1,351 matches
-
Bădiliță este literatura apocrifă. Volumul Evanghelii apocrife, ajuns la ediția a V-a (2012), este unul dintre cele mai de succes titluri. Literatura creștină a primelor secole conține o serie de „apocrife”, numite astfel datorită caracterului lor „ascuns”. Cunoașterea literaturii apocrife este indispensabilă cercetătorului din domeniul studiului religiilor și teologiei, o cercetare autentică preluând critic „totul” despre textele scrise care ne transmit revelația divină. Astfel ajungem la alte lucrări ale lui Cristian Bădiliță precum Visio Sancti Pauli Apostoli. Apocalipsa lui Pavel
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
ai Antichității, stilul lui Bălcescu își găsește cele mai adînci afinități cu acela al lui Tacitus: același uimitor talent de portretist care populează narațiunea cu zeci de figuri variate și pitorești, surprinse, fiecare, sub semnul unei trăsături dominante; aceleași discursuri apocrife puse în gura personajelor principale, gata să-și exercite talentul oratoric în ajunul bătăliilor ori al confruntărilor decisive; dar, mai ales, aceeași artă superioară în descrierea încleștărilor de mari mase umane, artă ce-i dă cititorului impresia că autorul s-
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
greu de definit: pentru unii, cheie secretă a unor episoade oculte, încă neelucidate; pentru alții, un fel de rebut al istoriei, texte care nu sunt ce par sau ceea ce au vrut să pară. La prima vedere, ele sunt doar compuneri apocrife, falsuri, Ťmistificăriť. Ar fi deci texte cărora cititorul nu le poate acorda nici o încredere pentru că fie nu au fost scrise de persoana căreia i se atribuie, fie nu-i aparțin epocii de la care se reclamă, fie conțin un alt element
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
pe un versant sau pe altul. Și în intenția, și în alcătuirea Mistificțiunilor, Mircea Anghelescu rezolvă dilema în favoarea sa. El introduce rigoarea expertului în pledoaria de apărare - literară - a tuturor categoriilor de texte deviante pe care le identifică. Falsurile, farsele, apocrifele, pastișele, pseudonimele sunt salvate de discreditul de care-au avut parte până nu demult, cel puțin în spațiul românesc. De la exemple formal arhicunoscute (cum ar fi celebrul proces de plagiat în care a fost implicat Caragiale de imundul jurnalist Caion
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
pe aceeași cerință unică, sacrosanctă : "scrie despre mine". "Scrie, scrie cu orice preț", astfel că un solicitant "modest" ajunge a-mi sugera : "scrie oricum, fie și de rău, numai ... să scrii". Formulă obsedantă, care mă urmărește zi și noapte, lege apocrifă a existenței mele. Și să nu-și imagineze cineva că-mi e mai ușor cu autorii "buni" decît cu veleitarii. Și aceștia - de cîte ori? - nu ezită a mă trage de mînecă, nesătui de comentarii, oricîte s-ar fi acumulat
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
Păstorel Teodoreanu, disident veritabil în epigrame politice usturătoare, ce circulau clandestin, a căror vehemență autorul a plătit-o cu închisoarea. Ele nu figurează în ediția Rodicăi Pandele din epigramele lui Păstorel, apărută în 1997 la Editura Humanitas, pentru că le consideră apocrife, neputând fi dovedite cu manuscrise. Sunt însă adunate și creditate ca aparținând lui Păstorel în volumul Politice și apolitice, antologie de George Zarafu, Editura Victor Frunză, 1996. Amintesc câteva, unele poate cunoscute. De pildă, apropo de convertirea unor legionari la
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
caută Turku în Finlanda?ť" (pag. 79) Experiment genetic mai degrabă decât constituent al genului, romanul lui Șerban Foarță nu abundă, însă, în astfel de nuclee narative. Puține oricum la număr, ele au aerul artificial și întotdeauna senzațional al citatului apocrif. (Versurile atribuite lui Nichita Stănescu sunt, din perspectiva aceasta, o dovadă: Dus aici, bețiv opal, - lapovițe bici asud;/ dur, o vietate, cal, - la cetate: ivor ud.") Centrul de greutate al Roșului ușor...nu e unul care să atârne la cântar
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
se face prin căutarea insolitului, a fenomenelor atipice, stridente, bizare. în alte nuvele, incluse în volumul Sufletul lui Faust, această tendință, observă Mircea Popa, este subsumată miraculosului creștin, într-o suită de "parabole biblice, de legende creștine literaturizate, în sensul apocrifelor și al cărților populare pe teme scatologice." O altă coordonată majoră a nuvelisticii lui Victor Papilian, argumentează Mircea Popa, o constituie faptul că "așează la temelia transformării lumii iubirea, acea capacitate etern umană de renaștere și perfectibilitate, care ar fi
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
