232 matches
-
spre transparență, după cum și-a întitulat volumul din 1977. Poetul se dovedea perfect contemporan cu antropologia creștină a transparențelor Părintelui Dumitru Stăniloae, anticipând cu mulți ani viziunea transdisciplinară. După cum am insistat în capitolele anterioare, transparența este un cuvânt-cheie în "noul antropocentrism" pe care teologia Părintelui Stăniloae îl opunea tacit opacității lumii din ateismul oficial. La un an de la debutul lui C. D. Zeletin, în 1978, apărea opera capitală, în trei volume, Teologia Dogmatică Ortodoxă. Simplă coincidență? N-aș crede. În lumea-lumen
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sociology, philosophy, art, trying to give shape to a transmodern ethos as a foundation on a new cultural paradigm destined to help mankind to escape the deep global crisis generated by the tragical events of September 11. CUPRINS I. NOUL ANTROPOCENTRISM 5 II. IZBÂNDA LUI ZOMBIE 35 III. POSTMODERNISMUL ÎNALT (I) 45 IV. POSTMODERNISMUL ÎNALT (2) 60 V. POSTMODERNISMUL ÎNALT (3) 74 VI. POSTMODERNISMUL ȘI SPAIMA DE IDENTITATE NAȚIONALĂ................... 83 VII. POSTMODERNISM ȘI PRAGMATISM 104 VIII. PARADOXURILE POSTMODERNISMULUI ROMÂNESC... 117 IX
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
XII. La poétique de la rupture / 230 XIII. La poétique de la transparence / 237 XIV. Le transmodernisme de Victor Teleuca / 245 XV. En l`illumination du cristal / 258 XVI. Pourqoi Kundera n'est pas postmodernist / 266 TABLE OF CONTENTS I. The New Antropocentrism / 5 II. The Victory of Zombie / 35 III. High Postmodernism (1) / 45 IV. High Postmodernism (2) / 60 V. High Postmodernism (3) / 74 VI. The postmodernism and the fear of national identity / 83 VII. Postmodernimsm and pragmatism / 104 VIII. The paradoxes
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nivel, ci una de natură. Animalul este negativul fotografic al omului. Pentru această natură aparte (sau pentru această lume aparte) se cereau create, pe lângă "științele reale", și niște științe umane și sociale (sociale, adică tot umane). Dintre numeroasele manifestări ale antropocentrismului, această inflație a cunoașterii în ce privește genul uman, generată în special de științe ca istoria, geografia, economia, dar și de acest buchet de filosofii paralele sociologia, antropologia, etnologia, psihologia această inflație este fără îndoială cea mai semnificativă, dar și cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
țăranul sud-est european particularizează o ipostază umană tradițională, conservatoare și în același timp istorică, adaptabilă adică la "vremurile " denunțate, la noi, de către cronicari. Cele patru repere de coloratură morfologică (Orient/ Occident), religioasă (Suflet/ Trup), istorică (Bizanțul dual) și ontologică (cosmo- / antropocentrism) alcătuiesc, conjugate și articulate până la nivelul capilarelor un ancadrament în interiorul căruia s-a nșscut și s-a dezvoltat acest arhetip comportamental în fiecare dintre cele trei vârste istorice - bizantină, otomană (balcanică) și modernă (sud-estică). "Omul dublu" ca și produs al
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de poziția pozitivismului logic, cât și de cea deconstructivistă, în sensul că împărtășesc o concepție antropocentrică a cunoașterii, incompatibilă cu realismul științific, pe care-l consideră a fi la baza constructivismului. Patomäki și Wight (2000, pp. 219-223) regăsesc originile acestui antropocentrism, trecând prin lucrările fundamentale ale realismului de la jumătatea secolului XX, în operele ontologice ale lui Hume și Kant din secolul al XVIII-lea5. Altfel, ei asociază dezvoltarea realismului politic și introducerea sa în relațiile internaționale americane de către Morgenthau cu empirismul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în derulare; transpare aici una din idiosincrasiile autorului, care, deși a fost printre primii care au folosit la noi termenul postmodernism, a refuzat constant ralierea la această orientare. În contrapartidă, el propune o „poezie a cotidianului”, concentrată în formula „noul antropocentrism”, ale cărei date esențiale ar fi „centrarea pe ființa umană, în datele ei concrete, fizic-senzoriale, pe existența noastră de aici și de acum și o anume «claritate a privirii»” (Noul antropocentrism). O asemenea perspectivă definește și versurile lui M. De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
propune o „poezie a cotidianului”, concentrată în formula „noul antropocentrism”, ale cărei date esențiale ar fi „centrarea pe ființa umană, în datele ei concrete, fizic-senzoriale, pe existența noastră de aici și de acum și o anume «claritate a privirii»” (Noul antropocentrism). O asemenea perspectivă definește și versurile lui M. De la început autorul practică o poezie polifonică, în care pojghița realului e fisurată de clișeele discursive ale limbii de lemn și de elemente livrești. Așa se întâmplă, de pildă, în Lecțiile deschise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
