contextele naționale. Există o Întrepătrundere de aspecte universale și naționale În grade diferite de la o țară la alta, fapt ce conduce la particularizarea unor modele naționale. „Sistemele de producție antropocentrice, ca și toate sistemele de producție, sunt bazate pe o combinație de caracteristici unice și universale - deși SPA produce, mai mult decât altele, elemente culturale unice”.<footnote Ibidem, p. 2. footnote> Proiectul orientat spre om („uman-centrat”, „social-compatibil”) acordă o atenție
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ale salariaților, cum ar fi: disciplina, puterea și rezistența fizică, capacitatea de a executa cât mai bine sarcinile Încredințate, memoria, respectul față de superiori etc. În unele locuri de muncă intervine și diferența de sex și vârstă. În managementul de tip antropocentric, sunt negociate cu totul alte capabilități, cum ar fi: creativitatea, inițiativa, responsabilitatea, spiritul critic, cunoștințele generale, de specialitate și de activitate practică (know how), capabilitățile legate de relațiile interumane, Încredere, comunicare, atașament etc. În procesul de negociere, actorii sociali Își
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
secundare (negația, opoziția, comparativul și modurile). Numele propriu corespunde din punct de vedere sintactic agentului; acest agent poate fi subiectul propoziției narative sau obiect ca în "X îl pedepsește pe Y". Semantic, numele propriu desemnează o persoană, de aici decupajul antropocentric operat de povestire (care implică necesarmente interesul uman, acțiuni produse sau suferite de indivizi antropomorfi). Prezentînd agentul ca formă "goală pe care o umplu diferite predicate" (Todorov, 1975: 130), Todorov insistă asupra laturii sale sintactice și nu semantice (cf. Propp
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în relație a ființei cu lumea: în primul caz, individualul se definește doar relațional, în funcție de totalitatea la a cărei existență participă; în cazul al doilea, existența e centrată pe categoria individualului, subiect detașat, exterior lumii-obiect. A doua perspectivă, individualistă și antropocentrică, întemeiată pe opoziția subiect-obiect, consfințește și originara ruptură prin care ființa umană se desprinde din totalitatea amorfă a organicului. Orgoliul rațiunii e poate de aceea dublat de nostalgia totalității pierdute" ("Eminescu și mutațiile poeziei românești", în Ioana Em. Petrescu, Studii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să-i căutăm pe cei capabili să scoată din noi tot ce este superior. Unde doi sau trei se adună în numele acestui Sine superior, Eu sunt va fi alături de ei. Trebuie să spunem "da" divinității din noi. Căci Universul este antropocentric, fiecare particulă a sa are omul ca țel. Întreaga sa chimie este o psihochimie, istoria sa are o cauzalitate mai profundă, astfel că evenimente pe care le explicăm de obicei în termeni de economie, politică sau ecologie pot fi înțelese
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
definiție programabile: corpul și mintea umane rămân „demodate” din acest unghi, întrucât nu pot fi upgradate întocmai ca un sistem informatic. Critici precum Searle (1981, 1992Ă sau Dreyfus (1993, 1998Ă denunță programul inteligenței artificiale de lipsă de plauzibilitate, aducând contraargumente antropocentrice: computerele nu pot avea minte (de la înțelesurile de judecată și rațiune la cele de înțelepciune și imaginațieă sau conștiință (de la sensul de sentiment despre propria existență până la cel de spirit sau de responsabilitate, de la dreptul de a avea orice concepție
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din robotică sau din inteligența artificială care s-au adeverit la sfârșitul secolului XX. Cu toate acestea, radicalitatea programului deranjează premisele unei perspective prudente, care se bazează pe realitatea tehnoștiințifică palpabilă a prezentului și zdruncină o judecată întemeiată pe poziții antropocentrice. Dacă un filosof și fizician francez al secolului al XVIII-lea putea vorbi de „omul-mașină”, transumaniștii discută astăzi de „mașina-om” (vezi Wagar, 2002Ă, mașina care „gândește” și evoluează în cyberlume și în spațiul virtual sau care își va putea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
