523 matches
-
este convex mai accentuat decât al feței meziale. Marginea de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este mai puțin accentuată. Rădăcina - axial are formă de con efilat. Secțiunea în plan transversal este ovalară, aplatizată mezio-distal. Pe fețele proximale ale rădăcinii sunt prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai ales în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat spre distal. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (fig. 38), 3.1., 4.1. înălțime totală = 20-21 mm înălțime radiculară = 12,5 mm diametre: - coronar MD = 5 mm -cervical MD = 3,5 mm -coronar VL = 6 mm -cervical
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară este convexă, în special spre colet. Marginea linguală este plană în treimea incizală, concavă în treimea mijlocie și convexă în treimea cervicală. Marginea de colet are formă de “V”, cu vârful spre marginea incizală. Rădăcina este unică, foarte mult aplatizată mezio-distal, fețele proximale sunt cele mai mari și au câte un șanț vertical mai bine exprimat, în special în treimea mijlocie. Pe secțiunea orizontală are formă circulară. Caracteristici pentru identificare: - este dintele cu cele mai mici dimensiuni; - marginea incizală formează
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
au câte un șanț vertical mai bine exprimat, în special în treimea mijlocie. Pe secțiunea orizontală are formă circulară. Caracteristici pentru identificare: - este dintele cu cele mai mici dimensiuni; - marginea incizală formează cu fețele proximale unghiuri drepte; - rădăcina este unică, aplatizată mezio-distal; - rădăcina prezintă pe fața distală un șanț mai evident decât pe fața mezială. INCISIVUL LATERAL MANDIBULAR (fig 39), 3 2, 4.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară = 14 mm diametrele: - coronar MD = 6 mm -cervical MD = 4 mm
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coroana are formă de paralelipiped cu patru fețe laterale și o față ocluzală; - fața mezială este cea mai mare dintre fețele laterale; - fața ocluzală este bicuspidă, cuspidul vestibular fiind mai mare ca cel palatinal; - prezintă două rădăcini sau una bifidă aplatizată ușor mezio-distal. PREMOLARUL 2 MAXILAR (fig. 44), 1.5., 2.5. înălțime totală = 21 mm înălțime radiculară = 14 mm diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5 mm -coronar VP = 9 mm -cervical VP = 8 mm Erupe la 10-12 ani
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dimensiuni mai reduse decât a primului premolar și cu unghiuri mult rotunjite; -fața ocluzală este bicuspidă și are cuspizii egali ca volum și plasați central; -fața mezială este mai convexă decât a premolarului 1; -rădăcina este mai mică, foarte mult aplatizată mezio-distal. PREMOLARUL 1 MANDIBULAR (fig. 45), 3 5, 4.5. înălțime totală = 23 mm înălțime radiculară =14 mm diametre: - coronar MD = 7 mm -cervical MD = 5 mm -coronar VL = 7,5 mm -cervical VL = 6,5 mm Erupe la 10-12
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
concavitatea spre vestibular. Șanțul intercuspidian se termină în două fose, mezială și distală, cea distală fiind mai mare. Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată decât a cuspidului lingual. Rădăcina are formă de con efilat, ușor aplatizată mezio-distal, cu un șanț pe fețele proximale. Caracteristici pentru identificare: -coroana are formă cilindrică, marcată de o diferență evidentă între înălțimea feței vestibulare și cea a feței linguale; -cuspizii, în număr de doi, au o vizibilă disproporție volumetrică (cel vestibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
