88 matches
-
diabet. „Încetarea alarmei” după parcurgerea fazei de șoc, de negare și de revoltă se realizează pe baza informării și a comunicării și concomitent, cu interelaționărea pozitivă cu echipa de educație. Diabetul copilului mic este considerat ca fiind, poate, cea mai anxiogenă și stresantă boală. Cele mai semnificative repercursiuni apar în sfera cognitiv-emoțională. Acestea se constată mai ales în cazul mamelor anxioase și hiperprotectoare, care își proiectează sentimentele de culpă și au tendința de a gratifica copilul în toate dorințele sale. Acestea
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
gradului de bunăstare psihologică. Contactul unui diabetic recent descoperit cu pacienți prezentând complicații diabetice severe poate determina două tipuri de reacții perceptive: a) O percepție anxioasă, pesimistă a viitorului, la gândul inevitabilității unor complicații cronice ale bolii. Aceată percepție „catastrofică”, anxiogenă a diabetului poate fi utilizată de unii clinicieni în scopul creșterii motivației de aderare la programul de tratament. Dar foarte rar un astfel de program educațional, bazat pe folosirea unor „exemple negative”, dă rezultatul scontat, deoarece la persoanele cu o
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
didactică sunt interpretați ca semnale ale tensiunii psihice, disconfortului și nervozității, având rolul de a detensiona și a echilibra psihic actorii educaționali. Dacă observăm reacțiile elevilor în timpul evaluării orale remarcăm creșterea numărului de autoatingeri ca urmare a trăirii unor situații anxiogene cu o conotație afectivă negativă (frământarea mâinilor, scărpinarea gâtului, încrucișarea picioarelor etc.). De asemenea, gesturile de atingere a propriului corp se întețesc și atunci când elevul minte. Prin urmare, adaptorii în comunicarea didactică pot reprezenta și un indiciu important al lipsei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de către ceilalți. Unii cercetători au elaborat chestionare care să vizeze experiența unei agresiuni specifice precum agresivitatea sexuală (Malamuth, 1981 citat de Malamuth, 1998) sau violența domestică. În combinație cu alte chestionare, acestea pot fi folosite pentru măsurarea agresivitatea în situații anxiogene, fapt ce poate indica în ce măsură individul generalizează tendințele agresive pentru a le folosi și în alte situații. Scala de personalitate. Uneori poate fi evaluată tendința generală a individului de a comite acte agresive. Se poate astfel evalua consistența agresivității sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Cînd te simți pregătit, acționează în consecință. Instrucțiuni finale: Exersează în fiecare zi și nu găsi scuze pentru a evita situațiile sau activitățile care-ți pot provoca anxietate. Vei reuși numai dacă ești pregătit să te confrunți permanent cu situații anxiogene și să aplici metodele de management al anxietății. Structura programului extensiv de nouă săptămîni În linii mari, se bazează pe același material pe care l-am discutat mai sus; cu toate acestea, este structurat în nouă ședințe săptămînale de grup
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
implicarea totală în anumite activități (de exemplu, metodele de distragere precum număratul sau fredonatul în gînd). Distragerea nu este o tehnică eficientă de management al anxietății dacă împiedică punerea la îndoială a concepțiilor esențiale, rezolvarea problemelor sau expunerea la stimuli anxiogeni. Majoritatea modalităților subtile de evitare pot fi abordate făcînd apel la principiile de bază ale expunerii gradate: stabilirea unor scopuri comportamentale specifice, care pot fi descompuse în etape mai mici, după caz. Mulți pacienți inițiază o serie de comportamente inutile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și respingere, care poate favoriza tendințe de izolare și evitare a anturajului sau comportamente abuzive, agresive. Apare astfel cadrul unor structurări dizarmonice de tip antisocial, schizoid, schizotipal, paranoid sau evitant (Paris, 1996Ă. Nivelul economic mediu și ridicat corespunde unei hipersocializări anxiogene, prin cultivarea discrepanțelor dintre aspirații și împlinirea lor, precum și prin necesitatea estompării