720 matches
-
imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Stilurile funcționale ale limbii române - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Unitățile frazeologice - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
numeroase colaborări cu studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele:" Arta, "serie veche și nouă", SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul "(serie nouă)," Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural "etc. Din 1992, Pavel Șușară a fost autorul unei rubrici permanente de critică de artă al revistei România literară. Colaborare a încetat abrupt în 2010, după ce una dintre cronicile plastice semnate de Pavel Șușară
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
echivalentul lui „mare”, care se scria până atunci ba "grant", ba "grand", se va scrie numai "grand", prin analogie cu femininul său "grande" și derivatul "grandeur" „mărime”. Tot în perioada Renașterii apar și inovații. Se introduce é, cu accent ascuțit, apostroful și sedila cu funcția de astăzi. Începe să se folosească și accentul grav, cu valoare distinctivă pentru omonime (de exemplu "a" „are” vs. "à" „la”) și pentru e pronunțat altfel decât /ə/. Începe să fie folosit și accentul circumflex, mai
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
e/i: "France" > "français". Mai este prezentă și în pronumele demonstrativ "ça" „asta”, varianta din registrul de limbă curent a pronumelui "cela" „aceasta” din registrul elevat. Punctuația este asigurată în franceza din Franța prin aceleași semne ca în română. Doar apostroful (’) este mult mai frecvent folosit decât în română. Acesta marchează elidarea (vezi Elidarea). Sunt totuși unele diferențe de amănunt în folosirea semnelor în franceză față de română. Pentru citare se folosesc ghilimelele « ... », cu spații între ele și citat, iar pentru citat
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
despărțirea zecimalelor, iar grupurile de trei cifre dintr-un număr se despart prin spațiu. Este de menționat că în alte țări francofone folosirea semnelor de punctuație poate fi diferită. De exemplu, în Elveția, grupurile de trei cifre se despart prin apostrof. După părerea lingvistului Pierre Burney, ortografia franceză are un aspect „intelectual”. În primul rând este etimologică prin păstrarea urmelor originii latine sau grecești a cuvintelor. În al doilea rând este gramaticală, prin acordurile pe care le reflectă. În fine, este
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
euro. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale lumii. Câteva case de editură își au sediul la Cluj, printre care Dacia, Casa Cărții de Știință, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renașterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc. Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Gazeta sporturilor". În ianuarie 2008, "Evenimentul zilei" a închis ediția regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediție a cotidianului regional "Gardianul de Transilvania-Banat" închis între timp. Principalele reviste de cultură și literatură sunt: "Apostrof", "Idea", "Steaua", "Tribuna" și "Echinox". În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Daniela Magiaru ("Idei în dialog", noiembrie 2009), Doris Mironescu ("Suplimentul de cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie 2010), Adrian Jicu ("Ateneu", aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010), Corneliu Vasile ("Destine literare", Montreal-Canada, noiembrie-decembrie 2011), Gelu Ionescu ("Apostrof", aprilie 2012), Gabriela Gheorghișor ("România literară", iulie 2012), Horia Gârbea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2012), Maria-Ana Tupan ("Contemporanul", septembrie 2012), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", octombrie 2012), Andreea Coroian ("Cultura", noiembrie 2012) ș.a.
