291 matches
-
până pe 4 decembrie 2015, iar alte 50 de execuții, conform presei saudite, sunt iminente. Printre cei care își așteaptă moartea se numără doi șiiți condamnați pentru revoltă împotriva regimului pe vremea când erau minori și un poet palestinian condamnat pentru apostazie pe baza unui volum de poeme. Zeci de persoane executate au fost condamnate pentru infracțiuni fără violență, inclusiv legate de droguri, iar activiștii pentru drepturile omului susțin că multe din procese n-au respectat drepturile acuzaților. În ianuarie 2015, o
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
cazul în Irak sau în Pakistan. Există felurite școli și mișcări în cadrul Islamului care permit diferite grade de flexibilitate a Șariei (adică de liberă interpretare a fiecărui credincios), unele mai suple, altele mai riguroase, dar niciuna nu permite ateismul nici apostazia, pedepsite de către Șaria cu moartea. Din acest motiv, unii reformatori cum a fost Mustafa Kemal Atatürk au estimat că numai secularizarea constituției, statului și legilor poate asigura deplina libertate de conștiință pentru toți cetățenii și celelalte libertăți civile. În credința
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
creat omul cu mâinile sale, și a suflat asupra lui cu suflare divină, și i-a pus totul la dispoziție pe acest pământ, atunci viața lui este sfântă. În lumea musulmană sunt însă permise, considerate întru dreptate crimele pentru adulter, apostazie și altă crimă. Islamul interzice uciderea copiilor de către părinții lor. În pre-islam, unii arabi aveau obiceiul de a îngropa de vii nou născuții fete, pentru a nu aduce rușine în viitor darCoranul condamnă acest tip de crime Islamul consideră ucigașul
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
a pierdut identitatea personală prin această trecere, comentează el la Ioan 1:14, ci însăși natura divină a fost transformată în natură umană. Pentru Merrit E. Cornell (Facts for the Times, 1858:76), doctrina Trinității era un rod al marii apostazii. J. Loughborough a afirmat (RH 5 Nov 1861) că doctrina Trinității este contrară bunului simț, contrară Scripturii și de origine păgână, fabuloasă. Uriah Smith (1865), în faimosul său comentariu la Apocalipsa explica, după traducerea KJV la Ap 3:14 („the
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
exemplu, se spune că din cer cădeau volume sacre, lovind acoperișul regelui), dar e posibil ca aceste mituri să aibă și un suport real: venirea misionarilor budiști. O altă legendă, mult mai celebră spune că budismul a fost reintrodus, după apostazia tibetanilor, în secolul al VIII-lea de către legendarul Padmasambhava, considerat a fi patronul spiritual al Tibetului. Budismul a pătruns în China la puține secole de la decesul lui Buddha, într-o perioadă când taoismul și confucianismul dominau acest teritoriu asemănător Indiei
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Putrajaya International Convention ( PICC ), premiul a fost prezentat de către Yang di - Pertuan Agong, șeful de stat al Malaeziei. În The Wall Street Journal, Sadanand Dhume l-a criticat pe Naik pentru că a recomandat pedeapsa cu moartea pentru homosexuali și pentru apostazie de la credință . De asemenea, el la criticat indemnul ca India să fie guvernată de lege Shariah . El a adăugat că, în conformitate cu Naik, evreii "controlează americanii " și sunt" cei mai puternice dușmăni ai musulmanilor." A susținut că Naik susține o interdicție
Zakir Naik () [Corola-website/Science/331085_a_332414]
-
iar templele păgâne sunt transformate în biserici. Astfel, euharistia nu se mai săvârșește în case, ci în biserici. La prima parte a liturghiei participă toți, dar la liturghia altarului participă doar cei botezați, fără impedimente grave (cele trei păcate mortale: apostazia, uciderea, adulterul). Pentru prima dată se pune problema cuminecării zilnice. Apusenii, precum și copții, continuă cuminecarea zilnică, dar nimeni nu mai ia cuminecătura acasă, ci se face liturghie zilnic, la biserică. Răsăritenii, în afară de copți, continuă liturghia doar o dată pe săptămână, dar
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
fiind fondatorii credinței Baptiste în America. Trebuie remarcat că Roger Williams a fost un Baptist doar pentru scurt timp. El a rămas numai câteva luni cu biserica mică în Providence. A devenit convins că orânduirile, după ce au fost pierdute în apostazie [când creștinismul a devenit religia oficială a Imperiului Roman], nu puteau fi restaurate valabil fără un mandat special divin. El a declarat: „Nu este o biserica a lui Hristos în mod regulat constituită pe pământ, nici persoane calificate să administreze
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
