287 matches
-
o radiografie a urii generalizate, elaborate, programate, a fenomenului apocaliptic prin diagnoza răului alimentat deopotrivă de falsele ideologii ale ateilor activi și de falsele slujiri ale creștinilor pasivi, nepăsători, încremeniți în haosul lor lăuntric, distrugător la nivel globalist, planetar, prin Apostazie și domnia Antihristului. Apostazia a apărut la 1054, prin desprinderea Bisericii de Apus din Sânul Bisericii Mamă a Răsăritului, când rațiunea umană s-a substituit dogmei dumnezeești. Al doilea pas l-a făcut Apostazia când Ortodoxia a acceptat înnoirile, adaptându
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
generalizate, elaborate, programate, a fenomenului apocaliptic prin diagnoza răului alimentat deopotrivă de falsele ideologii ale ateilor activi și de falsele slujiri ale creștinilor pasivi, nepăsători, încremeniți în haosul lor lăuntric, distrugător la nivel globalist, planetar, prin Apostazie și domnia Antihristului. Apostazia a apărut la 1054, prin desprinderea Bisericii de Apus din Sânul Bisericii Mamă a Răsăritului, când rațiunea umană s-a substituit dogmei dumnezeești. Al doilea pas l-a făcut Apostazia când Ortodoxia a acceptat înnoirile, adaptându-se modei lumești, devenind
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
distrugător la nivel globalist, planetar, prin Apostazie și domnia Antihristului. Apostazia a apărut la 1054, prin desprinderea Bisericii de Apus din Sânul Bisericii Mamă a Răsăritului, când rațiunea umană s-a substituit dogmei dumnezeești. Al doilea pas l-a făcut Apostazia când Ortodoxia a acceptat înnoirile, adaptându-se modei lumești, devenind pseudo-ortodoxia ce ține pasul cu vremurile, decăzând astfel din Instituția Divino-umană la cea de ONG-lumesc, urmând al treilea pas-ultimul când Sinodul unei Biserici face o politică de grup, extinsă prin
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Divino-umană la cea de ONG-lumesc, urmând al treilea pas-ultimul când Sinodul unei Biserici face o politică de grup, extinsă prin jocurile de rol ale fărădelegii de sus, ale ocârmuitorilor lipsiți de râvna hristic-apostolească, conform analizei critice a Arhiepiscopului Averchie Taușev. ( Apostazia și Antihristul După Învățăturile Sfinților Părinți. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni, Constanța-2009, p. 103-113) Conciliul vatican II-deschide noua primăvară a toamnei cenușii: Novus Ordo Missae (NOM), aceleași inițiale cu Novus Ordo Seclorum, o nouă evanghelizare universală luciferică: „Biserica nu mai reacționează
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
sfinților sipet cu oase-stele Așteaptă-n Athos și spre raiuri duce. Iviru, Vatopedu, strânse-n Cruce, Cu Lavra, Dionisiu-n cercevele Alungă ale Morții cucuvele Și ne întoarnă mințile uituce Spre tot ce-am neglijat întreaga viață, Prinși în deșertăciuni și-apostazii, A dreaptei Sfânt Ioan e-o dimineață Care ne-așează pururea-ntre vii ... Să crezi fierbinte-n Domnul, cin΄ te-nvață? Doar Sfântul Munte, mustul lui din vii. Catârii sunt numiți aici mulari ... Catârii sunt numiți aici mulari Și-s
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
omenirii. Era o vreme după captivitate când poporul palestinian, seminție traco-pelasgă era condus de Judecători, dar în mare parte viața poporului a uitat de recunoștiință pentru Salvator și s-a intensificat cu violențe, cu încălcări repetate a legii divine, cu apostazieri de la credință, cu împrăștieri de triburi, astfel că sub bătrânul judecător Samuel, poporul a ajuns să ceară rege. Înțeleptul i-a cerut sfat lui Dumnezeu și a înștiințat poporul de avertizarea Domnului: „Și a zis Domnul către Samuel: Ascultă glasul
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
vorbeam, și unul sare și-mi zice, plin de admirație:<> Eu, care înclin să mă cred genial era să mă supăr. Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simțit onorat! Nicolae Steinhardt: Sub ochii noștri, sfidând aceste vremuri de apostazie, la Biserica Sf. Silvestru din București, se petrece ceva esențial: e acolo un preot minunat, de un unic har mărturisitor, Constantin Galeriu, ale cărui predici nimeni n-ar trebui să le ignore. Nu e numai un mare teolog și un
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
greoaie ori imposibilă înaintarea noastră spre zorii unui alt început. Mai mult, după ce ne-am curățit puțin trăim cu toții o obsesiva nevoie de a ne murdări din nou, de a ne pângări și de a ne afunda în nămolul tuturor apostaziilor neopagane. Este explicabil de ce neliniștea și nemulțumirea noastră sufletească devin strigătoare la cer. ● Trăim în această lume ca si cum metafizica n-ar fi întâlnit încă istoria. În naufragiul nostru istoric porumbelul pe care l-am trimis nu s-a mai întors
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