greșit de către ecologie: aceasta din urmă subliniază limitele necesare acțiunii lui Homo-sapiens-demens; ea cheamă la o co-evoluție atentă la natură; caută calea spre o conștiință planetară capabilă să reconcilieze individul și umanitatea. O astfel de atitudine este insuportabilă pentru spiritul antropocentric și orgolios al celor care nu acceptă să fie puse frîne dorințelor și puterilor lor"173. Această dezbatere despre locul științei îl face să afirme că știința este supusă greșelii și că nu e deținătoarea unui adevăr transcendental. Ce evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să ne Înarmăm Împotriva acestor deformări. Etica tradițională se relevă incapabilă să răspundă gravității și amplorii problemelor ridicate de puterile pe care omul le-a dobândit prin știință și tehnică. Această etică se caracterizează prin câteva trăsături: ea este fundamental antropocentrică, fiind orientată În mod esențial spre raporturile pe care oamenii le stabilesc Între ei; din această cauză, implică reciprocitate și corespondență Între indivizii intrați În raporturi; responsabilitatea conștiinței morale pe care o dezvoltă această etică este Îndreptată spre trecut și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
scrise până astăzi. Culturile neoccidentale intrate în circuite diverse, exprimă prin multe mituri și simboluri ritualice tema unității ciclice dintre om, natură și divin. Ele nu pot decât să îmbogățească, să nuanțeze și să dea noi culori acestei teme gândită antropocentric și cosmocentric deopotrivă. Căci, pentru a putea fabula despre infinit, avem nevoie de ființa noastră condensată în limba și cultura proprie care ne susțin îngemânate cu părți din Pământul, Luna și Soarele esențiale. Oricât de departe speră omul să ajungă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință, însă ceea ce le unește (Omul care stăpînește Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Umanismului dă naștere unei idei la fel de stupide ca divinizarea omului: disoluția sa. Discreditarea Umanismului încurajează deopotrivă nihilismul și revenirea la religia multimilenară, care se regenerează fără încetare odată cu prăbușirea miturilor și religiilor laice. Mai presus de toate însă, prăbușirea Umanismului antropocentric și supranatural deschide un abis din care țîșnesc întrebările primordiale. Ce este omul? Ce reprezintă această ființă naturală / culturală? Care este situația sa în lume? Ce înseamnă spiritul său? Libertatea sa? Rațiunea sa? Putem să nu acordăm valoare omului? Putem
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sa asupra capitalismului, a introdus ideea luptei de clasă care distruge ordinea socială tradițională; Freud, prin psihanaliză și inconștient, a dizolvat conceptele de suflet și persoană, ca pivot al antropologiei creștine; Einstein, cu teoria relativității, a distrus pentru întotdeauna imaginea antropocentrică a universului. Dar teoreticianul cel mai de temut al iudaismului este Benjamin Disraeli, și nu din întâmplare Schmitt îi ținea portretul agățat deasupra mesei de lucru în casa din Dahlem, la Berlin. Potrivit lui Disraeli care prezintă această teză în romanul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Există în momentul de față o literatură vastă care tratează teoria politică ecologistă, și care constituie o bază importantă pentru ideile ecologiștilor asupra relațiilor internaționale. Eckersley (1992) sugerează că ecocentrismul ar fi trăsătura definitorie ecocentrismul este caracterizat de respingerea viziunii antropocentrice a lumii, care atribuie valoare morală numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie o valoare independentă și ecosistemelor și tuturor ființelor (Eckersley 1992). Pe lângă respingerea antropocentrismului, Dobson (1990) sugerează că o a doua caracteristică esențială a ecologismului este argumentul "limitării creșterii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru a face față problemelor ecologice este necesară crearea unora noi. Este vizibilă aici căutarea unei descendențe intelectuale din autorii ecologiști de la începutul anilor 1970, cum ar fi Schumacher. Ecocentrismul Un principiu de bază al ecologismului internațional este respingerea eticii antropocentrice în favoarea unei abordări ecocentrice. În viziunea lui Eckersley, ecocentrismul prezintă câteva trăsături esențiale. Din punct de vedere empiric, el implică o perspectivă asupra lumii compusă ontologic din interrelații, mai degrabă decât din entități individuale (1992:49). Toate ființele sunt "implicate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
demonstra modernitatea dramaturgiei caragialiene, care a profetizat multe din atributele teatrului absurdului, prin scrierile tărgoviștenilor și apoi, prin proza, dar și poezia optzeciștilor, se revelează surprinzătoarea actualitate și viabilitate a formulei sale epice, purtătoare de germeni ai postmodernismului "metaficțional" și "antropocentric"5. În acest sens, Constantin Trandafir a contabilizat deja elementele anticipatoare: "În afară de interesul pentru proza scurtă și pentru realitatea cotidiană, sunt de găsit în scrierile caragialiene o bună capacitate de autoreflecție, joc al spiritului și al scenariilor textuale, procedeul înregistrării
