271,809 matches
-
nu mai sunt necesare întrucît totul se poate citi pe internet, ce credeți despre existența lor, pentru că atît în România, dar știu că și în Spania, există un mare număr de reviste culturale, literare, de artă, care se încăpățînează să apară, deși la noi toată lumea se plînge că au scăzut tirajele și că pînă și cele mai căutate reviste abia dacă mai pot scoate cinci mii de exemplare. MVL (rîde): Ei bine, nu ar trebui să se vaiete pentru că în alte
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
pentru că în alte părți revistele au 500 de cititori și sînt mulțumite... Eu cred că revistele literare sînt foarte importante. Revistele literare reflectă pulsul actualității și mențin interesul față de ceea ce se întîmplă în domeniul cultural și deci trebuie încurajate să apară. În plus, revistele literare sînt exponentele opiniilor unor grupări, mișcări, curente literare, artistice și este bine ca toată această diversitate să aibă unde să se exprime. Adevărul este că revistele literare au avut, în lumea de limbă spaniolă, un rol
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
profund o epocă literară, care au adunat în jurul lor scriitori înrudiți ca mod de gîndire, care împărtășeau aceleași idei estetice sau politice și care au însemnat enorm pentru a stimula dialogul și dezbaterea intelectuală. Așa că revistele literare trebuie încurajate să apară, pentru că sînt prin excelență expresia culturală a unui moment dat. MS: Și care trebuie să fie rolul statului în apariția lor? MVL (rîde din nou): Cu cît statul intervine mai puțin în viața culturală, cu atît mai bine. Cred că
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
prospectiv optimist, pentru care o postmodernitate bine gândită și profund asumată este o șansă de reformare benefică a societății și a culturii. O asemenea evoluție e inevitabilă, dar nu o fatalitate (în sens de destin nefast). Disjuncția dintre cei doi apare mai evidentă din accentul diferit pus pe o parte sau alta a procesului: unul pune în evidență cu dramatism ceea ce se pierde în acest proces al transformării radicale a unei tradiții, celălalt remarcă euforic numai ceea ce se câștigă. E o
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
postmodernitate? Pentru că avem nevoie de el ca termen de raportare pentru ideile lui Ion Bogdan Lefter din volumul său Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române (Ed. Paralela 45, 2000). Știu că volumul lui I. B. Lefter a apărut înainte de cel al lui H.-R. Patapievici, deci ar fi absurd să pretind să fi ținut cont de el. Dar, pentru mine, în 2005, cele două cărți coexistă în bibliotecă și mi s-ar părea la fel de absurd să nu le
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Constantin Țoiu Reiau, ca un ecou întârziat spre trecutul meu de licean de altădată, ideea articolului directorului României literare apărut în vară și care cred că va face, cu timpul, istorie. Era vorba despre practicile primitive ale unor slujitori înapoiați, care au produs scandalul știut din mănăstirea moldovenească. Din capul locului, trebuie să spun că, deși respect în general părerile
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
timp în atmosfera dictaturii lui Trujillo scriind La Fiesta del chivo (Sărbătoarea țapului 2), a recrea povestea vieții Florei Tristán i s-a părut nu numai fascinant, ci chiar o deconectare. Dacă luăm în considerare că La Fiesta del chivo apare în 2000, romanul Paradisul de după colț pare a fi fost scris în doi ani. Totuși, Mario Vargas Llosa culege date și vorbește în interviurile sale despre acest proiect, încă din anii '80. Cînd l-am cunoscut eu, la Madrid, în
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
o forță vitală absolut necesară desăvârșirii creațiilor sale, motiv pentru care își caută pe insulele exilului său benevol, pe insulele atât de îndepărtate, doar soții tinere, abia ajunse la vârsta pubertății. Tema utopiei este o obsesie veche la Llosa. Ea apare încă din 1981 în romanul considerat capodopera lui: Războiul sfîrșitului lumii. Când utopiile au încercat să devină realitate, au produs deseori un infern - scrie Llosa - dar elelmente ale lor au reușit, încetul cu încetul, să transforme lumea." Pentru Mario Vargas
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
