102 matches
-
o artă? artelor studiate Reactualizarea cunoștiintelor • Modalități de cantare • cantare colectivă - unison • cantare individuală - cu solist • cantare în grup - în canon • Aplicabilitate pe cântecul ‘Au plecat cocorii’ • capacitatea de interpretare vocală și de receptare a mesajului muzical Dirijarea învățării • Moment aperceptiv audiție muzicală :” Rapsodia I” de George Enescu Discuții privind lucrarea • subcapacitatea de a recunoaște fragmente muzicale din creația compozitorului Anunțarea temei și a obiectivelor • Astăzi vom discuta despre marele compozitor român George Enescu, vom cunoaște aspecte semnificative din viața și
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
adevărat că aceste cunoștințe trebuie "prelucrate", pentru a fi accesibile nivelului de performanță și vârstei elevilor, iar acestă "prelucrare" reclamă competențe pedagogice, pe care expertul nu le posedă. ▪ Concepția lui Geissler vizează crearea motivației, a unei dispoziții (să-i spunem aperceptive) pentru obiectul de studiu respectiv; iar acest lucru nu este ușor nici pentru o persoană cu studii de științele educației. Pentru un expert este aproape imposibil (spunem "aproape imposibil" pentru că nu-i luăm în considerare pe acei experți care au
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la sine (în propriul univers interior și în permanent contact cu propria esență). Locuirea propriei interiorități ține, astfel, de o civilizație a consecvenței tenace care debutează cu primele încercări reflexive și se desăvârșește în sistemul elaborat al unui solid demers aperceptiv. El constă într-o revenire cu caracter ultim la sine, generând schimbarea cu instrumentul unei purificări prin introspecție, a unei adânciri (scufundări) în rezervorul de înnoire care este propria interioritate. El înfăptuiește o necesară eliberare a spațiului esențial în care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
optim de evoluție care trebuie atins și, în același timp, locul cel mai nimerit al unei participații colective conforme cu expresia finalizată a acestei realizări interioare. În consecință, activitatea în tărâmul eticii presupune temeinică pricepere noetică și o corespondentă disponibilitate aperceptivă, reunibile în actul unei înalte contemplații (acesteia din urmă rămânând să-i fie conferit statutul unei supreme demnități: "activitatea a ceea ce este mai elevat este ea însăși superioară și deci cea mai aptă să aducă fericirea"57). Capitolul 5 Reflexivitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în acest ultim caz, interlocutorul poate simți faptul că locutorul s-a gândit la varianta de a nu fi citit cartea, întrebarea conținând, subtil, o așteptare negativă sau chiar o acuzație la adresa interlocutorului); * valorificarea, la începutul întrebării, a unor formule "aperceptive", care să-l pregătească pe interlocutor pentru un feedback pozitiv: Ai putea să-mi spui, te rog, ce anume ți-a atras atenția...?; Îmi permiteți să vă întreb când va avea loc întâlnirea despre care spuneați?; Știu că te-am
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
același lucru se poate spune despre unele discipline complet noi, introduse în planul de învățământ al geografiei ... între care ... în ceea ce mă privește ... studiul solului. Dacă pentru majoritatea celorlalte discipline geografice și naturaliste veneam la facultate cu un apreciabil fond aperceptiv, despre pedologie-pedogeografie nici nu auzisem. Cum la Secția de Geografie s-a introdus acest nou curs, pentru care a fost cooptat prof. N.Bucur de la Institutul Agronomic al Iașului, când s-a pus problema că cine va ține lucrările practice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ceva condamnat să funcționeze în gol. S-a mers chiar mai departe și s-a evidențiat faptul că intuiția sensibilă, ca o condiție prealabilă a cunoașterii (senzoriale și raționale), implică existența unui "eu" activ, cu substanțialitate subiectivă, care se sintetizează aperceptiv ca "experiență internă" spre a transcende peste generații. Eul este cel care le gândește, care le judecă pe toate, pentru care au fost formulate totodată unele limite între care poate fi în același timp judecător și judecat, între care poate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
activitatea sistemului nervos în termenii relației cu mediul înconjurător, ai pasajelor de impulsuri generate la producerea senzațiilor. Cercetărilor de acest fel le acordă totuși o însemnătate limitată. Recunoaște existența aici doar a două legități ale cunoașterii: cele asociative și cele aperceptive. Acestea din urmă, în acord cu o linie de gândire mai veche, a lui Leibniz, sunt cele care exprimă desfășurarea neîngrădită a gândirii în procesul de cunoaștere. Cu referire la această apercepție Wundt a încercat să explice voința, ca expresie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe o atitudine de control ce ar favoriza o previzibilitate. În desfășurarea procesului creativ sunt remarcate anumite etape interdependente, astfel: preparația (pregătirea) creativitatea nu pornește de