4,171 matches
-
înțelepciunea înțelegerii. Bătrânul utilizează argumente filosofice doar ca pregătire pentru răspunsul de credință la mesajul profeților și la iluminarea care urmează, ca dar de la Dumnezeu. Sfântul Iustin, „acest pionier al gândirii patristice”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul și Filozoful”, în Ortodoxia, Anul XX (1968), Nr. 3, p. 378. footnote>, era conștient de faptul că prezentarea lui Hristos ca împlinirea spuselor profeților nu urma să însemne mult pentru un auditoriu păgân. În cele
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
și imitare provin de la harul care ne vine de la El”<footnote Apologia a II-a, XIII, p. 114-115. footnote>. Deci, grație „seminței rațiunii înnăscute”, toți scriitorii au putut să vadă adevărul nelămurit<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul și Filozoful ...”, p. 388. footnote>. Căci un lucru este sămânța a ceva și imitarea acestuia pe cât este posibil și altceva este lucrul însuși la care se participă și este obiect de imitație<footnote Apologia a
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
este că întruparea acestei Rațiuni în om i-a dat acestuia conștiința că el este solidar cu cosmosul în care el trebuie să realizeze deplinul echilibru ontologic și moral al ființei sale”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul și Filozoful ...”, p. 393. footnote>. În concepția Sfântului Iustin, „Toți cei care trăiesc cu logos sunt creștini (Apologia I, 61, 10)”. Aceasta înseamnă că toată umanitatea a fost și este creștină. Acest act de creștinare
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
-o dezbătută și tratată cu minuțiozitate și cu adâncime teologică, plecând de la viziunea Sfântului Grigorie al Nyssei, și de Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Mitropolia Ardealului, Anul IX (1964), Nr. 3-5, pp. 245-246; Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 399 sq; Pr. Drd. Pop Liviu, „Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ...”, p. 158 sq; Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nisa”, în: Ortodoxia
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
tainică a lui Hristos în fiecare om care devine, prin urmare, el însuși fiu al lui Dumnezeu. Înfierea dumnezeiască este o altă consecință a Botezului, înfiere împlinită prin încorporarea fiecărui om în trupul tainic al lui Hristos”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 401. footnote>. Atunci când vorbește despre „mijloacele prin care se săvârșește taina nașterii din nou”, Sfântul Grigorie menționează „rugăciunile către Dumnezeu, invocarea harului ceresc, apa și credința”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 585ABC. Sfânta Treime, natură necreată, mărturisită și invocată în Botez, devine călăuză a vieții reînnoite prin nașterea duhovnicească. (A se vedea Idem, Marele cuvânt catehetic, cap. XXXIX, PG XLV, col. 100B) la Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 399; Sfântul Grigorie de Nyssa mai prezintă Botezul ca reactivare simbolică a morții reale și a Învierii lui Hristos și în opera La lumina divină, PG XLVI, col. 585AB. footnote>. Prin afundarea candidatului la Botez sau
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Sfântul Grigorie enumerându-le, scrie: libertatea, puritatea, fericirea, deschiderea cu care privea fața lui Dumnezeu, iubirea, îndepărtarea de orice rău, dreptatea în judecata morală, viața, rațiunea, înțelepciunea, mintea clară care înțelegea fără nici un voal etc<footnote Preot Dr. Vasile Răducă, Antropologia Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura IBMBOR, București, 1996, p. 141. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie al Nyssei, chipul nu stă într-o anumită parte a naturii umane, ci omul întreg este chipul lui Dumnezeu. Sfântul Părinte subliniază că, chiar și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
îmbrăcat pe Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, IX, PG XLIV, col. 968C. footnote>. Nașterea prin Botez înseamnă „reconstituirea naturii umane, înnobilarea elementelor care o compun, pentru că ele se înfăptuiesc prin unirea cu Hristos”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 401. footnote>. Botezul nu ne oferă îndumnezeirea finală, ci ne deschide calea spre ea Viața creștină trebuie să fie o cultivare și o rodire permanentă a darurilor Duhului Sfânt primite în mod tainic la Botez, când
