2,718 matches
-
căpitanul Opujiș) și un urs uriaș și se luară la trîntă pe viață și pe moarte.. Bărbatul îi aplică o lovitură de cuțit fiarei, care într-un horcăit agonic urină și îl sufocă. Bărbat și animal căzură pe jos... oamenii aplaudară, comedianții împărțiră spectatorilor cîte o lingură de colivă pentru sufletul răposatului și cineva constată că aceea era prima moarte a căpitanului Haralmbije Opujiș. Urma a doua. Atunci, femeia frumoasă din prima scenă ieși în fața spectatorilor și zise: - Voi, oamenii, nu
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
calpă, cum au numit-o unii, și nevalidată istoric, teza maioresciană se verifică, vai, foarte bine, în condițiile tranziției din ultimele decenii. (N.M.) Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secol ca prin minune.[...] Asta e
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
se prea poate; modele sînt destule, formulele gata și contrafacerea e totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grîu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decît acel ce de foame mănîncă o baniță
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
e inculcată aci, e drept, și o discretă disociere): „Închipuie o stranie lume a lui Caragiale, kafkiană, orwelliană, pentru a turna în ramele acesteia imaginea lumii românești din anii totalitarismului comunist“. Făcînd atari considerații, Gabriel Dimisianu are aerul cuiva care aplaudă din public, al unui suporter iar nu al unui competitor. Cu toate că în realitate colegul nostru vădește suficientă energie și tenacitate sub masca discreției, a unei melancolii congenitale ce-i acordă farmec pentru a se alinia frecvent echipei „dinamice“, „ofensive“. „Echilibrul
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
să întrebuințăm timpul nu cu frumuseți de stil, ci cu puterea ideilor”<footnote M. Bulacu, Principiile fundamentale ale omileticii ortodoxe, ST, 8-10, 1977, 631. footnote>. El disprețuia laudele și aplauzele ce i se aduceau. Pe vremea lui Ioan Hrisostom, credincioșii aplaudau pe predicator în Biserică. Pe el îl supărau acestea, și îi mustra: „De ce aplaudați? Biserica nu este teatru. Cele mai multe aplauze pentru mine sunt atunci când faceți ce vă spun. Degeaba ne adunăm aici dacă noi ascultăm predicile numai ca să avem distracție
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Bulacu, Principiile fundamentale ale omileticii ortodoxe, ST, 8-10, 1977, 631. footnote>. El disprețuia laudele și aplauzele ce i se aduceau. Pe vremea lui Ioan Hrisostom, credincioșii aplaudau pe predicator în Biserică. Pe el îl supărau acestea, și îi mustra: „De ce aplaudați? Biserica nu este teatru. Cele mai multe aplauze pentru mine sunt atunci când faceți ce vă spun. Degeaba ne adunăm aici dacă noi ascultăm predicile numai ca să avem distracție și apoi să plecăm acasă”<footnote S. Caplat, op. cit., 712. footnote>. Deși Ioan Hrisostom
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o să-i placă spectacolul. Îi știu de-acum pe germani. Sensibilitatea lor e diferită de a noastră. Trag cu coada ochiului să-i văd reacția. În special la românisme prea îngroșate, la hăulituri, la sudalme. Simt cum se încălzește treptat, aplaudă cu tot corpul. E cucerit: “Spectacolul românesc este excepțional. Mai bun decît cele pe care le-am văzut la Zürich și Stuttgart”. Remarcă în mod special viziunea regizorală și interpretarea celor două protagoniste: Adriana Trandafir și Antoaneta Zaharia. Regret absența
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
din care dezertaseră toate sentimentele asta îi arăta oglinda de multă vreme "cine are curajul să facă un pas înainte" șoptea ea în fiecare dimineață îngropându-și fața în palme în sfârșit era deja timpul de mult venise vremea lumea aplauda te rugau să ții un discurs să vorbești frumos să le mulțumești tu erai norocoasa favorita number one îngrijit îmbrăcată cu firele albe corect ascunse sub vopsea cu cearcăne și riduri corect ascunse sub fard da era și timpul ei
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
zâmbea arătându-și toți dinții tu știai că în nici un caz nu trebuie să zâmbești cu partea stângă în partea stângă era un câmp de bătălie pustiit în partea stângă sub umăr ai înaintat cuprinsă de o mare oboseală lumea aplauda te-ai străduit ai mulțumit ai vorbit frumos spunând cât de mult înseamnă pentru tine apoi ai plecat spre malul acela pustiu unde adesea făceai exerciții de suportat de îndurat de rezistat erai acum foarte bună reușeai o sută de