fi frântă în mod desăvârșit și definitiv. În mod tradițional, se consideră că indiciile posesiunii demonice pot fi, printre altele: Tipologia biblică a posesiunii demonice cuprinde următoarele (Willem van Dam ): Conform unui autor catolic, păcatul poate "deschide poarta", în special apostazia (lepădarea de credință) sau recurgerea la vrăjitoare. Alte cauze pot fi blestemarea din partea altor persoane sau un pact cu diavolul, prin care se dă acestuia dreptul la posesiune. Însă chiar numai invocarea diavolului poate avea, uneori, același efect. Există practici
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
moartea (de exemplu, și sodomia este pedepsită cu moartea celor implicați), fie cu amputarea unor membre (mâini, picioare, urechi, de exemplu, pentru furt), fie cu biciuirea în public (de exemplu, pentru prostituție). Acestui prim păcat, Legea islamică, îi asociază și apostazia și blasfemia, ambele pedepsite cu moartea. Apostazia, convertirea unui musulman la altă religie, este lipsa de loialitate față de islam a oricui a făcut mărturisirea de credință. Blasfemia este lipsa de respect pentru principiile esențiale ale islamului. Nu există o distincție
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
cu moartea celor implicați), fie cu amputarea unor membre (mâini, picioare, urechi, de exemplu, pentru furt), fie cu biciuirea în public (de exemplu, pentru prostituție). Acestui prim păcat, Legea islamică, îi asociază și apostazia și blasfemia, ambele pedepsite cu moartea. Apostazia, convertirea unui musulman la altă religie, este lipsa de loialitate față de islam a oricui a făcut mărturisirea de credință. Blasfemia este lipsa de respect pentru principiile esențiale ale islamului. Nu există o distincție clară între aceste concepte, mulți credincioși considerând
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
este lipsa de loialitate față de islam a oricui a făcut mărturisirea de credință. Blasfemia este lipsa de respect pentru principiile esențiale ale islamului. Nu există o distincție clară între aceste concepte, mulți credincioși considerând că nu poate exista blasfemie fără apostazie. În perioada califatului islamic, apostazia era considerată trădare, și era tratată ca ofensă capitală, iar pedeapsa cu moartea era executată sub autoritatea califului. În zilele noastre apostazia poate fi pedepsită cu moartea în țări conduse de regimurile ce promovează islamul
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
islam a oricui a făcut mărturisirea de credință. Blasfemia este lipsa de respect pentru principiile esențiale ale islamului. Nu există o distincție clară între aceste concepte, mulți credincioși considerând că nu poate exista blasfemie fără apostazie. În perioada califatului islamic, apostazia era considerată trădare, și era tratată ca ofensă capitală, iar pedeapsa cu moartea era executată sub autoritatea califului. În zilele noastre apostazia poate fi pedepsită cu moartea în țări conduse de regimurile ce promovează islamul ca politică de stat, dar
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
clară între aceste concepte, mulți credincioși considerând că nu poate exista blasfemie fără apostazie. În perioada califatului islamic, apostazia era considerată trădare, și era tratată ca ofensă capitală, iar pedeapsa cu moartea era executată sub autoritatea califului. În zilele noastre apostazia poate fi pedepsită cu moartea în țări conduse de regimurile ce promovează islamul ca politică de stat, dar, indiferent de orânduirea social-politică, noțiunea de pedeapsă capitală pentru apostazie și blasfemie e specificată chiar de Quran. Alte pedepse indicate de "Shari
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
iar pedeapsa cu moartea era executată sub autoritatea califului. În zilele noastre apostazia poate fi pedepsită cu moartea în țări conduse de regimurile ce promovează islamul ca politică de stat, dar, indiferent de orânduirea social-politică, noțiunea de pedeapsă capitală pentru apostazie și blasfemie e specificată chiar de Quran. Alte pedepse indicate de "Shari'a" (în funcție de interpretare) pot să ducă la anularea căsătoriei cu un musulman, îndepărtarea copiilor, pierderea proprietății și drepturilor de moștenitor sau alte sancțiuni. În ultima perioadă, organizațiile care
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
ori Cruciada cathară (1209 - 1229) a fost o campanie militară de 20 de ani inițiată de Biserica Romano-Catolică, care avea ca scop eliminarea religiei practicate de catharii din Languedoc, religie pe care ierarhii catolici o considerau apostazie. Această cruciadă este importantă din punct de vedere istoric pentru mai multe motive: Biserica Romano-Catolică a avut tot timpul o atitudine agresivă față de curentele creștine considerate eretice, dar mai înainte de secolul al XII-lea grupurile religioase nonconformiste nu erau considerate
Cruciada Albigensiană () [Corola-website/Science/306655_a_307984]
-