pentru o altă realitate, o altă dimensiune, o lume unde timpul intra în starea de repaos spre a ne da răgazul o clipă să privim înapoi. Dacă nu este nimic sacru în om, daca nu poate depăși ispita și tirania apostaziei relativiste, omul este sisific sortit să tragă precum un sclav la targă de pământ a istoriei. Odată urcat pe vârful însorit al muntelui, bolovanul sisific se rostogolește iară și iară, din necesitate dialectica, în văile întunecate ale istoriei. Istoria profana
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
nu {EminescuOpXI 201} facem nici un caz din acestea; precum nu se pot opri în zilele noastre schimbările de religie tot astfel nu se pot reproba nici schimbările de idei politice, fiindcă numai fanaticii mai numesc astăzi o schimbare de convingeri apostazie. Dar un lucru desigur că e discutabil în toată schimbarea aceasta. Nimic nu se întîmplă în lume fără cauze, trăim în lumea strictei, fatalei cauzalități. Așadar, pentru a esplica, nu a justifica, o schimbare, ne rămâne a cerceta cauzele, și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mod ipocrit, libertatea în alegeri; dar influența morală și amenințările au jucat primul rol, căci cuvântul "libertate" l-au întrebuințat numai cu numele, iar nu și în fapte. L-afirmă în cuvintele lui și-l neagă în faptele lor. Este apostazia lor când ajung la putere, pe când libertatea, este cultul lor fiind în opoziție... {EminescuOpXI 203} căci nu este nimic de comun între acest divin principiu și între radicali. Renegați ai acestei libertăți dovedesc pe fiecare zi apostazia și incapacitatea lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
faptele lor. Este apostazia lor când ajung la putere, pe când libertatea, este cultul lor fiind în opoziție... {EminescuOpXI 203} căci nu este nimic de comun între acest divin principiu și între radicali. Renegați ai acestei libertăți dovedesc pe fiecare zi apostazia și incapacitatea lor de-a guverna. Au luat locul guvernului conservator fără să fie capabili a face ceva mai bun sau chiar de-a face altfel, și lumea a început să vadă că toți oamenii lor politici nu sânt decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
proorocului reversibil, se vor convinge, spre marea dumnealor părere de rău, că alături cu invidia nulităților de tot soiul ce compun partidul roșu nu e chip de-a trăi și că cea mai formală lepădare de opoziție, cea mai formală apostazie politică nu va putea împăca nicicând pe d-nii Campiniu, Mărgăritescu {EminescuOpXI 249} și alții. Când confrații de la "Steaua Romîniei" ar putea să-și renege tot ce-au învățat înainte de toate, dac-ar uita să scrie corect, să gândească să facă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politice surclasîndu-l discreționar pe cel dintîi. Ar fi de analizat (de psihanalizat chiar) ce anume determină o mutație de o asemenea casanță. Să iau însă lucrurile așa cum sînt, acordîndu-i prioritate, poftim, comodității. Și să văd și alte cazuri de asemenea apostazii. Plecat la drum (drumul boemei bucureștene de joasă marcă Fănuș Neagu), Dinescu își consolidase de june un statut inconfundabil. Prin sevă lirică, înainte de toate. Dar și prin exacerbarea unei gestici voluntare. Cea care, de fapt, avea să-i și dicteze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că fals infailibilul sistem de extracție moscovită poate fi trimis la podea. Al doilea upercut și mai năucitor a venit din dreapta unui personaj, plecat culmea! din sistem, dar ca mai toți apostații de rasă, înverșunat în a-și face eficientă apostazia: zdrobirea ultimei redute dejist-ceaușist-iliesciene și instaurarea unei democrații fără urmă de colectivism anacronic. Cu toată alura lui gros populară, Băsescu a lucrat cu eleganță de ring, inimaginabilă pentru mohicanii ultimului comunism central-european și amuzant de spectaculoasă în ochii noilor cancelarii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hapsînia în sine. A jovial îndestulatului nomenclaturist. care prins în flagrant sigur ți-ar fi șoptit că vrea să submineze, material, regimul... În deja pomenita-mi fototecă dar și în a multor altora, probabil există imagini ce atestă defel încruntata apostazie de la dogmă la libertinaj a celor trei personaje inevitabile în vernisajele de după '90. Fuseseră cadre de nădejde ale (înaltei) școli județene de partid de pe (defuncta) Karl Marx, în care făcuseră proverbiale furori dogmatice. Dacă pe fețele lor nu se poate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cioran, RL, 1995, 26; Nicolae Balotă, În moarte și după moarte, RL, 1995, 26; Pericle Martinescu, Sfârșitul amăgirilor, RL, 1995, 26; Irina Mavrodin, Un alt Cioran, RL, 1995, 26; Aurel Rău, Avatar de scriitor, ST, 1995, 7-8; Adrian Popescu, Între apostazie și căutare, ST, 1995, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Despre Cioran, „antipatriotul”, F, 1995, 7-8; Papahagi, Interpretări, 59-65; Ungureanu, La vest, I, 89-102; Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți. E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, București, 1995