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Institutul Cultural Român de la Londra împreună cu prestigiosul muzeu de antropologie și etnologie Horniman lansează, pe 3 octombrie 2014, cel mai amplu program de celebrare a artei și culturii populare românești organizat până în prezent în capitala Marii Britanii, însumând o serie de evenimente care se vor desfășura în incinta muzeului, precum și în
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
și mai înclinat să condamne orbirea istorică a intelectualilor (pe care Cioroianu preferă s-o numească naivitate). E deci la alegerea cititorului modul de lectură a acestei de altfel pasionante cărți. Memoria salvată oordonatoare a Grupului de istorie orală și antropologie culturală, Smaranda Vultur se ocupă de mult timp de memoria culturală a Banatului românesc, de la cea a generațiilor de început de secol ori a germanilor bănățeni la istoria afectivă a Timișoarei. De data aceasta, cei cu care stau de vorbă
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
mergi la Bucharest Pride, indiferent dacă îți plac bărbații sau femeile — Livia este una dintre prietenele mele cele mai bune, încă de pe vremea liceului, si este mamă finilor mei. Spre deosebire de mine, este creștină practicanta, asemenea soțului ei francez, doctor în antropologie religioasă și specialist în muzică bizantina, care, când vine în România, cântă uneori în corul de la Stavropoleos. Acum niște ani vorbeam cu Livia despre Gay Fest - văzuse cu o seară înainte la televizor violențele comise de activiștii Noii Drepte împotriva
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
Grolsch, e deschisă tuturor celor care au ceva de spus, de arătat, de desenat sau chiar de fredonat în legătură cu Bucureștiul, un spațiu gândit pentru creatori și consumatori de experimente artistice, de la filme și fotografii la proiecte culturale, de la arhitectură și antropologie la urbanism și bandă desenată. Experimentul debutează cu un exercitiu pentru bucureșteanul atotștiutor: în zilele care urmează, Bucharest by hand te provoacă să identifici locurile la care se referă textele, fotografiile, desenele și muzica încărcate de cei 4 pioneri între
Bucureștiul e-n ochii celui care privește by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82520_a_83845]
-
sursă informațională a autorului a fost Colecția Mircea Eliade de la Biblioteca Regenstein a Universității din Chicago. Au fost consultate aproape o sută de periodice în limbile engleză, franceză, germană și română, câteva sute de cărți și articole (de istorie, filozofie, antropologie, religie, filozofia culturii, istorie și critică literară). Dl Țurcanu a obținut mărturii orale sau scrise de la 50 de exegeți ai operei lui Eliade sau de la cei ce și-au întrețesut drumul cu eroul nostru în diferite etape ale vieții. Elogiam
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Zoe Petre. Nu i-ar putea aplica autorului prefeței același infamant epitet? Exemplific: "Marele prestigiu de care se bucură de multă vreme și pe drept cuvânt Mircea Eliade... O metodologie științifică severă și bine articulată...operă magistrală... mari maeștri ai antropologiei culturale" (p. 5)... "Prin bogăția informației, ca și prin logica argumentării sale, lucrarea de față (De la Zalmoxe la Gengis-Han) apreciată încă din momentul apariției sale trebuie să fie considerată drept cea mai importantă contribuție la elucidarea problemei originii îndepărtate a
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
ocular, 2000, Party cu un ceas mai devreme, 2001, Fețele lui Ianus, 2001, Pasărea de fier și fluturii, 2001 și Periscop. Mărturiile unui venetic, 2003), publicate de Constantin Eretescu după 1979, anul stabilirii sale în S.U.A., unde este profesor de antropologie culturală la Rhode Island School of Design din Providence, ar putea să creadă că autorul a început să scrie acest fel de literatură după expatrierea sa. De fapt, el a scris proză încă din anii studenției sale și a fost
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
Furio Jesi sau Claudio Mutti - unul din focarele "scandalului Mircea Eliade", a apărut la Editura Bollati Boringhieri din Torino spectaculoasa biografie L'uomo sul tetto. Mircea Eliade e la "storia delle religioni". Autorul acesteia, Pietro Angelini, predă istoria religiilor și antropologie culturală la Istituto Orientale din Napoli și este semnatarul a numeroase studii în domeniul științelor antropologice și religioase. Nu în scopuri encomiastice am folosit calificativul "spectaculoasă", ci pentru a sublinia tocmai "normalitatea" criteriilor epistemice pe baza cărora profesorul Angelini a
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
