2,313 matches
-
Una care să nu fie trecătoare Liniștit, să poți merge la plimbare Să n-ai griji pentru ziua următoare Vrei să vezi numai fete primitoare Satul de mâhnirea înconjurătoare Si-ai vrea să zâmbești în continuare Dar atmosfera-i prea apăsătoare. Ai pierdut multe și încă mai pierzi Acum nici nu știi ce să mai crezi Încet, începi să te resemnezi Crezi că altfel nu se poate De-ntristare, le greșești pe toate Și iubita îți intoarece-un spate Și prietenii se
DOAR CLIPE... de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Doar_clipe_angheluta_lupu_1333711680.html [Corola-blog/BlogPost/359133_a_360462]
-
putea să mă acomodez la o viață în doi. Îți poți închipui că am împlinit treizeci și cinci de ani ? A vrut parcă să mai adauge ceva. S-a încruntat nițel și a întors privirile către mare. Un timp păstră acea tăcere apăsătoare care te poate strivi psihologic la un moment dat, după care schimbă brusc subiectul discuției. Spuse: - Deseară se ține o discotecă în aer liber aici pe plajă. Vreți să venim ? Un nou șoc pentru mine. Se pare că în ultima
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459544892.html [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
văd aparențele de Ștefan Vlăduțescu Povestea critică înscenată-configurată de Eugen Negrici, în „Iluziile literaturii române” (București, Cartea Românească, 2008), începe radical când, după o lungă așteptare postrevoluționară, spiritul interpretativ constată că s-a produs „moartea spiritului critic”. Asumându-și conștiința apăsătoare că face ce ar fi trebuit să se facă de către toți și că ia asupra sa gestul pe care mulți literați au fost tentați a-l face, Eugen Negrici cedează unei „ispite căreia, măcar o dată în viață îi poți ceda
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
ascultă! Rămâi! Eu te iubesc! Demult, odată, noi trăiam Ambii -n aceeași lume. Apoi, ani lungi, plutit-am În lumi paralele, Si eu trăiesc de-atunci În așteptare, nesătula... Hai acum să uităm acei ani tulburi Cu ale lor tăceri apăsătoare! Să ne-amintim privirile sfioase Și sărutările ce ne-nfiorau, Si poate regăsi-vom Acele-albastre zile Ale viselor cu ochii Mari deschiși! **** LEȘ BLEUS JOURS Un beau jour, mon père me dit: "-Parle-lui! N'aie pas peur, mă chérie. Și
ACELE-ALBASTRE ZILE( VERSIUNE TRILINGVĂ ROMÂNĂ,FRANCEZĂ, EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1443806799.html [Corola-blog/BlogPost/368082_a_369411]
-
bateriile cu energia vitală exact când mă simt la capătul puterilor și-mi deschid sufletul să primesc ajutor. De acolo îmi vine optimismul când disperarea caută să mă copleșească. De multe ori am senzația că atunci când singurătatea și tristețea devin apăsătoare tot de acolo cineva prieten, îmi trimite aici în această lume, vreun prieten, sau un lucru după care sufletul meu plânge, îmi schimbă starea de spirit și îmi deschide porți ale destinului, a căror existență nici nu ași fi bănuit
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1487429039.html [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
bucuria este una dintre cerințele cele mai de seamă ale vieții omenești, „după ea aleargă sufletul omenesc, după cum aleargă cerbul după izvoarele apelor cristaline”. Cum ar fi viața fără bucurie, fără zâmbete, fără hohotele noastre de râs? Ar fi „întunecată, apăsătoare și pustie”. Bucuria este o calitate a unui bun creștin. Simțim acest adevăr. Condiția esențială a Bucuriei este Credința, fiindcă o viață lipsită de credință este „o rătăcire în spațiu și timp”. Dacă metafizica - ceea ce nu poate fi perceput cu
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
rămâne indiferent ; uită cu totul de mândruța de la II CL. * În urmă cu mai mult de doi ani apropierea dintre Florin și Oana l-ar fi durut pe Albert. Simțise mai întâi, sau doar așa crezuse că simte, o singurătate apăsătoare în ciuda căldurii și simpatiei manifestate față de el de către mulți dintre cei din jur ; avea nevoie de mai mult, trebuia să găsească pe cineva cuprins de aceeași singurătate dorindu-și la fel de mult o apropiere unică, profundă, trainică, eternă. Dinu, al cărui
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
întors, într-odată, privirea spre dreapta și, atunci, am observat cum: un om, în amurg, pe-o stradă... / Pe foi nu mai știu cum trecea - / Sub tropot, și-a lumii grămadă... / - Uitasem că toamna venea. Toamna este pentru mine ploaia apăsătoare a uitării existenței, fulgerul care luminează satanic și tunetul biciuirii, a prevestirii. Toamna este leagănul melancoliei, a dorului dorinței fiindului de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Anuitatea_efectului_maladiv_in_poezia_bacoviana.html [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