evidentă între înălțimea feței vestibulare și cea a feței linguale; -cuspizii, în număr de doi, au o vizibilă disproporție volumetrică (cel vestibular este de 2,5 ori mai marc ca cel lingual); -fața ocluzală are un contur circular, este ușor aplatizată mezio-distal, cu planul ocluzal înclinai spre lingual în unghi de 45 grade; -fosetele ocluzale sunt în număr de două, cea distală fiind mai largă și mai deschisă decât cea mezială; -rădăcina este unică, în formă de con efilat, ușor aplatizată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aplatizată mezio-distal, cu planul ocluzal înclinai spre lingual în unghi de 45 grade; -fosetele ocluzale sunt în număr de două, cea distală fiind mai largă și mai deschisă decât cea mezială; -rădăcina este unică, în formă de con efilat, ușor aplatizată M-D. PREMOLARUL 2 INFERIOR (fig. 46), 3.5., 4.5. înălțime totală = 23,5 mm înălțime radiculară = 14,5 mm diametre: - coronar MD = 7 mm -cervical MD = 5 mm -coronar VL = 8 mm -cervical VL =7 mm Erupe la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți premolarii; -poate exista o formă cilindrică a coroanei cu doi cuspizi aproape egali sau trei cuspizi; -conturul ocluzal este aproape pătrat, fără aplatizare mezio-distală; -rădăcina este unică, de formă conică, foarte ușor aplatizată mezio-distal; -apexul este înclinat spre distal și rotunjit. MOLARUL 1 SUPERIOR (fig. 47) 1.6., 2.6., 1.6., 2.6. înălțime totală = 25 mm înălțime radiculară = 17 mm diametre: - coronar MD - vestibular =10 mm MD - palatinal = 11 mm -cervical
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini vestibulare sunt ușor curbe și divergente. MOLARUL 2 MAXILAR (fig. 48), 1.7., 2.7. înălțime totală = 20,7 mm înălțime radiculară = 13.7
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
totală = 20,7 mm înălțime radiculară = 13.7 mm diametre: - coronar MD = 9 mm -cervical MD = 7 mm -coronar VP = 11 mm -cervical VP =10 mm Erupe la 12 ani. Coroana este asemănătoare cu a primului molar dar mai accentuat aplatizată mezio-distal. în secțiune orizontală se menține forma romboidală. Particularități față de molarul 1: -dimensiuni mai reduse în toate sensurile; -aplatizare mezio-distală mai accentuată; -șanțurile vestibular și palatinal mai puțin adânci; -fosa distală poate fi mult mai redusă rezultând un șanț în locul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
morfologic format din panta condiliană abruptă, curbe sagitale adânci, cuspidare accentuată, over-bite accentuat; unghiul format de axele condiliene este accentuat obtuz; -stereotipul de frecare: mișcări de lateralitate predominante cu un suport morfologic format din: pante cuspidiene lente, line, curbe sagitale aplatizate, over-bite redus, unghiul format de axele condiliene fiind accentuat; -stereotipul intermediar. În final, procesul de masticație se realizează prin participarea: -articulației temporo-mandibulare, mușchilor mobilizatori și arcadelor dentare care asigură procesul mecanic de fărâmițare a alimentelor sub influența informațiilor tactilo-kinestezice; -limbii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
omului. Embrionul este oval, cu o coadă la spate; gura posedă un aparat perforant. Două perechi de apendice (sau cioturi) sunt Înzestrate cu gheare lungi. Adultul este alb, lanceolat, cu o lungime Între 18 și 85 de milimetri. Corpul este aplatizat, inelat, transparent, acoperit cu spiculi chitinoși. În decembrie 1968, bunica s-a mutat În Seine-et-Marne, mai aproape de fiicele ei. Într-o primă perioadă, viața lui Michel nu s-a schimbat prea mult. Crécy-en-Brie e situat la doar cincizeci de kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În afară de dumneata, ține să fie respectată. I‑am răspuns că s‑ar putea să fie așa, dar intendentul trebuia cruțat și apoi omul ținea, În mod tacit, ca demnitatea să‑i fie recunoscută. Și că prefer să car jos cartoanele aplatizate decât să‑mi fac probleme În legătură cu nevoia intendentului de a fi stimat. Către sfârșit, fără să‑mi fi dat seama cât de apropiată era zona terminală, Încă mă chinuiam să o descifrez pe Vela, să‑i sesizez motivațiile. Ea prefera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu certitudine și nu putem propune folosirea vasului ca un criteriu de departajare. Spre deosebire de ceramica de tip slav, cea autohtonă era modelată cu mâna, din pastă grosieră, având în compoziție cioburi pisate și microprundișuri. Era reprezentată prin oala-borcan cu umerii aplatizați ori bombați, corpul alungit și fundul îngroșat. În privința atribuirii etnice a ceramicii la roată, nu există dubii că ea aparține localnicilor, deoarece această categorie nu era cunoscută de slavi în momentul pătrunderii lor pe teritoriul românesc. Alte vestigii ale venirii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diametru. Unele trăsături distincte, determinate de poziția umerilor, curbura buzelor, înălțimea vaselor, au permis conturarea mai multor tipuri și variante de vase: 2) Tipologia recipientelor din așezările descoperite în Bazinul Bârladului: Tipul I: Oală, ușor înălțată, cu gura largă, umerii aplatizați sunt îngroșați, gâtul foarte scurt (uneori lipsă) și fundul îngust. Buzele sunt drepte, puțin rotunjite și mai rar răsfrânte în afară. Pasta acestor vase este din categoria a doua, iar ornamentul lor, compus din linii orizontale ori vălurite incizate, este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
