112 matches
-
5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația, antiteza, retroversiunea, entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și epifraza; (7) figuri de gîndire ce apar ca efect al imaginației, raționamentului sau al dezvoltării: prin imaginație (prosopopeea, fabulația, rectificarea), prin raționament (ocupația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de argumente punînd ceva în litigiu (ca în dezbaterile politice). S-a încercat inventarierea procedeelor caracteristice ale relației polemice și genurile care le ilustrează în mod deosebit (precum satira și pamfletul). Se pot stabili și fenomene de enunțare localizate: insulta, apostrofa, negarea, adjectivele tari, formele fatice ("spune dar...", "crezi tu..."), tehnicile argumentative (citate trunchiate, amalgamări) etc. Polemica se poate folosi pentru a caracteriza discursivitatea și, de aceea, unele interpretări pragmatice plasează afrontul în centrul activității lingvistice. V. dialogism, interacțiune, interdiscurs, neînțelegere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chiar și pe cele mai brutale. Și, aplecându-mă, Încă intrigat, În zeci de ore nocturne și singuratice, intrigat dar și amuzat, „curios ca un copil”, asupra acelei „oglinzi” ce mă arăta „urât și deformat”, am descoperit că, În unele apostrofe și judecăți „rele”, se ascundea, cum spuneam, nu numai „adevărul”, dar și „adevărul asupra vieții mele”, ceea ce numim „Destin”. Ori, eu am fost dintotdeauna „Înfometat de destin”, ca și maeștrii mei de hârtie, Goethe, dar mai ales Nietzsche, doar că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie adăugate modalitățile sintactice ale interogației (v. 11) și ale exclamației care saturează versul 9 și mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și ale exclamației care saturează versul 9 și mai ales ultima terțină. Interogația și exclamația subliniază emoția care marchează deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor verbale este semnificativă din punct de vedere enunțiativ. Timpurile enunțării istorice, distanțate și narative (imperfect și perfect simplu) sînt urmate de timpurile enunțării actuale: perfect compus (v. 10), viitor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Putem spune că după linioara din mijlocul versului 9, naratorul operează o relectură a evenimentului trecut care depășește povestirea întîlnirii. Verbele la prezent din versul 13 complică ciudat temporalitatea: întîlnirea trecută este reactualizată în prezentul enunțării. Dialogul imaginar, marcat de apostrofă, creează coprezența discursivă a absentei și a naratorului. Dar versul 14 este la condițional optativ perfect, adică, în limba clasică, timpul prin excelență al regretului pentru ceea ce nu s-a împlinit în trecut. Ca și conjunctivul perfect, acest timp exprimă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma sa de aspect încheiat: PC1. Forma perifrastică de "trecut recent", construită cu PR verbului venir de (Elle vient de passer [Ea abia
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3> Un fulger... apoi noapte! FĂPTURĂ FĂRĂ DRUM, Tu care c-o privire m-ai renăscut de-odată, PC Pol Abia în veșnicie TE voi vedea de-acum? V <1> În alte părți, departe de-AICI! tîrziu! sau niciodată! [TU + apostrofe] Căci nu-mi cunoști cărarea, nu știu spre ce mergeai PR PR IMP O, TU, cea pe care-aș fi iubit-o, O, TU care știai! COND Opt.P IMP Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: "Le passé simple: pierre
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o parte, a permis începerea cercetărilor sociologice ale colectivului condus de Cernea, dar pe de altă parte, colectivul de istorie a filosofiei românești de la aceeași instituție în impunătorul volum Istoria gândirii sociale și filosofice în România, apărut tot în 1964, apostrofa gânditorii interbelici, printre care și pe Gusti, pentru caracterul idealist al tezelor lor. Pentru cititorul de azi pare straniu că repornirea motoarelor sociologiei din România nu a fost sincronizată cu repunerea în drepturi a lui Dimitrie Gusti și a școlii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
