723 matches
-
În rostire / recitare se accentuează al doilea termen și se citește legat: numbră. Sunt tocmai florile de umbră din Sonetul cerdacului Deși poetul ne spune și ne repetă cum vrea să lege cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române În 1953, În aceeași epocă de elan electric despre care am amintit mai sus. Chestiunea este că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române În 1953, În aceeași epocă de elan electric despre care am amintit mai sus. Chestiunea este că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte și, iată, unul postpus, foarte frecvent În poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
foarte frecvent În poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar În anii '5o, anii electrici, nu este așa
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar În anii '5o, anii electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... 3. LUMINA, CA EXPRESIE. Din textele văzute până acum rezultă că În epoca
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
extrem de rarele mărturii despre modul cum crea Eminescu, aflăm că el declama, Își interpreta retoric propria poezie, era mereu nemulțumit, revenea. De aici reiese importanța deosebită pe care o acorda poetul scrierii ca oglindă a poeziei rostite, adică punctuației, poziției apostrofului, accentelor, etc. Să-l lăsăm pe Slavici În ereziile lui, dar noi, care avem astăzi o informație mai bogată despre Eminescu decât prietenul său de la 1883 (pentru faptul că putem corobora nesfârșite informații parțiale pe care acela nu le deținea
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
în „Convorbiri literare”, arătați că punctuația, în schimb, diferă. Cui aparține îndreptarea ei? Pentru că îndreptările la acest nivel au atras schimbări de sens foarte importante, cu efecte în interpretare pînă în prezent. Restabilirea punctuației în sens eminescian, precum și a locului apostrofului se poate urmări cu cel mai mare interes în ediția dumneavoastră. Din comparația edițiilor lui Maiorescu între ele și cu celelalte ediții (și, desigur, cu primele apariții ale antumelor și cu manuscrisele), reiese că criticul este cel care remaniază fastidios
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Șase sau șapte luni am tot făcut și desfăcut volumul în redacție, pentru că îi schimba continuu conținutul, ba adăugînd, ba scoțînd din el cîte ceva. A schimbat, de pildă, un titlu: povestirea La capătul liniei 14, apărută ca atare în Apostrof, a devenit La capătul liniei 9, pentru că, zicea Vona, 14 e vulgar, doar există expresia "ți se rupe-n paișpe". Nu avea încredere în el însuși ca scriitor, era un Kafka întrupat într-un român și nimerit, prin hazardul istoriei
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
chemase pentru a încununa întîlnirea cu un cenaclu. Ne-a dat texte proprii să i le citim: așa, pe loc. Cred că mie mi-a nimerit o poezie, iar lui Ion Vartic, o proză, Jilțul. I-a cerut-o pentru Apostrof, dar Vona nu i-a dat-o. Ne-a făgăduit o fotocopie - care n-a mai venit. Noroc cu șederea noastră la el, în septembrie 2000, cînd am făcut, la Mona }epeneag, multe fotocopii... Vona era la Saint-Tropez... Dar nu
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
făgăduit o fotocopie - care n-a mai venit. Noroc cu șederea noastră la el, în septembrie 2000, cînd am făcut, la Mona }epeneag, multe fotocopii... Vona era la Saint-Tropez... Dar nu s-a mirat cînd textele i-au apărut în Apostrof. Îl văd, fără efort, în toamna anului 2000, pe străzile luxoase din Neuilly, făcînd cumpărături cu mine. Îl văd într-un restaurant parizian, colț cu Café de Flore, luînd cina și enervîndu-se cumplit că nu poate tăia biftecul, apoi comandînd
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
Dicționarul neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română de Al. Mirodan, din care, după știința mea, au apărut doar primele două volume, la Editura Minimum din Tel Aviv. Această notiță a fost publicată (și) în nr. 1-2/1991 al revistei Apostrof. Citez și de aici un fragment: “Printre cei pe care i-am cunoscut mai de aproape în lumea literară se numără: E. Lovinescu (la ședințele «Sburătorului» am luat parte din toamna anului 1929), C. Sandu-Aldea (l-am cunoscut în casa
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
Un exemplu ar fi chiar stenograma unei convorbiri dintre G. Călinescu și Gheorghe Gheorghiu-Dej, publicată chiar în paginile României literare (nr. 11/2003). Din nou, vorba lui Kurt Vonnegut, așa merg lucrurile. George Ardeleanu P.S.: În același număr din revista Apostrof, este publicată și o scrisoare din 1984 a lui N. Steinhardt, adresată președintelui de atunci al Uniunii Scriitorilor, în care acesta din urmă era informat despre cea de-a doua confiscare (din mai 1984) a Jurnalului fericirii de către Securitate, fiind
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
care triumfă într-un final viața, „el este un optimist cu deznădejdea în priviri, un admirator al impunătoarelor construcții, neîncrezător în trăinicia lor, un căutător al împăcării, conștient de suferințele care pavează drumul parcurs de umanitate". La capătul liniei Biblioteca Apostrof ne propune un nou volum de povestiri de Alexandru Vona, autorul interbelic ale cărui volume au fost publicate la aproape 50 de ani după scrierea lor, redescoperit în special prin romanul, scris în 1947 și publicat în 1993, Ferestre zidite
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
a miilor de trecători atît de diferiți unii de alții, aș vrea să-mi instalez o gheretă cu ferestre spre toate direcțiile". Ion Ianoși - Thomas Mann. Temă cu variațiuni, Editura Trei, București, 2003, 416 pag. Alexandru Vona - Esmeralda, Editura Biblioteca Apostrof, Colecția "Scrinul negru", Cluj-Napoca, 2003, 112 pag.