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
multiplică pe fiecare deget al palmelor cu atractive sugestii încît vreunul cînd atinge un obiect gura aceluia rostește cuvîntul pe care-l uitasem de mult. Iar primarul stimulat de minune urmărind concursul de fidelitate din oraș în cabinetul său mă aplaudă și el pe sticlă. "Nu-i chiar atît de rău cînd ești în cauză" muza de sub cearceaf veselă îmi explică N-o fi chiar atît de rău dar în mod fatal între insulă și vorbire nu mai e o legătură
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
deoarece nu fusese Înainte ortodox și abia vorbea românește: mai a târziu a fost hirotonit episcop sub numele Natanail. La Viena i-am cunoscut deaproape pe faimoșii cântăreți de operă Nicola Ghiaurov și Ljuba Velitsch, care spre uimirea mea erau aplaudați pe stradă de trecătorii care Îi recunoșteau. La cererea mea, chimiști cunoscuți, G. Pannetier, Secretar al Societé Chimique de France și Shigeru Oae, din Tokyo, m-au invitat să lucrez cu ei. Acesta din urmă mi-a atras Însă atenția
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de pistrui și coșuri pubertine stă la rând și neastâmpăratul Romeo care o sărută din când în când pe glezne acolo ar fi zona ei erogenă lumea își poate imagina însă orice buzele lui devin tot mai cleioase și îmbujorate Aplaud cu frenezie spectacolul pare decupat dintr-o tragi-comedie cu actori profesioniști educați prin spitale de psihiatrie / se întunecă de ziuă aud un oftat agitat ce seamănă cu respirația unei sticle de șampanie o privesc fix în ochi are naivitatea unui
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
ÎNCHISORI”. Că publicist, a semnat în Cuvântul Românesc multe biografii ale unor eroi sau luptători din rezistență anticomunista care au luat calea eternității. Era un orator desăvârșit. În anul 1999 a conferențiat în Sala Dalles din București unde a fost aplaudat în picioare minute în șir. Conferințele pe care le ținea în cadrul Simpozioanelor estivale de la Câmpul Românesc penetrau adânc în conștiința ascultătorilor care îl urmăreau captivați de vraja pe care o degajă în jurul său, ca un catalizator al energiilor spirituale. Când
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Am ascultat până când notele din jur ar fi putut fi ale mele, și curând câteva chiar au fost (...) Nu știu cât am cântat astfel, dar știu precis că nu voiam să se termine niciodată și că totuși (...) s-a terminat. Tata a aplaudat (...) un sunet neplăcut pentru că era ascuțit și tare.” Dorința de a găsi o „rezolvare” gestului tatălui de a se sinucide e vizibilă odată cu pătrunderea imaginară a celor doi În cabana de pe Insula Sukkuan, În mijlocul naturii sălbatice, singura capabilă să explice
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
lui Mihai Eminescu de vanitățile cestei lumi, ca și al unei tainice oboseli sub asediul teroarei istoriei: ,, De vorbiți, mă fac că n-aud,/ Nu zic ba și nu vă laud;/ Dăinuiți precum vă vine,/ Nici vă șuier, nici v-aplaud” -, după care intră direct în subiect, de parcă ar păși pe aleea cernită de durere a unui cimitir povârnit sub vremuri: ,,Cu aceeași nestinsă iubire și cu aceleași mari restanțe la capitolul datoriilor morale, ne-am întâlnit în dimineața zilei de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
nume venind din multe țări ale Europei. O revelație au fost anul acesta Angelica Pace din Malta și Denisa Balu din Alba Iulia, două tinere artiste care cred în ceea ce cântă și, poate, cântă despre ceea ce cred. Am remarcat și aplaudat evoluția excelentă a Nicoletei Cotorobai din Republica Moldova. Pentru rostirea melodică a poeziei, pentru eleganța, căldura și sensibilitatea sa. Din România s-au detașat în festival Elena Petcu, Raluca Rusu, Catinca Popa, Adrian Ivan precum și interpreții Miruna Bianu și Alexandru Șipoș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93857_a_95149]
-
La ediția din acest an a Festivalul de Film European din Calgary, Canada, desfășurată în perioada 12-15 noiembrie, publicul spectator a avut bucuria la festivitatea de deschidere de a-l aplaudă la scenă deschisă pe îndrăgitul artist român Ioan Gyuri Păscu, aflat în această perioadă în turneu în Canada, alături de membrii trupei Blue Workers: Teo Boaru și Valy Cnejevici. În sala desemnată de Asociația Culturală a Românilor Canadieni din Calgary -RCCAC-
Ioan Gyuri Pascu si formatia Blue Workers in turneu in Canada [Corola-blog/BlogPost/93921_a_95213]
-