foști prieteni, colegi de generație, de școală, de armată, pe care i-ați hrănit, i-ați culcat în casa dumneavoastră, le-ați dat bani și i-ați ținut la căldură au fost atât de ingrați încât v-au binemeritat, pesemne, apostrofele. Dacă tonul dvs. față de Alexandru Paleologu, Ștefan Augustin Doinaș etc., nu se explică printr-o împrejurare similară caz în care, ce să spun, asta e, printre riscurile prieteniei legate imprudent și în pripă intră și acesta și e vorba doar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
puțin lucru ar rămâne dacă fiecare dintre colaboratori și-ar relua ce-i al lui; avea însă meritul de a da mai multă strălucire la ceea ce trecea prin mâna lui, de a produce din loc în loc dâre luminoase, expresii originale, apostrofe pline de foc și de elocvență. Îi trebuie cuiva o formă anume de talent pentru a scoate din întuneric talente obscure, pentru a-i aplica fiecăruia dintre acești executanți specia de încurajare de care avea nevoie, pentru a-i însufleți
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mulți dușmani decât merita. Mă întorc la dineul de la Buissonrond; eram la felul doi și lucrurile se petreceau ca la toate dineurile plicticoase, spre marea întristare a convivilor de provincie, când Elzéar de Sabran, văzându-i atât de dezamăgiți, o apostrofă pe Doamna de Staël de la celălalt capăt al mesei, întrebând-o dacă, după părerea ei, legile civile ale lui Romu lus și-ar fi păstrat atâta vreme influența la Roma dacă n-ar fi existat legile religioase ale lui Numa
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Apostol, pe atunci decan al Facultății de Filozofie din Cluj. Oratorul a fost deseori întrerupt de asistență, în prima parte a discursului, iar la capitolul Blaga vociferările și întreruperile au fost și mai numeroase. Din sală izbucneau mereu întrebări și apostrofe: Cine l-a dat afară pe Blaga?. Ședința s-a încheiat într-o confuzie totală. Acestui fapt i s-a datorat, credem, nepublicarea acestei demascări, concepută în cel mai pur stil jdanovist, în Era socialistă, conform ritualului binecunoscut. Episodul care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
confruntări energice cu Statele Unite, în zona Caraibelor, Hrușciov urmărește obiective strategice globale în care este inclusă și chestiunea germană și cea a armelor nucleare aflate în Turcia și a căror retragere de altfel o va și obține. De aici faimoasa apostrofă a generalului de Gaulle adresată ambasadorului URSS la Paris, venit ca să discute cu acesta riscurile amenințării nucleare pe care, după părerea lui "le conținea ultimatumul lui Kennedy: "Ei bine, domnule ambasador, vom muri împreună!". Imediat, după evenimentele dramatice din octombrie
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
începu să vorbească ca apărător al guvernului, dar un deputat din opoziție îl întrerupse. Atunci Epurescu se întoarce, își înalță bustul, scoate pieptul afară și, cu glasul tunător și cu tonul declamator, strigă: — Nu mă întrerupeți, fiindcă sunt teribil în apostrofă! A fost o izbucnire de râs atât de unanimă, încât se cutremurau geamurile incintei. Eram de față în tribuna presei. Din ziua aceea și până ce a murit, Vasile Epurescu a purtat porecla: „Epurescu-Apostrofă“! Însărcinarea dată lui Beizade Mitică Ghica de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
îi dă avântul tribunului. În Parlament, atât de pe banca ministerială cât și de pe banca deputaților ori a senatorilor, vorbea în mijlocul liniștei pe care o impunea. Era rece, tăios și își stăpânea patima care, totuși, se simțea că clocotește în el. Apostrofele lui biciuitoare pentru adversari stârneau, deodată, furtuni vijelioase. În ultimele luni ale guvernului și ale regimului lui Ion Brătianu, a vorbit de pe banca ministerială răspunzând unei interpelări a opoziției. Luptele erau foarte îndârjite, căci opoziția dădea cele din urmă și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
era acuzat că a pus justiția în serviciul guvernului. Eugeniu Stătescu răspunde și aruncă fraza: — Opoziția a pierdut dreptul la protecția legilor! Toată opoziția este în picioare! Furtuna bubuie! Luni și ani de zile ziarele adversare i-au imputat această apostrofă nenorocită. Liniștea se stabilește cu greu, apoi Stătescu urmează și încheie: — Opoziția ne cere ca să intrăm în legalitate. Acestei cerințe răspund cu vorbele cu cari marele romancier Alphonse Karr își termină unul din romanele sale: „Domnii asasini să înceapă!“ Opoziția