la un loc gol, de la nimic, ea se bazează pe un fond ideatic și acțional aperceptiv, ea Înseamnă și Învățare (pregătire) nouă, prin documentare și experimentare (analize, raționamente, sinteze, calcule, prelucrări, formulare de ipoteze „modele”, de date noi etc.), care se restructurează cu cele aperceptive; incubația (dezvoltarea ,,naturală”) asocieri, disocieri, combinări, recombinări, restructurări de date, structuri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de la nimic, ea se bazează pe un fond ideatic și acțional aperceptiv, ea Înseamnă și Învățare (pregătire) nouă, prin documentare și experimentare (analize, raționamente, sinteze, calcule, prelucrări, formulare de ipoteze „modele”, de date noi etc.), care se restructurează cu cele aperceptive; incubația (dezvoltarea ,,naturală”) asocieri, disocieri, combinări, recombinări, restructurări de date, structuri, modele etc. În mod inconștient, subconștient, preconștient și conștient, care creează datele, ideile, structurile, modelele, soluțiile noi, etc., cu asigurarea condițiilor interne și externe; inspirația (iluminarea): apariția bruscă a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pe o atitudine de control ce ar favoriza o previzibilitate. În desfășurarea procesului creativ sunt remarcate anumite etape interdependente, astfel: preparația (pregătirea) creativitatea nu pornește de la un loc gol, de la nimic, ea se bazează pe un fond ideatic și acțional aperceptiv, ea Înseamnă și Învățare (pregătire) nouă, prin documentare și experimentare (analize, raționamente, sinteze, calcule, prelucrări, formulare de ipoteze „modele”, de date noi etc.), care se restructurează cu cele aperceptive; incubația (dezvoltarea ,,naturală”) asocieri, disocieri, combinări, recombinări, restructurări de date, structuri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de la nimic, ea se bazează pe un fond ideatic și acțional aperceptiv, ea Înseamnă și Învățare (pregătire) nouă, prin documentare și experimentare (analize, raționamente, sinteze, calcule, prelucrări, formulare de ipoteze „modele”, de date noi etc.), care se restructurează cu cele aperceptive; incubația (dezvoltarea ,,naturală”) asocieri, disocieri, combinări, recombinări, restructurări de date, structuri, modele etc. În mod inconștient, subconștient, preconștient și conștient, care creează datele, ideile, structurile, modelele, soluțiile noi, etc., cu asigurarea condițiilor interne și externe; inspirația (iluminarea): apariția bruscă a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
în faguri” (Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t. I, pag. 316. ( Vezi și capitolul „Ortodoxie și Clasicism”în Ortodoxie și Etnocrație )). Justin nu identifică Logosul creștin cu această idee, de care se slujește numai ca de un exemplu de fond aperceptiv în larga sa explicație teologică. Strigătul cunoscut, pe care apologeții creștini îl aruncă scriitorilor păgâni în toiul polemicii: „Ceea ce e bun la voi e al nostru!” își găsește justificarea în doctrina despre revelația naturală. Și dacă am stăruit oarecum asupra
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, în funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz Aceasta este o problemă destul de controversată în multe țări din lume, deoarece pierderea auzului la vârste mici determină imposibilitatea dezvoltării normale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sorescian: formarea personalității, cunoașterea dramatică a lumii și a dominării sale prin chiar această cunoaștere, acțiunea și responsabilitatea socială. Perspectiva comentariului este cea epică; se povestește ce se întîmplă în straturile profunde ale textelor și se formulează, pe un fond aperceptiv bogat în lecturi din studii critice moderne, concluzii interesante pentru adolescența turbulentă, maturizarea gravă și vîrsta lucidă. Argumentele sînt luate de peste tot: din roman, teatru istoric sau poezie, mai puțin din eseistică. Sînt efectuate, cu acest prilej, interpretări fine și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
operei poetice - ar restrânge tot mai mult "centrul fierbinte accesibil numai intuiției". Pentru D. Alonso - subliniază S. Mărculescu - "intuiția se dovedește a fi pur și simplu o formă de cunoaștere globală, empatetică, nemijlocită, care presupune însă neapărat un vast fond aperceptiv și de sensibilitate", adică semnul infailibil al unei vocații, poetice sau critice. "Opera literară e privită ca punct central într-un flux care pornește din "intuiția expresivă" a creatorului și se actualizează prin "intuiția impresivă" a cititorului. Opera presupune aceste
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
totul provizorie a acestei metode ar suna astfel: metoda didacticii în cadrul căreia învățarea are ca sursă esențială și ca instrument de formare a elevului cartea școlară sau alte surse similare. Finalitatea ei este dublă: dobândirea de către elevi a fondului aperceptiv necesar înțelegerii textului în general, precum și căpătarea deprinderii de a utiliza cartea, și are variante diferite, după cum elevul se află mai la începutul experienței de învățare sau într-o fază mai avansată. Pentru început, se utilizează metoda lecturii explicative. Definirea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