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Adrian Popescu, în revista Steaua,1999 Ion Vădan, în revista Poesis, 1995. Bogdan Ghiu, în revista ARC, 1998. Cred în armonioasa devenire poetică a operei poetice a lui Ioan Vieru.” Cezar Ivănescu, în revista Timpul, 1998. Ion Stratan, în revista Apostrof, 2000. Liviu Antonesei, în revista Orizont, 2002 „ Cartea poetului Ioan Vieru, Căile șoimului, a clătinat multe prejudecăți și a anunțat o nouă voce poetică distinctă, inconfundabilă.Un eu auctorial aflat la desăvîrșirea mijloacelor expresivității și, deopotrivă, o profundă motivație existențială
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
La acesta se adaugă litera Ґґ, folosită pentru a nota sunetul dar adoptarea ei încă nu este oficială. Litera Гг notează în limba bielorusă sunetul (un "h" pronunțat în glotă). Litera Ўў (Уу scurt) este specifică acestei limbi. De asemenea, apostroful apare în cuvintele bieloruse atunci când se indică pronunția fără palatalizarea consoanei anterioare. Alfabetul latin folosit în limba bielorusă de unii vorbitori, numit "Łacinka", este după cum urmează: Aa Bb Cc Ćć Čč Dd (Dzdz Dźdź Dždž) Ee Ff Gg Hh Chch
Limba bielorusă () [Corola-website/Science/299337_a_300666]
-
Istorii pe care n-am să le scriu" ,(Alfa, București, 1998), "Scene intime. Scene de masă", (Univers enciclopedic, București, 2001), "Omphalos", (Idea, Cluj, 2001), "Autoportret cu himere", (Alfa, București, 2001), "Spune Scardanelli", (Idea, Cluj, 2001), o carte de aforisme, "Exorcisme", (Apostrof, Cluj, 1996), un studiu pe tema puterii în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985) și două lucrări de teorie teatrală: "Redescoperirea actorului", (Meridiane, București, 1985) și "Act și mimare", (Eminescu, București, 1989). Creației teatrale a lui Mihai
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
lui Geo Dumitrescu. Debutul editorial are loc în 1976, cu volumul de versuri "Sălaș în inima" (Ed. Eminescu). Colaborează cu poezie, proza și articole de opinie la revistele: România literară, "Luceafărul," "Ramuri," "Vatra", "Viața Românească", "Steaua", "Transilvania", "Orizont," "Familia", "Phoenix", "Apostrof", "Convorbiri literare", "Tribuna", "Calende", "Amfiteatru", "Indiană Review" (SUA)", The Poetry Miscellany" (SUA) și la alte publicații din străinătate în limbile maghiară, germană, greacă și franceză. Este autorul mai multor volume de poezie: Este autorul următoarelor volume de proza: Este tradus
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
cuvinte. ele atașate la începutul cuvintelor se numesc proclitice, iar cele atașate la sfârșitul cuvintelor se numesc enclitice. Trebuie remarcat că în funcție de ortografia specifică a fiecărei limbi cliticele pot fi scrise separat de cuvântul însoțit sau legate prin cratimă, prin apostrof, prin sudare etc. Un cuvânt însoțit de un clitic se comportă fonetic ca un cuvânt unic, respectând regulile limbii respective. De exemplu dacă în acea limbă cuvintele au în mod obligatoriu o singură silabă accentuată (ca în cazul limbii române
Clitic () [Corola-website/Science/300094_a_301423]
-
nr. 9, 2 martie, Anul X, 2000; - Tatiana Rădulescu, Labirintul exilului, în Viața Românească, nr. 11, 2001; - Traian T. Coșovei, Vulturi de noapte sau o nouă dimineață a romanului, în Contemporanul, nr.1-2, 2002; - Irina Petraș, Fata de hârtie, în Apostrof, nr. 2, 2005; - Henri Zalis, în Posedați de originalitate, Contemporanul. Ideea Europeană, nr. 2, 2005; - Nicoleta Sălcudeanu, Unde începe străinătatea, în Vatra, nr. 5-6, 2005; - Irina Airinei, Interviul în oglindă, în Oglinda literară, nr. 63, martie 2007; - Mihail Gălățanu, Oglinda
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
2006, p. 145-167 Emile Antoine Bourdelle et la sculpture de l’entre-deux-guerres en Roumanie, în Influences françaises dans l’architecture et l’art de la Roumanie des XIXe et XXe siècles, Institutul cultural român, Bucarest, 2006, p. 125-145 Atelierul Miliței, în Apostrof, nr. 12, 2006 A Transilvanian expressionist - the painter Eugen Gașcă, în Donația de grafică Eugen Gașca (1908-1989), Editura Muzeului Național de Artă al României, București, 2007, p. 35-42. Peter Jacobi: Bilder einer Reise - Pelegrin prin Transilvania, Sibiu - Cultural Capital of
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
publicarea în serial a cărții lui Andrei Pleșu "Minima moralia", în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupările celor din Școala de la Păltiniș" (din conversația cu Marta Petreu apărută în "Apostrof", nr. 1-2 / 1998, și reluată în "Cronica melancoliei"). În perioada comunistă, a fost cenzurată cu grijă (motiv pentru care a fost obligată să-și reediteze volumul "Urcarea muntelui", decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr și a obstinației de