sentimentelor de autoculpabilitate legate de risipă. La acestea se poate adăuga inabilitatea de a se conforma expectațiilor parentale. Se instalează ca urmare stări anxioase, depresive, de autoculpabilizare, dar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raporturilor interpersonale, dar pot rămâne un deziderat și, în același timp, o sursă de frustrare atunci când aceste raporturi sunt disfuncționale sau când resursele personale sunt insuficiente. Ambele condiții reprezintă apanajul tulburărilor personalității, a căror constantă existențială integrează o dependență tensionantă, anxiogenă, față de anturajul social, conduite manipulative sau ostil-dominatoare și ignorarea detașată a celor din jur. Aceste particularități comportamentale pot fi uneori doar consecința disfuncționalității grupului social a cărei contribuție personopatică trebuie raportată la reperele demografice individuale și la nivelul de asumare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de patofenomenele afective în primul caz, dar sunt constant încadrate de anxietate, depresie sau fobii la personalitatea de tip borderline. Trăsăturile schizotipale pot sugera, de asemenea, o tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă, corespunzător deficitului de modulare afectivă, ideilor intruzive bizare sau anxiogene, inabilității în relațiile interpersonale, întreținută și de rezistența încăpățânată la inițiativele celor din jur. Raporturile cu tulburarea de personalitate evitantă sunt dominate de persistența fobiilor sociale, indiferent de atitudinea anturajului. Personalitatea depresivă și tulburările depresive interferează, de asemenea, cu structura
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale căror manifestări clinice sunt condiționate social și cultural. Ele aparțin unui model structural personologic foarte bine definit, dar dezavantajat - în sens categorial - de dispersia criteriilor care sunt integrabile majorității sindroamelor psihopatologice, datorită, printre altele, și tendințelor toxicomanice și potențialului anxiogen și depresogen. Orice alianță terapeutică este iluzorie în cazul TP antisociale. 5.3.2. Tulburarea de personalitate de tip borderline Aceasta integrează o accentuată instabilitate afectivă, a imaginii de sine și comportamentului, cu tendințe spre acțiuni impulsive și ignorarea consecințelor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Au tendința de a absolutiza amănuntele și de a păstra sau colecționa lucruri care nu mai au nici măcar o valoare sentimentală. Este descrisă o tensiune permanentă în încercarea de a-și controla impulsurile negative, precum și frecvente gânduri și impulsuri intruzive anxiogene. Prudența și nesiguranța accentuată întrețin pedanteria, serviabilitatea și aderența la normele și convingerile sociale. Ca urmare, sunt cultivate aparențele, iar regulile colectivității oferă siguranță obsesiv-compulsivului și îl fac să se simtă el însuși. În acest sens, lipsa de imaginație și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
itinerariul propriului proces. Cu ajutorul scalei SUDs, care poate depista, ori de câte ori este nevoie, nivelul de anxietate pe care îl trăiește bolnavul, se realizează o listă a activităților și conjuncturilor care induc frică după evenimentul traumatic, în ordine descrescătoare a impactului lor anxiogen. Desigur că nu se recurge la acest procedeu dacă amintirea este singulară. Se trece apoi la reconstruirea imaginară, cât mai fidelă și amănunțită a fiecărei probleme, în ierarhia postulată de listă. Pentru a tempera un debut anxiogen se pot păstra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a impactului lor anxiogen. Desigur că nu se recurge la acest procedeu dacă amintirea este singulară. Se trece apoi la reconstruirea imaginară, cât mai fidelă și amănunțită a fiecărei probleme, în ierarhia postulată de listă. Pentru a tempera un debut anxiogen se pot păstra ochii deschiși și folosi timpul trecut. Eficacitatea maximă a procedeului este condiționată de închiderea ochilor și utilizarea timpului prezent. Relatarea este reluată de mai multe ori, în cursul aceleiași ședințe sau în cele care urmează. Fiecare reluare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]