volume consacrate actualității literare. Cu volumul dedicat mistificțiunilor, Mircea Anghelescu a captat din start interesul cititorilor, făcând ca aria specialiștilor și cea a publicului larg să se intersecteze. Aceasta nu înseamnă, desigur, că toată lumea va deveni expertă în "falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură", ci că un asemenea subiect de discuție va interesa mai mult și pe mai mulți decât, să zicem, "echilibrul între antiteze" al lui Heliade-Rădulescu. Fără să facă vreo concesie, păstrând rigoarea în documentare
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
a copilăriei sale nu au apărut de la sine pentru creștinii primelor secole. Este o temă tratată diferit de evanghelii: cele canonice, dintre care numai cele după Luca și Matei o abordează, manifestă o reținere și zgârcenie în relatări, în timp ce textele apocrife se dovedesc mult mai deschise asupra subiectului. „Acest prunc a adus cerul și pământul” După naștere, fixată la 25 decembrie, conform ritualului evreu, la 8 zile, Iisus este adus de părinții săi, Iosif și Maria, „în locul unde, după obicei, iudeii
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
cuvintele harului care ieșeau din gura Lui și ziceau: Nu este oare Acesta fiul lui Iosif?” (Luca 4, 22). Așadar, un prunc precoce. Un copil care face minuni Spre deosebire de Evangheliile canonice, care rămân destul de discrete asupra copilăriei lui Iisus, cele apocrife ne oferă o serie de anecdote și legende în acest sens. Astfel, unele texte de acest gen relevă calitățile divine ale copilului Iisus, arătând că ele se află în mod explicit recunoscute de diferitele creaturi, inclusiv de reprezentanții regnului vegetal
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
anecdote și legende în acest sens. Astfel, unele texte de acest gen relevă calitățile divine ale copilului Iisus, arătând că ele se află în mod explicit recunoscute de diferitele creaturi, inclusiv de reprezentanții regnului vegetal sau animal. Printre altele, evanghelia apocrifă intitulată „după Pseudo-Matei” (cap. 18) povestește că, în timpul fugii sfintei familii în , dragonii au început să adore copilul, care stătea în picioare în fața lor chiar dacă nu avea încă doi ani. Tot așa, într-un alt episod, Iisus poruncește unui palmier
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
sale. Arborele rămâne în această poziție până când primește ordin să se îndrepte. Ca un privilegiu, din voința lui Iisus, una dintre ramurile acestui palmier este dusă de un înger în Paradis, unde va rămâne la dispoziția sfinților. În unele scrieri apocrife, de la cea mai fragedă vârstă, Iisus ne apare pe deplin conștient de statutul său de Fiu al lui Dumnezeu, precum și de misiunea sa de mântuire. Așa, de exemplu, Viața lui Iisus în arabă menționează o cuvântare solemnă pronunțată de acesta
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
să-l faceți în 30 de zile, îl veți face în una singură.” Se poate menționa și tradiția care circulă sub diferite forme și, potrivit căreia, copilul Iisus ar fi dat viață unor păsări din argilă. Școlarul Iisus Tot textele apocrife ne relatează o serie de episoade referitoare la „școlarul Iisus”. Scenele prezentate ne arată că acesta frecventa o școală pentru a primi o educație, la fel ca și ceilalți copii ai țării sale de origine. Numeroase din respectivele legende insistă
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
la nevoie, nu se oprea de a se face remarcat prin întrebări și reflecții: „Iisus recita toate literele, de la alfa la omega, foate corect”. Apoi adăuga: „cei care nu îl cunosc pe alfa, cum să îl învețe ei pe beta?”. Apocrifele îl descriu uneori ca pe un copil rău și enervant, pus pe șotii sau arogant, răzbunându-se cu mare plăcere după ce a fost lovit de camarazii de joacă, pe punctul de a crea probleme familiei lui din cauza efectelor negative ale
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
fără vreun ban, aceste fantoșe atât de obișnuite explodează la fiecare ieșire din prim-plan a PERSONAJULUI GALBEN. Evadate din cușca rațională pe care acesta pare s-o instituie netulburat, creaturile molatice ale lui Teodorovici devin, ca în proiecțiile religioase apocrife, stăpâniți de o - momentan - irepresibilă iubire a aproapelui. Invidiile se domolesc, răutățile se estompează, săruturile nu mai contenesc. Bizareria e convertită în haz imediat ce gestionarul acestor mărunte libertăți revine, autoritar, din culise. Rușinea care-i cuprinde pe toți nu pare
Antologia provințialului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8112_a_9437]
-
o singură zi și au fost aruncați după aceea, unul în adâncurile mării, iar celălalt pe pământul uscat al pustiei. Iar el mi-a zis: Tu, fiu al omului, cauți să cunoști ce este ascuns” (1 Enoh, LX, 9-10). Text apocrif controversat, nerecunoscut de Biserică din cauza evidentelor trimiteri angelologice și a unor posibile devieri dogmatice, Cartea lui Enoh era, din câte se pare, preferata lui Isus. În orice caz, A. R. Deleanu profită de ineditul profetic și construiește o scenă ermetică