Cedică Georgeta Robu și Mureșan Olimpia de la Ulmeni, Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu Botiș de la Țicău, dr. Ilie Gherheș, șef de secție la Muzeul de Edtnografie din Baia Mare, scriitorul Milian Oros din Someș Uileac. Este o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
limităm la tradițiile europene. Credeți că sursa lor comună în mituri este suficientă pentru a conferi literaturii și matematicii un numitor comun interesant? În perioada 1992-1994 am funcționat, câte patru luni în fiecare an, ca profesor vizitator la Departamentul de Antropologie culturală de la Universitatea Laval (Canada), unde profesorul Pierre Maranda mi-a propus să studiez așa-numita formulă canonică a mitului, lansată în 1955 de Claude Lévi-Strauss, prilej cu care am așezat sub microscop o serie de mituri analizate de maestru
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
greu de înțeles despre ce anume este vorba. Chiar lui Lévi-Strauss i-au trebuit câteva decenii pentru a-și explica ideea; faptul s-a întâmplat abia în cărțile sale din anii '70 și '80. Tot atunci, numeroși exegeți în domeniul antropologiei culturale au pus sub lupă îformula' respectivă. Nu este vorba, desigur, de o formulă matematică, dar până la urmă s-a dovedit că intuițiile lui Lévi-Strauss ascundeau metaforic fapte matematice de o mare profunzime. În ce a constat contribuția Dv în
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
metaforic fapte matematice de o mare profunzime. În ce a constat contribuția Dv în această chestiune? În urmă cu vreo zece ani, am publicat două articole pe această temă, unul în revista "Semiotica" din SUA, altul în revista franceză de antropologie culturală L'HOMME. Am propus o interpretare coerentă a dublei torsiuni actor-rol și rol-actor și am creat un cadru conceptual unitar care cuprinde toate elementele formulei. Ce a mai urmat ? În 1998, Lucien Scubla face sinteza cercetărilor pe această temă
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
problemei își prezintă punctul de vedere. Formula canonică a mitului este față de mit ceea ce mitul este față de lume: o esențializare de ordinul al doilea. Narativitatea, în toate manifestările ei, se dovedește a se afla sub semnul intuiției geniale a maestrului antropologiei culturale. Civilizația noastră ar fi de neconceput fără teorema lui Pitagora Revenind la Poetica matematică, de la a cărei apariție au trecut 36 de ani, care a fost impactul ei ? Au fost câteva zeci de recenzii, în România și în alte
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
să creeze impreia unei lecturi ușoare și poate chiar superficiale. Dar, odată ce a parcurs cartea, acesta se va convinge că lucrurile nu stau nici pe departe așa. Dimpotrivă, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică și criza omului conturează o antropologie socială închegata, profundă și în același timp relaxanta; la sfârșit, cititorul va avea impresia că a parcurs un roman de calitate când, de fapt, va fi citit o cartea eminamente științifică. Așa că nu îmi rămâne decât să felicit autorul atât
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Marius Chivu Ca mulți dintre tinerii scriitori debutați în ultimii ani, Sorin Stoica nu era filolog de formație; făcuse Jurnalismul bucureștean la a cărui Catedră de Antropologie Culturală a și predat cîțiva ani, pentru ca apoi să lucreze ca asistent cercetător la Muzeul Țăranului Român în perioada de tristă amintire a directoratului lui Dinu Giurăscu. Deși atît de tînăr reușise să publice trei cărți de proză (Povestiri cu
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
ulterioare fiind mai degrabă sporadice); 2. faptul că oficialii și presa explică problemele sociale de azi aproape exclusiv prin "mentalitatea" românilor, explicație preluată de opinia publică, în pofida faptului că termenul "mentalitate" nu mai este de multă vreme operațional în domeniul antropologiei sociale. Definind, pe urmele lui Max Weber, etica muncii ca "ansamblul valorilor legate de muncă", Monica Heintz face o trecere în revistă a mutațiilor produse în conținutul acestui concept în țările dezvoltate, de la apariția sa în zorii societății industriale pînă
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
ce fel de școală și ce fel de țară e asta a noastră. Așa că am gîndit interviul pe care-o să-l citiți mai jos ca pe un text (test?) care să aducă părerea unui specialist, autoarea unui studiu de antropologie cu viză literară, Etica muncii la românii de azi, premiat, ca debut, de România literară. A ieșit un dialog de departe, unde se vede bine cît de firesc și documentat se pot lămuri, sau măcar atinge, problemele veșnice pe care
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]