variante în inventarele siturilor din Moldova, printre care și una din zona bazinului amintit, care poartă numele stațiunii eponime: a) Varianta Dănești se referă la vasele modelate la mână, cu buza mult răsfrântă la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1, 5-7), ornament specific și tipsiilor (pl. LI/2-4). Recipientele acestei variante sunt lucrate din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dintr-o pastă caracteristică categoriilor I-III, nefiind prezente cele din ultima categorie, caolinate. Mai rar este prezentă ceramica la mână, prin fragmente de vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
denumită „de lux”, se generalizează și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Mai rar este reprezentată ceramica la mână, prin fragmente de la vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, neaspectuoasă. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a oricărei limitări. În pictură, expresionismul abstract refuză constrângerile clasice ale frumosului de dragul insolenței creative. Pietatea în fața ființei dispare mai ales muzical, atunci când atonalitatea promulgă politica absurdă a scindării sonore. Ca o umbră nedefinită a sacrului care, într-o lume aplatizată, a renunțat la orice camuflare, sublimul cultivă disproporția arhitecturală, monstruosul geometric și ludicul destructiv. Această suveranitate nedisputată nu mai cere tematizarea răului, care ajunge să fie tratat drept iluzie optică. Frumosul devine astfel un fenomen caduc. Constructivismul imaginației livrează - întocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
formă plată, fac dovada practicării torsului, implicit a țesutului. Deși material osteologic se găsește în cantitate mare, unelte din os prelucrat nu am găsit, în afara unui astragal cu evidente urme de folosire, un mic corn de ovicaprină, cu o latură aplatizată și cu semne de întrebuințare ca unealtă, și un alt corn mic de cerb bine ascuțit. O piesă din cupru dovedește că acest metal a fost cunoscut și întrebuințat în așezarea eneolitică de la Umbrărești (Tămășeni). Este un ac relativ mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decor și fără decor, completează bogatul inventar arheologic prezent în acest loc. Ar mai fi de semnalat o mare cantitate de cenușă, ce se observă în diferite puncte din acest areal. Pe Boiereasca, odinioară a fost un grind, între timp aplatizat; de aici provin mici bucăți ceramice de factură dacică. Același tip de materiale poate fi întâlnit și pe partea de nord a plantației de salcâmi din marginea estică a satului Siliștea, ca și în alte numeroase puncte dinspre sud de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum aplatizate ca urmare a lucrărilor agricole, cât și a acțiunii factorilor naturali (ploile și vântul, îndeosebi). În planul/hartă întocmit de C. F. Robescu în 1893, mai întâlnim pe traseul acestui hotar denumirile: Valea Arcașului și de două ori consecutiv Drumul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintele corect preparat (fig. 9.46), poate înlocui cu succes o coroană de acoperire totală, metalo-ceramică. Preparări atipice: pentru mărirea retenției se pot realiza uneori, pe dinți mai voluminoși, două șanțuri pe fețele proximale (fig. 1.54). La incisivii superiori aplatizați, metalul se poate opri la distanță de marginea incizală, inclavat în fața orală (fig. 1.55). Pentru a crește retenția, se fac și puțuri dentinare ca la pinledge. Prepararea premolarilor superiori pentru onlay Onlay-ul pe premolar este o coroană metalică parțială
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]