în bani. Ceea ce, după doar trei ediții, e un succes strategic pentru viitorul acestui premiu. Faptul că Llosa a acceptat acest premiu are însă legături și cu succesul său editorial în România. Cărțile sale sînt traduse la noi rapid și apar în excelente condiții grafice. Chiar dacă Llosa nu are tiraje record, azi în România, el știe că se bucură de un mare prestigiu printre intelectualii români și că acest prestigiu ar putea să-i aducă și tiraje mult mai consistente la
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
Constanța Buzea Puțin și bun Recitirea pe îndelete a lucrurilor ce apar într-un armonios și fericit împreună într-o revistă solidă și mereu frumoasă precum se dovedește a fi Lettre international, după o citire cu sufletul la gură, se impune ca o retraversare subiectivă a textelor, dar într-o ordine alta
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
statutul actual al osemintelor lui George Enescu. Și iară cum, ca de la sine și la momentul potrivit, se limpezește o situație care a trenat atâta amar de vreme. Acum, când Marele Festival s-a încheiat și pe piață tocmai a apărut trimestrialul Lettre..., unde nepoata muzicianului făcea recent, în mai 2005, niște precizări importante, pe care le voi transcrie întocmai ceva mai la vale. Acum, să nu ocolesc informația, pe scurt, din șapou, în legătură cu înregistrarea, la București, a convorbirilor cu Manolescu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
a fost înregistrată în Franța, la Sains Moranvillers (Picardia) și a fost difuzată la 22 august 1998. Important de știut, cu siguranță, această adresă. Aici locuiește scriitoarea, la vreo 120 km. nord de Paris, și nu la Paris, cum eronat apare în Lettre..., pe coperta a treia, la rubrica Autori. Întrebări și răspunsuri Las cititorilor plăcerea întreagă, de a parcurge și a afla în Lettre..., în textul convorbirii lui Mircea Iorgulescu cu Oana Orlea. Despre plecarea ei din România, în urmă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
florilor, și despre multe, multe alte lucruri, pe care nu le-ai fi bănuit, dacă, întrebată fiind, nu le-ar fi povestit... în 1998, una din întrebările lui M.I., dinspre final, rămâne aceasta: "Oana Orlea, în cursul acestei convorbiri a apărut, a dispărut, a reapărut numele bunicilor dumneavoastră, Maruca Cantacuzino și George Enescu. Sunteți moștenitorul legal, oficial al lui George Enescu. Rămășițele pământești ale lui George Enescu nu se află încă în România. Cum a fost lunga bătălie pentru apărarea acestor
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Titu Maiorescu, ,impersonalitatea suverană". Uneori el merge la interpretări mai adânci, ca aceea privindu-l pe G. Coșbuc. Poetul năsăudean ,curăță idila de praful anacronismului, îi restituie autenticitatea". ,Concretețea universului liric din Balade și idile și Fire de tort ne apar drept corolar estetic al idilicului". Interesantul articol ar fi meritat să fie dezvoltat. O altă constantă a preocupărilor lui Nicolae Mecu este, spuneam, relația clasicism-romantism, altfel, bine știută. Aplecându-se atent asupra paginilor lui Daniil Scavinschi, istoricul literar bagă de
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
să rămână obiectul unui cerc extrem de restrâns (al experților) sau al unui solilocviu", criticul, adăugăm noi, rămânând și el pentru cea mai mare parte a cititorilor incomprehensibil. Opțiunea autorului se regăsește întocmai în paginile volumului Centrul și periferia. N. M. apare aici și în postura de cronicar de ediție și de comentator al unor studii de istorie literară. El scrie despre Jurnalul și epistolarul lui Titu Maiorescu, despre corespondența lui Duiliu Zamfirescu și despre poezia și articolele exegetice ale lui Ion
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Restul bucăților sunt inegale, cu șerpuiri norocoase, dar și mult moloz liric. Fiindcă tendința tânărului autor e de a căuta originalitatea, stranietatea cu orice preț, sărind treptele de combustie și aglomerând imagini șocante, fără nici o noimă. Scenografia e prea încărcată, apar tot felul de creaturi pe cât de ciudate, pe atât de rupte de (i)realitatea poeziei ,lor" (aparte de cârtița galbenă, împotriva căreia nu putem ridica obiecții, vedem cățelul pământului și un câine ,de lapte", mai multe pisici, un liliac, o
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
a subiectului cu obiectul, a interiorității cu exterioritatea. Dar nu la modul conceptual, printr-o ,filosofie" a raportului în chestiune, ci organic, printr-o sudură a ființei cu materialitățile care-și semnalizează misterul fără a ieși din cercul prezenței lor. Apare astfel o poezie ce oferă imagini ,obiectivate", plăsmuite parcă fără voia și deplina înțelegere a autorului, precum un vis care nu se îndură a cristaliza în simbol, păstrîndu-se într-o enigmatică imanență. înregistrăm un soi de descripții sau anecdote în