în pauză (!) și mai ales o orchestră valoroasă, mulți dintre intrumentiști făcînd parte din formația timișoreană ”Virtuozii Banatului”: Ilie și Radu Vincu - viori, Ionicuț Butan - clarinet, Costel Haida - contrabas, Cristi Stanca - acordeon, Kalman Urszui - pian (pe acesta din urmă îl aplaudasem în postură de acordeonist la festivalul de la Zlatna, despre care am scris). Și dacă tot am amintit de festivalul ” Te-aștept pe-același drum - In memoriam Valer Ponoran” de la Zlatna, doi dintre laureații ultimelor două ediții, ambii din județul Hunedoara
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
Banu dar și „bucuria de a mă afla în mijlocul dumneavoastră astăzi mai mult ca oricând, deoarece avem o zi plină de simbolism... deoarece astăzi aniversăm un sfert de veac al manifestării „un an editorial într-o singură zi”, aniversăm și aplaudăm creațiile literare ale anului trecut, și să mai spun că ziua de astăzi este o victorie și un premiu pentru fiecare dintre scriitorii și oamenii de cultură români, pentru că, cartea românească, cartea în general, face, în primul rând, ca vorbele
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
Serenadă de Schubert, care este cântată de toți artiștii mari ai lumii și care a fost transpusă și în variantă instrumentală, a fost interpretată de către Dumitru Caulea în limba germană. Interpretarea a răscolit sufletele celor câțiva spectatori, care l-au aplaudat îndelung pe solist. Dar cred că una din cele mai elegante audiții din concert a fost piesa Panis angelicus de César Franck, interpretată de către baritonul Dumitru Caulea în duet cu soprana Maria Sanduleac, solistă și ea la Filarmonica din Cernăuți
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
corabie în zidul de apărare a cetății breslele încrustate în steme pe frontispiciu aici coborau din calești împodobite în panglici de mătase și cununi de brad bărbații cu peruci argintii la braț cu doamnele-n rochii cilindrice de la balcon a aplaudat împărăteasa o scenă din vechiul basm german cu prințul prefăcut în cerb la vînătoare-n marginea împărăției - bătrînii își mai amintesc numai flăcările jucînd la începutul războiului mondial pe zidurile Thaliei scena amurgului lumii mulți ani au plîns obrajii Thaliei sub
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
printre "noi". El și-a "însușit" criticile aduse Asociației, chiar pe cele mai vehemente, dar a ținut, la urmă, să condamne afirmația Angelei Marinescu despre "oportunismul" poporului român și mai ales faptul că "s-au găsit unii care să și aplaude această afirmație calomnioasă". (I se raportase tendențios ceea ce s-a petrecut în lipsa lui.) Apoi s-a luat o pauză lungă, după care s-a trecut la alegerea noului comitet al Asociației. S-au propus 15 candidați de către vechiul comitet, iar
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
spectacol de teatru pe care-l urmărești cu lacrimi în ochi, baletul lui Alexandru Tomescu pe vioară Stradivarius, desenul grațios al poantelor Monicăi Petrică pe scândura scenei, dramatismul cinematografic al vocii Mariei Răducanu la microfon. Vibrația cathartica a unei săli aplaudând în picioare la TIFF după un film de Mungiu, Muntean, Caranfil sau la Festivalul Enescu la sfârșitul unui concert susținut de Radu Lupu sau de cvartetul Voces. Ateneul Român, Palatul Fundațiilor Regale, Muzeul Țăranului, clădirile lui Marcel Iancu, Palatul Telefoanelor
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
un tanar să-și continue studiile sau dau o casă unei familii care altfel probabil s-ar destrăma în scurt timp, pe cel care primește lucrurile astea nu-l interesează dacă cel care dă banii vrea să fie filmat și aplaudat. Fiecare vrea să fie recunoscut cumva, unora le ajunge sentimentul de bine pe care îl aud când ajuta pe cineva. sunt voluntar din când în când și cunosc mai mulți voluntari iar unii nici nu vor să-și ia diplomele
Inaugurăm Monumentul Voluntarului Necunoscut by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82573_a_83898]
-
aud când ajuta pe cineva. sunt voluntar din când în când și cunosc mai mulți voluntari iar unii nici nu vor să-și ia diplomele de recunoaștere primite după evenimente la care au participat. pentru că ei nu vin ca să fie aplaudați succes cu întâlnirea mâine monumentului îi trebe o frunză (eco bineînțeles) care să îi acopere rușinea neimplicarii, s-ar putea să fie o formă fără fond, iar statistică să bată realitatea :)) Elena-Pai tocmai asta zic.Si eu am mai participat
Inaugurăm Monumentul Voluntarului Necunoscut by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82573_a_83898]