a negării și a nihilismului. Nici măcar raționalitatea cu atât mai puțin a voinței nu poate fi punctul arhimedic de la care să-și ia impulsul pentru a se catapulta dincolo de nihilism. Chiar și raționalismul este pentru Heidegger expresie a subiectității și antropocentrismului. În fața lucrurilor ultime, unde totul este în joc, încrederea în calculele rațiunii nu este mai bună decât refugierea în irațional. Raționalismul și iraționalismul sunt pentru Heidegger de acord în acest punct cu Jünger două figuri complementare și convertibile ale nihilismului
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Transferul metaforic menține media conceptuală de "ființă umană"; marchează diferențe la nivelul numeroaselor subansambluri conceptuale: med. antropofilie (cf. fr. anthropophilie; en. apthropophilia); med. antropogamametrie (cf. fr. anthropogamma- métrie; en. whole body counting); med. antropometrie (cf. fr. anthropométrie; en. anthropometry); filoz. antropocentrism etc. Gr. παϊς, παιδός: Cuvântul avea în limba greacă sensul de "fiu, copil". Pedologie, în aceepțiunea de "ramură a biologiei care se ocupă cu studiul copilului în dezvoltarea sa fizică, psihică" (DM, 2007: 797) este un termen-titlu format de la tema
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dizziness/gidiness. Perspectiva antropocentrică în reprezentarea caracteristicilor conceptuale nu depășește referințele univoc anatomice. Aceasta, spre deosebire de limbajul figurat, care va depăși în oricare dintre situații barierele noționale și implicit, cerința univocității - prin procedeul de antropomorfizare. Antropomorfizarea/ personificarea este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă conceptuală, metodologică și de filozofie a limbajului, străină retoricii. Antropomorfizarea implică, în concepția noastră, toate dimensiunile "umanului", de la cea biologică la cea psihologică și spirituală. Considerăm perspectiva antropocentrică, în terminologie, o metodă epistemologică, ce implică ființa umană
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN STOENESCU Etica mediului Argumente rezonabile și întâmpinări critice INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte cheie: etica mediului, sfera moralității, individualism și holism etic, antropocentrism și biocentrism, eliberarea animalelor, datorii indirecte, "ecologie profundă", dezvoltare durabilă, etică globală Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Partea I. Etica mediului ca proiect teoretic / 11 1. Clarificări conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la miltitantismul ecologiștilor la filosofii de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valoarea autonomă a întregilor / 65 3.2. Individualism și holism în etica mediului / 66 3.2.1. Sursele științifice ale holismului / 66 3.2.2. Sensuri ale holismului / 68 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă / 70 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 73 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism / 73 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? / 76 3.3.3. Fascinația biocentrismului / 84 4. Argumente pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" / 89 4
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Individualism și holism în etica mediului / 66 3.2.1. Sursele științifice ale holismului / 66 3.2.2. Sensuri ale holismului / 68 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă / 70 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 73 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism / 73 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? / 76 3.3.3. Fascinația biocentrismului / 84 4. Argumente pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" / 89 4.2. Un argument bazat pe științele vieții
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2.1. Sursele științifice ale holismului / 66 3.2.2. Sensuri ale holismului / 68 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă / 70 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 73 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism / 73 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? / 76 3.3.3. Fascinația biocentrismului / 84 4. Argumente pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" / 89 4.2. Un argument bazat pe științele vieții / 92 4.3. Un argument utilitarist bazat pe
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
individualistă. O a doua critică susține, oarecum paradoxal, că o asemenea extindere a domeniului moralității este o formă mascată de dominație umană asupra naturii, adică o formă prin care omul arată că el este cel care face regulile. Despărțirea de antropocentrism și eliberarea de șovinismul omenesc, ambele invocate de teoreticienii mediului, nu se pot face, așa cum s-ar putea crede, doar prin extinderea domeniului moralității de la eliberarea animalelor la acordarea de drepturi pentru peisaje. Problema este alta și constă într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valoare. Cea mai importantă provocare teoretică este aceea în care argumentăm că putem acorda naturii valoare intrinsecă indiferent de modul în care este concepută relația dintre om și natură 55. Sunt conceptibile trei