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1976, p.211. 47 Henri BERGSON, Teoria râsului, studiu introductiv de Ștefan Afloroaie Iași, Institutul European, 1992, p.34. 48 Vladimir STREINU, Pagini de critică literară, I, București, Editura pentru Literatură, 1968, p. 106. 49 Doina URICARIU, Apocrife despre Emil Botta, București, Ed. Cartea Românească, 1983. 50 Al. PIRU, Marginalia, București, Ed. Eminescu, 1980, p. 319. 51 Vladimir STREINU, op. cit., p.104. 52 Jean-Pierre RICHARD, Poezie și profunzime, București, Ed. Univers, 1974, p. 127. 53 Phillippe SOLLERS, L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cu "cea mai înaintată turcocrație din lume" (evident, România comunistă). "Înalta Poartă" (Bucureștiul) se închină la "Sublima Poartă" (Moscova). Amintirile tinereții trimit spre orașul nordic Genopolis (Cluj) și spre maestrul studenției, Napocos (Lucian Blaga), frecvent invocat pentru ideile sale, reale sau apocrife. Autoritățile locale, alutane, au nume turcești. Șeful Securității este Osmanescu, fost coleg de școală elementară al Olimpiei. Beiul Culturii se numește Caftangiu, iar poetul oficial, Omar Caimac. Tutilă Doi ar fi, din câte putem deduce sub limbajul ușor cifrat, secretarul
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
toate acestea, trebuie să fii, la rându-ți, îmbibat de ură și resentiment pentru a trece în uitare marile sale performanțe de traducător. În clipa de față, o versiune integrală a operei lui Villon, în patru volume, ce cuprinde și apocrifele, își așteaptă tipărirea. La un moment dat, în 2005, am încercat să conving un editor de primă mărime să preia acel uriaș manuscris. Încercările au eșuat, deoarece traducătorul a refuzat să se supună cerințelor tipografice actuale, care nu mai au
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
păgâne", cu textele lor arhaice și cu muzica lor amintind de aceea a colindelor apusene, cum spunea tot Brăiloiu, cum toate secțiunile lor - protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata - iubiți și pețitori, despre curtea feudală, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec. Cât de înrădăcinate sunt în memoria populară stau mărturie și ample colecții apărute după 1990: Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională (1995), Traian Herseni, Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din }ara Oltului (Făgăraș
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
cu adevărat, să impună noțiunea în interiorul culturii europene, de-a lungul aprinselor lor dezbateri asupra autenticității unor texte din Biblia ebraică, precum și a cîtorva Evanghelii din Noul Testament. Scrierile acceptate drept canonice căpătau automat autoritate sacră, în timp ce acelea respinse erau considerate apocrife, supralicitîndu-li-se caracterul îndoielnic. În mod evident, dimensiunea ecleziastică a noțiunii cuprindea ideea de origine și, totodată, pe aceea de valoare. Extracția divină a unui anumit text îi conferea o natură eschatologică, făcîndu-l valabil in aeternum. Cartea canonică (și, bineînțeles, autorul
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
influențe intertextuale la poeții optzeciști, și cu totul altceva reprezintă abuzurile - verbale și interpretative - citate. Astfel apare Neagoe Basarab:"Vechi de secole și cam perimat, testamentul pedagogico-moral al acestuia, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (considerat de unii apocrif) este tradus din slavonă și publicat în ediție științifică abia în 1970. Alonja protocronistă îl repune în drepturi cu atâta vigoare, încât domnitorul-scriitor este proiectat în rând cu Dante, Machiavelli și Baltasar Gracian (Ungheanu), pe care în anumite pasaje îi
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
schimb. Toate capetele noastre sunt garantate profesional. Ați fi putut să citiți regulamentul și să nu vă mai prezentați de pomană. Uite cine vrea să facă schimb: tot felul de târâie-brâu, de neînregistrați, de necalificați, de amatori, de ilegali, de apocrifi. Vin aici și ne împuie capul cu natura și cu geografia. Ne caută nod în papură. Și se miră că nu văd marea. Eu n-am nevoie să văd marea! Eu am o profesie! - Nu suferiți că n-o vedeți
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
de ce să nu recunoaștem, de plan secund, a prințului Manuc (rămas în memoria noastră colectivă doar datorită hanului cu același nume, care tocmai și-a găsit proprietarii), interiorizând nuanțele unui tablou estompat de fumul veacurilor, împreunând relatări istorice cu viziunile apocrife ale unor personaje din anturajul imediat, tip Marioritza sau Dante Negro, actor și narator, spion și artist, fascinat el însuși de personalitatea iluminatului bei armean, lăsându-se deturnat de la misiunea sa de ucigaș cu simbrie. Reconstituirea începutului de veac XIX
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]