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mediciniștii au fost aceia cari fură mai întâi influențați de socialism. Mediciniștii se plângeau împotriva mojiciilor acestui profesor. Elevii cari nu știau răspunde repede și bine, atât la cursul de facultate cât și la clinica spi talului erau ofensați cu apostrofe violente. Se spunea - și acesta e bine de cunoscut ca document al epocii - că pe la anul 1883 și pe la 1884 studenții universitari cari răspundeau greșit și dovedeau lene sau lipsă de inteligență la studiu, erau scoși din bancă și puși
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de populație, iar „restul să fie pus pe foc!”. Două nume trist-faimoase Îmi vin În minte la incitația dlui, ca să zic așa, Popescu: cei doi ortaci ai lui Hitler, feldmareșalul Göring care, el și nu a altul, a emis cunoscuta apostrofă: „Când aud de cultură Îmi vine să trag cu pistolul!”, și șeful ideologiei naziste, Goebbels, care a propus și a și pus În practică arderea unor cărți și tablouri „antiumane și anti-germane!”. Gravă, dincolo de aserțiunile primitive, brutale, ale acestui Popescu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
plastică: romanele Îngerul de gips, Bunavestire, Don Juan și Drumul la zid. Sigur, nu era ușor să scrii despre Breban În acei ani și mai ales despre aceste cărți dintre care unele, precum Bunavestire, au provocat mari taifunuri mediatice și apostrofe brutale venind din „sfânta-sfintelor” partidului, c.c. Ce e ciudat și m-a Întristat În relația noastră veche de amiciție În anii „de luptă”, cei care nu se uită, a fost că În toată această lungă perioadă În care Breban
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
luat-o printre nori? Important este ca el să-și continue cursa. Dacă ar atinge pământul, ar rămâne în pană, și nimeni n-ar avea de câștigat. "Luciditatea este condiția prealabilă a acțiunii eficace": am cules acest clișeu dintr-o apostrofă ministerială. Sună bine. Cu atât mai mult cu cât nu este adevărat. Oamenii de acțiune, asemănători în această privință cu șoferii lor, nu au nici timpul, nici mijloacele de a aprofunda o "notă în atenția Președintelui" nu trebuie să depășească
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fluierăturile publicului. Altul apăru jos la ușă; maiorul Dumitrescu, de la biroul păcii, înaintă și-i strânse mâna, apoi, întorcându se la lume, dete cuvântul lui de onoare că nu au venit francezi în Athénée Palace; fluierăturile se înmulțeau, [ca] și apostrofele injurioase. Pia Danielo polu, pierzându-și timiditatea, îi strigă: „Rușine, domnule, ca un ofițer român în uniformă să dea mâna cu vrăjmașul înaintea noastră!“ El, foarte supărat: „Mai bine te-ai duce acasă, domnișoară!“ Mackensen, dus la masă pe ușa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se schimbase nimic, nu vorbeam niciodată de acest trist subiect, de care inamicii politici profitară pentru a învinovăți pe Ionel de seducător - parcă era vorba de o minoră -, de laș, pretinzând că a refuzat să se bată. Carp făcu o apostrofă cu totul deplasată în ședință publică la Cameră, unde nu se atacau adversarii în viața lor privată, uitând că a lui nu era din cele mai austere. Dar mă înșel zicând că nimic nu se schimbase în viața noastră, căci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
decât în victoria engleză. A doua zi, cu cântece, surle, mii de vagabonzi îmbrăcați în cămăși verzi, conduși de întregul guvern și de diplomații Axei, cutreierau orașul cu coșciugul lui Codreanu et Co, ca să-l înmormânteze după discursuri și ridicole apostrofe la Casa Verde. Nici un înalt prelat nu a voit să oficieze, simțind, probabil, că în ziua scadenței, care fatal va urma, ar face parte din cei cari vor plăti cu capul lor aceste nenorocite ceremonii și asasinate. Precum nici la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de mai târziu; manifest sau apel protestatar și agresiv, lansat cu suficiență și temeritate, lucru care place tinerilor, și evocând, fără a le preciza, câteva moduri de viață, altele decât fuse seră ale noastre și realizate de ei În răstimp; apostrofe scrise după un demodat gust aforistic, cusur al epocii, la care aș adăuga ra cila lor profundă, de ordin schematic, simplu enunciativ și profetic; totuși, un document al epocii, dimpreună cu celălalt ma nifest, Ce vrem. Catehism pentru sufletele nehotărâte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]