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
1995), Urs Alemann (în: Basler Zeitung), Wolfgang Schuller (în: Frankfurter Allgemeine Zeitung), Matthias Messmer (în: Neue Zürcher Zeitung), Henriette Schröder (în: Süddeutsche Zeitung), Gabriel Andreescu (în: Observator Cultural), Gabriel Kohn (în: Orizont), Mircea Iorgulescu ( în: revista „22“), Marta Petreu (în: Apostrof) Victor Neumann (în: "Ideologie și fantasmagorie. Perspective comparative asupra istoriei gîndirii politice în europa Est-Centrală", Editura Polirom, Iași, 2001), Diana Schuster (în: "Die Banater Autorengruppe: Selbstdarstellung und Rezeption in Rumänien und Deutschland", Hartung-Gorre Verlag, Konstanz 2004), Ion Bogdan Lefter (în
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
Arad) este un critic și istoric literar român. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1986. Face parte din gruparea echinoxistă. A lucrat ca profesor la Deva (1986-1990), redactor și secretar general de redacție la revista „Apostrof” din Cluj (1990-1991), iar apoi cercetător la Centrul de Studii Transilvane din Cluj. Din 1994 devine lector la Facultatea de Litere din Cluj, în prezent fiind conferențiar la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității „Babeș-Bolyai”, precum și decan al aceleiași
Liviu Malița () [Corola-website/Science/309939_a_311268]
-
a teatrului liric "„Elena Teodorini”, Craiova (2008), o sală a Colegiului Național ”Gheorghe Chițu” din Craiova, îi poartă numele (2005); Diplomă de Onoare și Premiul de Excelență acordate de Primăria Municipiului Caransebeș (30 august 2008); Medalia Festivalului Național de Epigramă „APOSTROF”, (ed. a VII-a, Caransebeș 29-30 august 2008); Medalia Primăriei Municipiului Băilești „Acasă la nea Mărin”, Ed. I și „Zilele Băileștiului”, Ed. VII (29-30 august 2008); Diplomă de Excelență a Festivalului Național de Umor „Ion Cănăvoiu” 24-26 octombrie 2008; Diploma
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
din aceeași sursă, rămân neschimbate, adaptându-se doar ortografic, la nevoie. Derivatele se vor forma de la rădăcină pe baza regulilor gramaticii esperanto. 16. Literele a din articolul hotărât, și o de la sfârșitul substantivelor în singular nominativ pot fi înlocuite prin apostrof. În esperanto, derivarea ocupă un loc foarte important în formarea vocabularului. Limba esperanto este dotată cu mai multe afixe (sufixe și prefixe), care fac crearea de cuvinte noi foarte ușoară. Multe cuvinte care în majoritatea limbilor sunt nederivate, sunt derivate
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
Pop Sîrbu ,Exod interior ,în revista Arca din Arad , nr 1-2-3 , 2013 , pag.181 -184 15.Petru M.Haș ,Și umbra lui se odihnea pe deal, Ana Pop Sîrbu, Morfologia nopții ,ediura David Press Print ,Timișoara ,2013 , în revista literară.Apostrof,Cluj-Napoca ,sept-oct ,2014 16.Ioan Moldovan, Despre Ana Pop Sîrbu ,Îngerul din zid ,edit.Brumar ,Timișoara ,2011 ,în revista literară Familia din Oradea ,nr.5 ,mai ,2012 17.Ioan Mariș, Ana Pop Sîrbu,Îngerul din zid ,în Revista.de cultură
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
Apostrof este o revistă literară a Uniunii Scriitorilor din România, editată în colaborare cu Fundația Culturală „Apostrof”, care apare lunar la Cluj, începând din iunie 1990. Redactor-șef: Marta Petreu. „A sosit ceasul Apostrof-ului. Adică al sunetului care, dintr-un
Apostrof (revistă) () [Corola-website/Science/310404_a_311733]
-
Apostrof este o revistă literară a Uniunii Scriitorilor din România, editată în colaborare cu Fundația Culturală „Apostrof”, care apare lunar la Cluj, începând din iunie 1990. Redactor-șef: Marta Petreu. „A sosit ceasul Apostrof-ului. Adică al sunetului care, dintr-un accident istoric, a fost până acum absent. Generația absentă, redusă la tăcere și imaturitate socială, generația
Apostrof (revistă) () [Corola-website/Science/310404_a_311733]
-
Apostrof este o revistă literară a Uniunii Scriitorilor din România, editată în colaborare cu Fundația Culturală „Apostrof”, care apare lunar la Cluj, începând din iunie 1990. Redactor-șef: Marta Petreu. „A sosit ceasul Apostrof-ului. Adică al sunetului care, dintr-un accident istoric, a fost până acum absent. Generația absentă, redusă la tăcere și imaturitate socială, generația cvasi-interzisă de-a lungul ultimului deceniu, generația frustrată - care nu întâmplător visa o reîntoarcere, un regres (evident
Apostrof (revistă) () [Corola-website/Science/310404_a_311733]