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de către știință.91 Magia este diferită de religie deoarece este o practică anarhică, care urmărește un efect imediat prin tehnici rituale și modificarea ordinii divine, naturale sau umane în interesul individului, chiar dacă uneori ambele utilizează tehnici similare (acte cu caracter antropocentric).92 O reacție împotriva considerării mitului exclusiv ca o încercare de explicare a lumii fizice, fatalmente eronată, profesată de către Tylor și Frazer, este cea a lui Lucien Lévi-Bruhl, pentru care "în viața spirituală a omului, tot ce nu echivalează cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se salveze singur" (bomba atomică a și devenit pentru "omul timpului nostru forma cea mai concretă a mitului escatologic"): "mitul social modern are un caracter mai material decât utopiile de odinioară. El este întors spre viitor, și nu spre trecut, antropocentric și nu teocentric, ca înainte. El devine desfășurare a valorilor în timp, istorie transistorică. El profetizează viitorul umanității. El se vrea eficient și se formulează în limbajul economiei politice sau al dreptului: mitul Societății Națiunilor, al Federalismului, al Cetățeniei mondiale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
invadatori au fost etichetate ca "rele" fără drept de apel, în prezent entitatea potrivnică prin excelență a rămas "invizibilul stat birocratic"), la fel este considerată și știința, deși aceasta nu poate fi nici optimistă, nici pesimistă, și mai mult, nici măcar antropocentrică.502 Dar "a povesti, fie în jurul vechiului foc de tabără, fie în sala întunecată a cinematografului modern, este o metodă onorată în timp de a transmite, dar și de a reflecta pe marginea moștenirii noastre culturale, trecute sau prezente, reale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
plăcerea estetică - cred că aș putea include aici și adevărul -, toate se află dincolo de coronament și zidul exterior al frunzelor, și dincolo de individ. Evoluția a transformat omul Într-o creatură a cărei percepție este izolatoare, care privește lumea nu numai antropocentric ci și individualizat, oglindă a felului În care ne place să ne imaginăm propriile noastre euri. Aproape Întreaga noastră artă de dinaintea impresioniștilor - sau a celui care, pentru ei, a fost un fel de Sfânt Ioan Botezătorul, William Turner - proclamă dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
trebuie spus că progresul real în om se produce numai cu lucrarea după fire, ca prelungire a energiilor divine, în sensul apropierii de lumina Treimii. Numai în acest sens progresul se relaționează cu mântuirea omului, la modul hristocentric, iar nu "antropocentric", "eurocentric" sau "occidentalocentric", cum a avut tendința să se manifeste în scientismul modern. Când spun hristocentric, nu elimin celelalte religii ale lumii, căci cuvântul este folosit în accepție transmodernistă, deci și transreligioasă. Doamna Annick de Souzenelle mărturisea că, apropiindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a sud-estului, este circumscris de mentalitatea rurală - o componentă fundamentală a etniilor din zonă. Obștea țărănească, așa-numitele "Romanii orientale" (Nicolae Iorga) ori zadruga slavilor de sud se revendică, în mod egal și ancestral, de la modurile de existență cosmocentric și antropocentric. îmbinarea, altfel spus, a lui natura naturans cu natura naturata, a naturii cu cultura a sublimat, printre altele, în mitul pe care l-am numit semiantropomorf și care leagă, pe această dimensiune cel puțin, cele trei straturi culturale din Sud-Est
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de a corela libertatea umană cu rațiunea - idee constitutivă iluminismului francez și german , va avea în acest sens, unele consecințe neașteptate. Umanismul modern Termenul umanism se referă la toate concepțiile care recunosc valoarea și demnitatea omului, la orice concepție orientată antropocentric, în cadrul căreia se afirmă credința în posibilitățile de cunoaștere și creație ale omului, în posibilitatea afirmării acestuia ca personalitate. Umanismul modern debutează cu cel renascentist, M. Ficino, Giovanni Pico dela Mirandola, M. Montaigne, Erasmus, etc. , gânditorii acestei perioade pun accent
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
că lucrarea sa este o contestare directă a realismului clasic 4. Heikki Patomäki și Colin Wight (2000) argumentează că realismul politic este prea apropiat atât de poziția pozitivismului logic, cât și de cea deconstructivistă, în sensul că împărtășesc o concepție antropocentrică a cunoașterii, incompatibilă cu realismul științific, pe care-l consideră a fi la baza constructivismului. Patomäki și Wight (2000, pp. 219-223) regăsesc originile acestui antropocentrism, trecând prin lucrările fundamentale ale realismului de la jumătatea secolului XX, în operele ontologice ale lui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]