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
a exprimat considerația potrivit căreia nivelul culturii muzicale al unei țări este dat de numărul de cvartete de coarde care activează în viața muzicală a locului, a comunității. La vremea aceea, cea a ,obsedantului deceniu" al anilor '50, declarația a apărut ca fiind șocantă. Mai târziu când orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
ale criticului a fost și continuă să fie susținerea postmodernismului în general, ca schimbare de paradigmă, și a postmodernismului românesc în special. O dovedește volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale, ajuns în 2002 la a doua ediție (prima apăruse în 2000). El trebuie citit în relație de complementaritate cu un altul, mai recent, Despre identitate. Temele postmodernității (2004). Susținerea postmodernismului românesc implică un adevărat program de critică militantă, de direcție culturală, însemnând întâmpinarea adecvată a noului fenomen, definirea lui
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza de pionierat a anilor ´80, ci și în următoarele decenii. Textul cel mai important deschide prima secțiune a volumului, Modelul postmodern. Către clarificarea unui concept cultural, și a apărut inițial în ,Caiete critice", nr. 1-2 din 1986, număr de referință pentru declanșarea dezbaterii despre postmodernism la noi. Secvențele pe care le scrie Ion Bogdan Lefter dintr-un proiectat ,roman de idei" urmează parțial exemplul lui Adrian Marino din studiul
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
definirea postmodernismului românesc, în câteva pagini de sinteză din 1995 (p. 81-85, rescrise după o primă versiune din 1986, p. 43-47), care ar putea figura în cel mai serios dicționar. Aici am, totuși, o imputare de făcut. În 2002, când apare ediția a doua a cărții lui Ion Bogdan Lefter despre postmodernism, aș fi simțit nevoia să văd un dialog critic cu perspectiva impusă de Mircea Cărtărescu despre postmodernismul românesc în cartea sa apărută în 1999, însă nu am întâlnit nici o
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
o imputare de făcut. În 2002, când apare ediția a doua a cărții lui Ion Bogdan Lefter despre postmodernism, aș fi simțit nevoia să văd un dialog critic cu perspectiva impusă de Mircea Cărtărescu despre postmodernismul românesc în cartea sa apărută în 1999, însă nu am întâlnit nici o referință demnă de luat în seamă. Dacă exegetul a decis să nu intervină în articolele sale cu nici un fel de actualizare bibliografică, nu înțeleg de ce nu-și duce confruntările până la capăt. E un
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
sunt, ca și noi, mereu pe fugă tocmai pentru că le reinventăm tot timpul" . Quod erat demonstradum: un film cu adevărat bun, structural corect (după mine), echilibrat și antrenent din punct de vedere vizual. Dar întrebați-vă în ce context a apărut și veți reveni asupra soartei triste a documentarului. E deja o cutumă a industriei ca, după apariția unui lungmetraj blockbuster (în cazul de față, ,Alexandru" ) pe o temă istorică, producătorii de documentare să ia în primire aceeași temă încercând să
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
vocea din off și, odată cu ea, întrebările (mele) neelucidate. Metoda de reconstrucție e ceva mai speculativă: actorii interpretează rolurile victimelor erupției. Vezi câte un obiect de-al vreunui personaj, apoi, într-un flash, îi vezi aspectul de azi. Partea speculativă apare când intervine dialogul personajelor, mult prea verba volant ca să fi lăsat urme disponibile pentru arheologi. Mai ales când am auzit un om de afaceri roman cu ambiții politice spunând despre dezastru că ,nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
trei creații enesciene în caracter popular: Revedere (versuri de Eminescu), Dédicace și De ziua ta (versuri de George Enescu) și Eu mă duc, codrul rămâne (versuri de Eminescu). Spre gloria muzicii lui Enescu și a României, la ora la care apare acest articol Mariana Nicolesco și tinerii ei prieteni sunt aclamați în Japonia, unde prezintă la Expoziția Universală integrala liedurilor marelui compozitor român. Gala Laureaților, care a avut loc duminică 31 iulie, a fost precedată de două seri extraordinare. Vineri 29
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]