în tonurile metaforice ale fragilității umane, ale neputinței, dar și ale arderii , ca încercare a eului de a se salva din realitatea “primejdioasă” în care “ se mai rotesc vulturii din când în când...” și “ privirile se lovesc de lumina aspră, / apăsătoare...” Deși cuprins în deșertul de gânduri, într-un peisaj auster, potrivnic, al recluziunii, eul poetic, mărturisindu-se, nu își pierde vitalitatea și candoarea din demnitatea mesajului: “cu sângele ce mi-a rămas / voi semna scrisoarea / ce ți-o trimit...” Timpul
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_vol_obsesia_deser_valentina_becart_1343764143.html [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
într-un peisaj auster, potrivnic, al recluziunii, eul poetic, mărturisindu-se, nu își pierde vitalitatea și candoarea din demnitatea mesajului: “cu sângele ce mi-a rămas / voi semna scrisoarea / ce ți-o trimit...” Timpul se măsoară în răsturnări haotice, cu apăsătoare trimiteri “într-o inimă cuprinsă de spaimă” , în același timp, “ceasul” putând fi și “darnic și plin de promisiuni”. Domină imaginile hiperbolice ale nopții ce ia locul zilei, hienele amenință timpul și acumulările afective ale eului liric ( “poveștile ce le-
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_vol_obsesia_deser_valentina_becart_1343764143.html [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
Acasa > Poezie > Familie > MĂICUȚA MEA CEA DRAGĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 863 din 12 mai 2013 Toate Articolele Autorului Speranțe cresc în inimi din pură disperare. Ineac-a mea gândire, în dor apăsător. Tot gândind Acasă, un vis înălțător Mintea-mi împresoară ca o ușurare... Mă văd în fața ușii...simt inima cum bate Cascade-adânci de doruri, plâng tânguitor Lacrima mă-neacă, la glasul ce răzbate De după ușa-nchisă: e-al Mamei cea cu
MĂICUŢA MEA CEA DRAGĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Maicuta_mea_cea_draga_doina_theiss_1368359304.html [Corola-blog/BlogPost/354860_a_356189]
-
ăla din sticlă. Dacă l-ai adus, toarnă domnule, un pahar, nu povești de dragoste! Silvica a izbucnit în lacrimi și, suspinând, i-a turnat ăn pahar. Apoi...au mâncat în tăcere Într-un târziu Gigi n-a mai suportat apăsătoarea atmosferă: -Mă, fato, măă! Cum să nu te iubesc, mă! Dar tu nu vezi că țara arde, măă? Prețuri...disponibilizări...șomeri...sărăcie cumplită, secetă, inundații, măăă! Și ție îți arde de mofturi? -Ia mai taci! Tăticu și mămica să trăiască
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412484360.html [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) și, de asemenea, în zona primei chakre. O convorbire telefonică care depășește un minut este de nedorit. Mâncatul este un serviciu divin și, ca atare, nu trebuie să se desfășoare într-o atmosferă apăsătoare. Măncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu și este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună măncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. Dacă atmosfera în care gătiți (gândurile și
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/valeriu_popa_1464354964.html [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
pierzându-se pe străduțele din Ierusalim pustii la acea oră. Totul se sfârșise și nu mai știa ce trebuia să facă și nici nu mai voia să gândească ceva fiindcă nu era pace în sufletul lui ci doar o stare apăsătoare amestecată cu frică. Omul care îl găzduise încercase să-l liniștească pe Simon spunându-i să nu-și facă griji pentru că era în siguranță și nu avea de ce să se teamă, nici măcar din pricina vecinilor cărorea le spusese că era vorba
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
Și oricum situația e mult mai bună decât dacă sluga ar fi cheltuit talantul și n-ar fi reușit să scoată nimic din el! ” Celălalt îi zâmbise la lumina focului și îi răspunsese fără să se tulbure, după câteva momente apăsătoare: Nu înțelegi nimic căpitane Baraba. Talantul este tot ce ai tu de la Dumnezeu, mintea și mâinile tale, adică tu. E darul cel mai de preț pe care ți-l poate face Dumnezeu. Să poți înțelege și să poți face cu
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
poștă... Dacă ar fi posibil, am nevoie de ele până în prânz. Chiar și așa cred că e prea târziu să schimb soarta... Da, da, la sediul central. Am să vin acolo la prima oră... Mulțumesc, te salut! * După o liniște apăsătoare în care se auzeau până și respirațiile celor din încăpere, polițiștii s-au retras. Rămas singur, Gabriel a înghițit în sec, a privit rătăcit colile de hârtie fără să le vadă și s-a așezat încet pe scaun, lipsit de
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
loc la rând. Doar una din figurinele mai mici, supranumită „ninot” (copilul) este desemnată, de comun acord cu participanții, pentru a supraviețui în muzeul special amenajat. Se poate spune așadar că tot ce ține de trecut, de iarnă, de bagajul apăsător, a fost înlăturat temeinic. Chiar din ziua următoare, artiștii „falleros” se vor încuia în atelierele lor, în așteptarea inspirației, începând să modeleze statuile pentru anul care va urma. Doar municipalitatea va mai lupta scurt cu sechelele nopții de pomină, trimițând
