KorAP: Find »[drukola/base=aponevroză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

111 matches

Corola-publishinghouse/Science/506_a_757

musculare, având un efect favorabil asupra varicelor (Jeanneret et al., 2007). Purtarea de tocuri înalte sau de bocanci de schi împiedică contracția mușchilor gambei și agravează staza venoasă. La persoanele în vârstă se produce atrofia musculaturii gambei, slăbirea și relaxarea aponevrozei externe și redoarea articulațiilor, toate reducând eficiența pompei musculare și favorizând dezvoltarea varicelor (Bassi, 1962, Golledge, Quigley, 2003). • Aspirația toracică sau „vis a fronte” Aspirația toracică este un factor de dinamizare a circulației venoase fiind pentru prima oară descris de

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199

groasă, rezistentă și opacă în regiunea lombară și a foselor iliace. Sub această foiță se află țesutul celular subperitoneal, variabil ca grosime în funcție de regiunea examinată. La nivelul rinichiului și bazinului, țesutul se condensează sub formă de membrană, formând fascii sau aponevroze. Acest țesut favorizează alunecarea în caz de solicitare la presiunea abdominală, ceea ce facilitează apariția herniilor la nivelul punctelor slabe. Aderența maximă a foiței peritoneale este la nivelul regiunii ombilicale și a crestei iliace.Viscerală, care vine în contact intim cu

Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

element anatomic distinctiv, marginea inferioară prezintă numai o mică suprafață articulară ovalară - fața pubiană (facies symphysialis) - situată în partea anterioară a marginii inferioare, suprafață prin care se articulează cu coxalul de parte opusă. în rest, pe marginea inferioară se inseră: aponevroza perineală mijlocie, corpii cavernoși, mușchiului marele adductor și dreptului intern. Unghiul antero-superior este constituit din spina iliacă antero-superioară. Unghiul antero-inferior este format de unghiul pubisului. Unghiul postero-superior este constituit din spina iliacă postero-superioară. Unghiul posteroinferior este reprezentat de tuberozitatea ischiatică

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
spre cele două extremități. în sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: -ofață superioară ce face corp comun cu osul; -ofață inferioară articulară

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mușchi (3, 13, 20): - netezi, cum sunt cei care formează peretele organelor interne, - striați ce alcătuiesc aparatul locomotor, -miocardic - mușchi cu caractere intermediare între primele două categorii. STRUCTURILE MUSCULARE La exterior masele musculare sunt îmbrăcate într-o fascie comună numită aponevroză, care este, de fapt, o membrană conjunctivă formată din fibre dispuse pe două sau mai multe planuri cu scopul de a menține forma generală a grupelor musculare. Sub aponevroză există un spațiu subfascial, spațiu virtual care este umplut cu țesut

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
La exterior masele musculare sunt îmbrăcate într-o fascie comună numită aponevroză, care este, de fapt, o membrană conjunctivă formată din fibre dispuse pe două sau mai multe planuri cu scopul de a menține forma generală a grupelor musculare. Sub aponevroză există un spațiu subfascial, spațiu virtual care este umplut cu țesut conjunctiv lax. Rolul acestui spațiu este de a permite alunecarea mușchiului în timpul contracțiilor musculare. Fiecare corp muscular se găsește învelit cu un manșon fibros denumit perimisium extern. De pe fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cei doi mușchi aceștia vin în raport cu nervii mare occipital și cel de al treilea occipital. Acțiunea: - contracția bilaterală determină extensia capului; - contracția unilaterală determină înclinarea capului de aceeași parte. Inervația se produce prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali. FASCII ȘI APONEVROZE Fascia nuchală (fascia nuchae) este fascia trapezului care este aderentă de piele. Fascia se inseră: - medial: pe ligamentul nuchal și procesele spinoase; - lateral: se află în continuarea lamei superficiale a fasciei cervicale; - superior: se inseră pe occipital deasupra liniei nuchale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de piele. Fascia se inseră: - medial: pe ligamentul nuchal și procesele spinoase; - lateral: se află în continuarea lamei superficiale a fasciei cervicale; - superior: se inseră pe occipital deasupra liniei nuchale superioare; - inferior: se continuă cu fascia marelui dorsal al spatelui. Aponevroza intermediară a dințaților se localizată în spațiul dintre cei doi dințați posteriori. Se inseră medial pe procesele spinoase și lateral la nivelul coastelor. Este considerată ca fiind un rest al mușchiului spinocostal sau dințat posterior. Fascia toracolombară (fascia thoracolumbalis) este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este la nivelul: - fasciei toraco-lombare, - porțiunii anterioară a crestei iliace, - spina iliacă antero-superioară, - jumătatea laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală este descrisă diferit pentru: - fasciculele posterioare: se inseră pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste, - fasciculele mijlocii: se termină pe aponevroza anterioară, - fasciculele anterioare: ajung până la nivelul feței anterioare a simfizei pubiene, marginea superioară a pubisului și la creasta pectineală. Acțiunea este de: - rotația toracelui de aceeași parte, - flexia toracelui față de bazin sau invers în funcție de locul unde ia punct fix, - mușchi