de tribunal la 4 ani închisoare și 800 lovituri de bici. Procuratura a făcut apel, cerând condamnarea la moarte. Fayad a fost rejudecat și la 17 noiembrie 2015 a fost condamnat la moarte pentru cinci capete de acuzare, între care apostazie, propagandă ateista, periclitarea moralei publice,legături interzise cu femei. În sentința să judecătorul a afirmat că „pocăința este o faptă a inimii al carei loc se află în Tribunalullumii de apoi, ea nu este relevanță pentru tribunalul din lumea noastră
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
ب) sunt privite cu suspiciune, deoarece se bazează într-o mare măsură pe zicerile profetului Muhammad; într-adevăr, unele zone de dispută implică practici controversate ale islamului tradițional, cum ar fi pedeapsa uciderii cu pietre pentru adulter , sau uciderea pentru apostazie Termenul „coranism” reprezintă un calc de la cuvântul arab „قرآنية” (adjectiv substantivizat care înseamnă „privitor la Coran”) și cuprinde atât unii gânditori independenți, neafiliați la nicio organizație, cum ar fi scriitorul american de originie kurdă Edip Yuksel, iranianul Nasir Subhani, sirianul
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
salah - صلاة) . Datorită faptului că hadith-ul constituie cea de-a doua sursă a legii islamice, este inevitabil ca sistemul coranist să nu prezinte diferențe semnificative față de islamul tradițional, în asemenea măsură încât mulți învățați musulmani le socotesc pure erezii sau apostazie . ul nu constituie o sectă propriu-zisă (nici coraniștii înșiși nu se consideră membri ai vreunei secte ), având în vedere că nu există o organizație unitară, ori o mișcare centralizată. Cee ce îi unește pe toți, însă, este atitudinea nefavorabilă față de
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
musulman și admite anumite dogme deviate de la credință propovăduita de Muhammad. Totodată, apostații erau cei care l-au insultat pe Profet, pe însoțitorii săi sau pe cei patru califi ortodocși, dar și schismaticii și sufiștii, alături de extremiști. În Șery at, apostazia se pedepsea cu moartea. Musulmanii putea își putea renega religia prin negarea publică, refuzul de a achita impozite sau de a se supune agenților puterii centrale. Atitudinea comunității musulmanilor față de apostați era: să încerce să îi convingă să revină la
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
pedepsit. În cazul unor comunități, era valabilă aceeași regulă ( cu excepția faptului că dacă aceștia reveneau la credință musulmană înainte de venirea trupelor ce aveau drept scopt aplicarea represaliilor, atunci rămâneau liberi doar bărbații, nu și femeile și copii). În Islamul timpuriu, apostazia s-a manifestat prin refuzul de a plăti impozitul prescris de seri at, în special zakat-ul. Rebelii erau definiți că persoanele care se revoltă împotriva suveranului, nu se supun ordinelor sale sau care atacă posesiunile sale. Cei care își renegau
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Pentru acei creștini pentru care tradiția Bisericii este de greutate comparabilă cu cea a Scripturii, aceasta este o exprimare folositoare din punct de vedere apologetic și, astfel, o posibilă motivare pentru a o folosi. Creștinii care consideră că o mare apostazie a avut loc în istoria Bisericii primare, nu folosesc, de obicei, acest termen. În teologia protestantă, termenul este, de asemenea, puțin folosit și scrierile sunt mai puțin studiate (dar vezi Paleo-Ortodoxia).
Părinți apostolici () [Corola-website/Science/307349_a_308678]
-
Cei care cad de la credință de la început nu au avut o credință adevărată, altfel s-ar întoarce la ea. Această doctrină diferă de opinia "o dată mântuit, mântuit pentru totdeauna" prevalentă în unele biserici evanghelice contemporane: în acea opinie, în ciuda aparentei apostazii, persoana este realmente salvată; în învățătura calvinistă, acele persoane dovedesc că nu sunt mântuite deloc și că niciodată nu au fost. În concepția populară, calvinismul e redus și mai departe la unul sau altul din cele cinci puncte. Doctrina alegerii
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
un biografism "autoficțional", nouăzeciștii - și mă gîndesc acum, alături de Marian Drăghici la Paul Vinicius, Daniel Bănulescu și mai ales la Ioan Es. Pop - înregistrează un cotidian gata investit de sacru, plin de lumini și umbre, copleșit de "nebunia" pauliniană a apostaziei. Nouăzeciștii sînt noii poeți maudits. Ei nu se mai mulțumesc cu vînătoarea de sacru prin intermediul cuvintelor care nu fac decit să amîne întîlnirea, menținînd subiectul în plasa vînatului, nu se mai mulțumesc cu textuarea, ci transformă poezia în parabolă, o
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
în fund și apoi să te lingi acolo unul pe altul; te ungeau pe la gură și în gură cu un băț uns la WC în materii fecale; erai silit să-ți bagi degetul în fund și apoi să-l sugi. Apostaziile și blasfemiile erau la ordinea zilei. Erai forțat să-ți renegi concepțiile prin relatări mincinoase despre șefii politici, despre comandanții legionari, despre rege, despre moșieri, preoți, părinți (la Gherla, fiul a fost pus să-și bată tatăl și invers); să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]