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Las_fallas_de_valencia.html [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
el nu face exces de alcool, nu consumă droguri, mănâncă cu cumpătare, duce o viață sexuală ordonată, apreciază familia, luptă împotriva egoismului. Religia în calitatea și sensul ei de legătură cu Divinitatea poate birui și depăși frici și stări sufletești apăsătoare. Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaște sau obiectele sfințite. Oameni de știință din Sankt Petersburg au dovedit-o și au descoperit și mecanismul „material“ al acestui fenomen dumnezeiesc. S-a afirmat și din
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_indicii_despre_religie_si_rela_stelian_gombos_1352882435.html [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
până atunci nu-i trecuse pragul. „Eu”, se confesa nu mult după aceasta Vlăduț, pentru CANCAN, „muncesc toată ziua, mama la fel. Ne întâlnim doar la cină, iar atunci evităm să vorbim despre tata. Între noi se așterne o tăcere apăsătoare. A trecut prea puțin timp. Abia au trecut nouă luni. E greu... E altă viață... E greu să mă trezesc singur. Sunt multe amintiri. Pozele de acasă... Piesele lui difuzate la radio pe care când le aud mă podidesc lacrimile
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1478520371.html [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
locurile observate în călătoria pe care o face cu prilejul vizitei în Germania Democrată, dar și o descriere minunată a unei zone din București, prilej cu care autoarea ne dă și o adevarată lecție de istorie. În toată această atmosferă apăsătoare, puternic încărcată emoțional, există totuși un leit motiv care îți aduce un zâmbet în colțul gurii și care nu face altceva decât să iți întărească convingerea ca protagonistă poveștii nu este un personaj artificial, căruia i se scot în evidență
UMILINŢĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ SAU LA O CEAŞCĂ DE CAFEA CU CATI URUCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1405111525.html [Corola-blog/BlogPost/349129_a_350458]
-
Acasa > Poezie > Familie > NU POT SĂ UIT... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului 4 Făurar 2014 Nu pot să uit, mereu îmi dă târcoale Același gând, tot mai apăsător, De ce nu poate Mama să se scoale Din patul ei ca umbra unui nor? Parc ' o aud strigându-mă pe nume Și-așa mă simt de singur și stingher Precum atunci când a plecat din lume Să-și odihnească sufletul în
NU POT SĂ UIT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nu_pot_sa_uit_nicolae_nicoara_horia_1391510844.html [Corola-blog/BlogPost/364135_a_365464]
-
crede, ba chiar dimpotrivă. Mă concentrez asupra cărții mele, domeniu în care sunt, într-adevăr, priceput, dar care în cazul de față nu mă ajută. După vreo douăzeci de pagini simt cum mă părăsește și inspirația, făcând loc unui sentiment apăsător, vecin cu depresia. Stau cu ochii ațintiți fix în tavan asupra unei muște, a cărei existență aici, în mijlocul Pacificului, mi se pare excepțională. Dacă, prin absurd, cineva ar înfinge un cuțit în mine, n-ar curge sânge. Asta observă și
DRUMUL APELOR, 29 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488875084.html [Corola-blog/BlogPost/376326_a_377655]
-
uzate, rup fâșii de timp, sculptează piatra unui suflet rătăcit pe valuri de aroganță, servește culori gri la micul dejun în tandem cu prejudecăți arse. Strâng totul într-un ghem încâlcit, nici eu nu știu cum, îl ascund de simțirile tale, de apăsătoare neliniști, caut o breșă de uitare să-l pot arunca. Referință Bibliografică: Lacrima inimii tale îmi mângâie dorința / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Tiger : Toate
LACRIMA INIMII TALE ÎMI MÂNGÂIE DORINŢA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Daniela_tiger_1406066557.html [Corola-blog/BlogPost/349469_a_350798]
-
galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
grea, densă, altfel spus, o carte care nu se citește foarte ușor. De ce? Fiindcă avem de-a face cu o carte despre cunoașterea lui Dumnezeu și care, deci, trebuie citită cu atenție, implicare, asumare și responsabilitate. Cunoaștere care devine “palpitantă, apăsătoare, dureroasă, bucuroasă, care trezește în ființa noastră responsabilitatea și încălzește rugăciunea și care o face să se strângă mai mult lângă Dumnezeu” (Cf. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae). Concepută sub forma unui dialog, cartea abundă de teme și subiecte
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429879788.html [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]