o faptă frumoasă. În domeniul didacticii, pedagogul bucureștean rămâne poziționat în didactica herbartiană, în special a discipolului acestuia Rein, de care se apropiase în perioada studiilor de la Jena. Ca atare, pedagogul român simplifică și fixează etapele/secvențele lecției astfel: pregătirea aperceptivă, cu anunțarea temei supusă predării; tratarea, respectiv expunerea datelor fundamentale ale temei noi; generalizarea; aplicarea noilor cunoștințe. Un astfel de model de proiect didactic a rămas valabil în întreaga didactică interbelică. În deceniul IV al veacului trecut, cel ce se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
parcurgă, sînt o expresie a respectării legilor psihice și logice. Fără nici un artificiu pedagogic, și pe baza exclusivă a constatărilor psihologice și logice de pînă acum, ajungem să stabilim aceste momente mai importante ale unei lecții, și anume: 1) pregătirea aperceptivă; 2) expunerea sau tratarea datelor concrete; 3) asociația lor; 4) generalizarea noțiunilor abstracte și, în fine, 5) aplicarea lor" (76, pp. 479-507). În concepția lui Antonescu, prin utilizarea unor metode active, devenea cu putință păstrarea treptelor psihologice herbartiene și asimilarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
însușirea și îndrăgirea matematicii este înțelegerea, începând cu cele mai simple noțiuni dobândite încă din grădiniță. Orice act de învățare este o construcție intelectuală care trebuie să fie așezată pe o temelie solidă, constituită din cunoștințele anterioare (așa numitul fond aperceptiv). Încercarea de a clădi noi cunoștințe pe un fundament șubred este sortită eșecului. Coloanele de susținere ale actului învățării sunt aptitudinile intelectuale, pe de o parte, și motivația puternică, pe de altă parte. Între acestea și randamentul învățării există un
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
încheie la fel de bine, respectiv cu un adaos substanțial la zestrea intelectuală a copiilor. Orice dascăl, de la orice nivel de învățământ, știe că acumularea de noi informații este activitatea care are nevoie de o temelie trainică, alcătuită din cunoștințele anterioare (fondul aperceptiv) iar noile achiziții să se constituie în verigi ce se adaugă lanțului existent deja în memoria copiilor. Fiind o lecție desfășurată în prezența unor oaspeți, emoțiile puseseră stăpânire deopotrivă pe copii și pe dascălul lor. Era gata-gata să-mi scape
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
un efect colosal, ar fi scurtat cu două veacuri drumul penibil până la completa lumină, dacă n-ar fi fost mai multe pricini împiedicătoare. Prima. Lipsa de cultură, aproape totală, în păturile moldovenești. Cu alte cuvinte, lipsa unei mase de cunoștințe aperceptive, cum s-ar zice; așa încît, ca să luăm o pildă, ideea că românii se trag din romani nu numai că nu putea face nici o impresie - căci pentru niște oameni care nu știu cine au fost romanii originea romană nu poate inspira mândrie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
angaja și de a accepta o situație de comunicare. Tipul de atenție determină categoria - estetică sau, dimpotrivă, comună - în care cade obiectul. Fără să intru în detaliile acestei demonstrații, care implică numeroase argumente naturaliste referitoare la structura actelor și conduitelor aperceptive, voi reține aici principala caracteristică a atenției estetice. Dacă atenția comună funcționează pe baza derulării rapide a unui proces de recunoaștere și schematizare, atenția estetică presupune dereglarea, reluarea și chiar blocarea acestui proces. Un obiect privit în circumstanțe comune va
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Dacă atenția comună funcționează pe baza derulării rapide a unui proces de recunoaștere și schematizare, atenția estetică presupune dereglarea, reluarea și chiar blocarea acestui proces. Un obiect privit în circumstanțe comune va fi identificat, clasat și integrat în orizontul nostru aperceptiv pentru a fi folosit; cu cât atenția pe care i-o acordăm reușește să identifice mai rapid categoriile cognitive relevante, cu atât crește posibilitatea noastră de a acționa ținând cont de informațiile achiziționate. În schimb, același obiect privit în condiții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de integrat în categorii cognitive deja date: densitate a câmpului de stimuli, pluralitate a planurilor, polifonie a punctelor de interes etc. Atenția estetică nu avansează dinspre stimul spre percepție, ci e în permanență întoarsă din drum, obligată să refacă traseul aperceptiv fără a avea perspectiva finalizării lui. Ea funcționează ca o receptare în buclă reîncărcată mereu datorită insatisfacției produse de parcurgerea anterioară a obiectului. E de fapt un tip de atenție care eșuează în încercarea de a clasa obiectul, care, cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]