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se înterpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în V anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală: de la origine fibrele musculare au o direcție transversală spre anterior ajungând până la aponevroza anterioară unde se termină. Acțiunea: - important mușchi al presei abdominale, - rol expirator. Inervația este posibilă prin intermediul nervilor: - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE A ABDOMENULUI (REGIUNEA LOMBOILIACĂ) Regiuna lomboiliacă cuprinde: mușchiul pătratul lombelor, iliopsoasul și micul psoas (ultimei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
voluminos mușchi al umărului prezentând o formă triunghiulară astfel încât să poată acoperi în întregime articulația scapulo-humerală. Originea este: - la nivelul 1/3 externe a marginii anterioare a claviculei prin fibre tendinoase și musculare; - pe marginea laterală a acromionului, prin mici aponevroze; - pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului printr-o aponevroză triunghiulară. - După formare fasciculele musculare se direcționează spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic dinaintea spre înapoi; - fascicule musculare mijlocii, acromiale, așezate vertical; - fascicule

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în întregime articulația scapulo-humerală. Originea este: - la nivelul 1/3 externe a marginii anterioare a claviculei prin fibre tendinoase și musculare; - pe marginea laterală a acromionului, prin mici aponevroze; - pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului printr-o aponevroză triunghiulară. - După formare fasciculele musculare se direcționează spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic dinaintea spre înapoi; - fascicule musculare mijlocii, acromiale, așezate vertical; - fascicule musculare posterioare, scapulare, cu direcție oblic dinapoi spre înainte. Inserția terminală este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și lombricalii. Inervația provine din nervul ulnar. MU {CHII EMINENȚEI HIPOTENARE MUȘCHIUL PALMAR SCURT (m. palmaris brevis) Originea este la nivelul feței profunde a dermului. Inserția terminală este pe aponevroza palmară. Acțiunea: este un mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. Inervația se realizează prin nervul ulnar. Figura 124. Musculatura regiunii palmare (modificat după Sinelnikov R.D -25) MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Origine: - pisiform, - tendonul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule pretendinoase localizate anterior

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule pretendinoase localizate anterior față de tecile mușchilor flexori ai degetelor. Fibrele transversale sunt slab reprezentate în porțiunea proximală, fiind mai evidente distal unde delimitează șapte arcade: patru

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
degetelor. Fibrele transversale sunt slab reprezentate în porțiunea proximală, fiind mai evidente distal unde delimitează șapte arcade: patru pe sub care trec tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și trei pe sub care trec mușchii lombricali împreună cu pachetele vasculo-nervoase ale degetelor. Părți din aponevroza palmară sunt situate de o parte și de alta a fasciculelor pretendinoase formând fasciculele laterale și mediale care ocolesc articulațiile metacarpo-falangiene, în timp ce părțile colaterale formează fasciile eminențelor tenare și hipotenare. Fascia palmară acoperă spațiile interosoase și metacarpiene. MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
axul piciorului); - a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. Inervația provine din nervul plantar lateral. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Inserția de origine este la nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantara; inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul primei falange a degetului mic. Acțiunea este în principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei a doua pe prima

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă între procesul lateral

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă între procesul lateral al tuberculului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

descendentă a genunchiului (a. genus descendens) sau “anastomotica magna” se desprinde din artera femurală în canalul Hunter (canalul adductorilor - este situat la vârful triunghiului Scarpa, fiind mărginit antero-lateral de mușchiul vast median, posterior de mușchiul lung adductor iar antero-median de aponevroza dintre cei doi mușchi menționați anterior), se dirijează din profunzime spre suprafață, perforează lamina tendinosa, înconjură condilul intern al femurului și se divide în ramuri musculare pentru mușchii articulației genunchiului, în artera satelită a nervului safen (r. saphenus) și ramuri

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]