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
lor popor. Deși acel stăpânitor rânduise ca țara lui să atârne bisericește de Roma, atârnarea aceasta se schimbă curând în tocmai contrariul ei, adecă în comunitatea cu biserica greco-orientală și în recunoașterea supremației ecumenice a patriarhatului din Constantinopole. Supărat de apostazia aceasta, papa Grigorie IX puse să li adreseze episcopilor bulgari din Belgrad (Alba-Graeca) și din Brandusium scrisori de admonițiune, ca să se întoarcă în sânul bisericei latine; iar daca asemenea admonițiuni n-ar ajuta nimic, atunci eparhiile acestea să i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și singura scăpare a muncii naționale. Astfel "Romînul" nu are dreptate decât atunci când, izbit de bunul simț și de logica imanentă a ordinei lucrurilor, aruncă utopiile și sofismele liberalismului cosmopolit în apă. Ne pare bine că putem constata o asemenea apostazie, o asemenea defecțiune, și felicităm pe confrații noștri că, în momentul în care e vorba de misiunea practică, materială, administrativă a statului, ei devin reacționari. Venim acum la tractatul de comerț, nu pentru a aduce motive în favorul lui, căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
astăzi votul universal", de aceea d-sa "propune numai ce s-ar putea face în epoca, în zilele în care vorbește". Această concesiune prețioasă, însă timporară, pe care-o face claselor dirigente e o abatere serioasă de la principiul absolut, o apostazie a credințelor proprii în favorul credințelor politice a adversarilor. Din momentul în care, incidental chiar, se recunoaște rațiunea de-a fi a claselor dirigente, ba chiar li se fac concesii foarte vătămătoare ortodoxiei "sufrajului universal", am intrat cu totul în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inferior supremului principiu divin al grecilor este Dumnezeul iudeilor care prin propria sa revelație își dovedește toate limitele; și cu mult inferioară eticii grecești este legea ebraică. Însă religia creștinilor nu trebuie doar privită cu milă: trebuie condamnată ca o apostazie în raport cu iudaismul și cu elenismul. Creștinii se închină unui om mort afirmând că a înviat, adică își întemeiază religia lor pe o minciună; renunțând la normele legii iudaice, au renunțat la practicile prin care se puteau purifica; încurajând martiriul, își
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
supremului principiu divin al grecilor este Dumnezeul iudeilor, care prin propria sa revelație își dovedește toate limitele; și cu mult inferioară eticii grecești este legea ebraică. însă religia creștinilor nu trebuie doar privită cu milă; ea trebuie condamnată ca o apostazie în raport cu iudaismul și cu elenismul. Creștinii se închină unui om mort, afirmînd că a înviat, adică își întemeiază religia pe o minciună; renunțînd la normele legii iudaice, au renunțat la practicile prin care se puteau purifica; încurajînd martiriul, își manifestă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau cu lacrimile". Dar altădată, cu cîteva luni înainte, nota cu semn de memento: "Să nu-ți renegi niciodată originile, oricîte motive ai avea să roșești pentru ele. E o apostazie rușinoasă și de altfel fizic imposibilă, o contradicție în termeni: e un refuz al identității, e ca și cum ai spune: "Eu nu sînt eu", lucru pe care, evident, îl poți spune, dar care nu înseamnă nimic - afară de cazul că e o
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
fur noaptea” (așa cum spusese apostolul Pavel, reluând cuvintele Mântuitorului; 1Tes. 5,2), ci va fi anunțată prin semne speciale, instaurarea sa reprezentând ultimul act al unei drame care se va consuma în preajma sfârșitului lumii. Semnele premergătoare sunt, în principal, două: apostazia, lepădarea de credință a celor mai mulți dintre creștini, și apariția „omului nelegiuirii” (® <2ΔΤΒ≅Η ϑ↑Η <≅:∴∀ Η), a „fiului pierzării” (® Λ⊇∈Η ϑ↑Η ΒΤ8γ∴∀Η). Cele două expresii (ebraisme) desemnează un personaj a cărui identitate este foarte greu de stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cele șapte coline pe care se întinde cetatea Romei. Paharul din mâna „desfrânatei” este (Ξ:≅< ∃∗γ8Λ(:ςϑΤ<, termen aproape tehnicizat care constituie o aluzie, incriminantă desigur, la cultele idolatre. În Vechiul Testament, „desfrânarea” reprezintă o metaforă foarte puternică, extrem de aspră, a apostaziei unite cu idolatria. Profeții învinuiesc poporul lui Israel de desfrânare de fiecare dată când acesta uită poruncile Dumnezeului său. În consecință, putem afirma că femeia simbolizează cultul idolatru impus de Roma supușilor săi, autorul descriind simbolic realitatea istorică în care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]