situații, în fiecare dintre ele fiind evitat antropocentrismul: • În cazul în care presupunem că procesele naturale sunt independente de om, atunci înseamnă că putem accepta că natura are valoare intrinsecă, omul nefiind în situația de a oferi valoare unei naturi independente; • În cazul în care presupunem că omul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a elimina posibilitatea unei asemenea consecințe, formulăm un alt principiu de ierarhizare a intereselor: • P2 Satisfacerea intereselor oamenilor este mai importantă decât satisfacerea intereselor animalelor. Acest principiu poate primi o formulare mai slabă, care să îl scape de acuzația de antropocentrism: • P2' În general, satisfacerea intereselor marilor proiecte este mai importantă decât satisfacerea intereselor necategorice. Dificultățile apar însă în aplicarea acestor principii. Ideile de interese legate de marile proiecte și de interese categorice apar la Bernard Williams 72. Interesele categorice fac
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ipoteză Gaia, susținută de mai mulți ecologiști radicali în ultimele decenii. Edward Abbey susține așa-numitul naturalism Gaia, după care ființa umană nu este apogeul Creației și nu este sigura ființă cu valoare intrinsecă. Abbey propune o critică radicală a antropocentrismului și înlocuirea lui cu ecocentrismului radical. Margolis, Lovelock și Clark au dezvoltat diverse aspecte ale ipotezei. După Lovelock, Gaia este un sistem în care noi suntem părți 113. După Clark, evoluția este orientată de o cauză finală de tip aristotelic
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noi și noi suntem în lume115. Reprezentanții "ecologiei profunde" merg și mai departe și caută o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar despre "ecologia profundă" mă ocup pe larg în alt capitol al acestei cărți. 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism Putem deosebi în mod legitim între antropocentrism și ecocentrism ca forme ale eticii. Eticile tradiționale, în măsura în care permit dezvoltarea unei etici a mediului, sunt antropocentrice. O etică robustă a mediului va admite că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Reprezentanții "ecologiei profunde" merg și mai departe și caută o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar despre "ecologia profundă" mă ocup pe larg în alt capitol al acestei cărți. 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism Putem deosebi în mod legitim între antropocentrism și ecocentrism ca forme ale eticii. Eticile tradiționale, în măsura în care permit dezvoltarea unei etici a mediului, sunt antropocentrice. O etică robustă a mediului va admite că anumite entități au însemnătate morală și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar despre "ecologia profundă" mă ocup pe larg în alt capitol al acestei cărți. 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism Putem deosebi în mod legitim între antropocentrism și ecocentrism ca forme ale eticii. Eticile tradiționale, în măsura în care permit dezvoltarea unei etici a mediului, sunt antropocentrice. O etică robustă a mediului va admite că anumite entități au însemnătate morală și de aici vor fi deduse anumite consecințe morale, în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conștiință. Etica mediului, prin asumpțiile sale ecocentrice sau biocentrice este centrată pe natură și este văzută ca o provocare în raport cu tradiția antropocentrică. Dar și în etica mediului putem deosebi între o orientare moderată care duce, în ultimă instanță, tot la antropocentrism, și o orientare radicală, care se desparte de asumpțiile antropocentriste. În primul caz se încadrează atitudini care invocă necesitatea protejării naturii fie pentru a asigura sănătatea biosferei, fie pentru a fi o sursă de plăcere estetică, fie pentru a crea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
echilibru psihic sau sufletesc, fie pentru a asigura exploatarea durabilă a resurselor. În toate aceste cazuri sunt avute în vedere tot interese omenești, iar natura nu este considerată o valoare intrinsecă. Dar și o etică a virtuții este compatibilă cu antropocentrismul. Mai mult decât atât, dacă ne reamintim de gândirea vechilor greci, o asemenea etică poate admite chiar și sclavia prin reconsiderări la nivel ontologic. Altfel spus, teoria etică a virtuților poate fi compatibilă cu o ontologie în care demnitatea ontică
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de gândire se încadrează acea "Land ethic" propusă de Aldo Leopold, din perspectiva căreia un lucru este corect sau bun atunci când promovează integritatea, stabilitatea și frumusețea unei comunități biotice. Oamenii sunt simpli membri ai acestei comunități, nu mai mult116. Așadar, antropocentrismul poate fi înțeles în două sensuri: • sens tare: numai ființele umane au valoare morală; • sens slab: ființele umane sunt cele mai valoroase și trebuie să acordăm prioritate intereselor ființelor umane (teza valorii preeminente). Devine legitimă întrebarea dacă este posibilă o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]