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
mască a proteicului Bulgakov, secretul lui Ion Vartic ni se pare acela - cunoscut de fapt din totdeauna - al unei cercetări neistovite, deopotrivă pasionată și pasionantă. 1 Ion Vartic, Bulgakov și secretul lui Koroviev. Interpretare figurală la Maestrul și Margareta, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2004 2 cf. Izolda Vârsta, Mihail Bulgakov, Ed. Univers, București, 1989, p. 245
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
străinătate. Volume: Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire (2007) (teza de doctorat a autoarei); Scara. Poezii, Cuvânt înainte de Mircea Borcilă și D.R. Popescu, 2013. A colaborat cu poezii la revistele Apostrof și Poesis. Regina M-ai declarat regină, mi-ai dăruit un tron și o coroană cu multe diamante. În nopțile cu lună plină mi-ai prins în păr atâtea nestemate, c-aș fi putut să le transform în stele, cât
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
impact spiritual a avut asupra mea cercetarea domniei sale în jurul lui Mihail Afanasievici Bulgakov. Am citit de două ori cartea lui Ion Vartic, "Bulgakov și secretul lui Koroviev. Interpretare figurală la Maestrul și Margareta", publicată la Cluj, în 2004, de Biblioteca Apostrof - sînt multe bijuterii publicate acolo. Și tot de atîtea ori am recitit, cu acest prilej, romanul lui Bulgakov, care m-a marcat decisiv, încercînd să urmăresc, cu pixul în mînă, anumite pasaje și interpretările lui Ion Vartic. Cu tipul de
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
Țoiu La opt iunie a.c. predam la Cluj un text mai lung din opera umanistului italian, - Delicte și pedepse, - marele cărturar jurist, contemporan cu iluminiștii francezi ai secolului XVII. Text încredințat Martei Petreu ce conduce cu atât entuziasm minunata revistă "Apostrof". Traducerea, după cum arătam mai demult în prefața clujană, aparține răposatei prozatoare Dora Scarlat. în amintirea căreia, îmi îngădui să public și în România literară un scurt fragment din tălmăcirea măiastră a Delictelor, și-așa depășind cu mult spațiul de tipărire
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
va avea loc la biserica „Millennium“ sâmbătă, 9 octombrie, de la ora 20. ( L. S.) Mențiune La cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Național de Umor „Constantin Tănase“ a participat și epigramistul Nicolae Nicolae (membru al cenaclului de epigramă „Apostrof“ din Caransebeș), care a primit o mențiune (cel de-al 33-lea „trofeu“ din carieră). ( T. T.) Sacramentul Sf. Mir Duminică, 10 octombrie, Msgr. Böcskei László, vicarul general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, va vizita două comunități ale Diecezei timișorene
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
sunt întrebări la care se încearcă un răspuns. De asemenea, se încearcă și explicarea fenomenului farfuriilor zburătoare. Preț: 198 000 lei. în librării Michel de Ghelderode - Povestiri crepusculare (Ed. Humanitas, 150 000 lei); Dorli Blaga - Tatăl meu, Lucian Blaga (Ed. Apostrof, 196 200 lei); Oliver Sacks - Omul care își confunda soția cu o pălărie (Ed. Humanitas, 250 000 lei); Kyra Stromberg - Zelda & F. Scott Fitzgerald (Ed. Paralela 45, 90 000 lei); Ion I. Cantacuzino - Uzina de basme: scrieri despre cinema (Ed.
Agenda2005-04-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283319_a_284648]
-
în istoria Europei (Ed. Polirom, 149 000 lei); Aghasi Aivazian - Arminia (Ed. Ararat, 120 000 lei); Plotin - Opere I (Ed. Humanitas, 260 000 lei); Constantin Noica - Introducere la miracolul eminescian (Ed. Humanitas, 210 000 lei); Ion Vartic - Clanul Caragiale (Ed. Apostrof, 160 000 lei); Denys Lombard - China imperială (Ed. Corint, 85 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Frumusețe și adevăr O traumă psihică a făcut ca în memoria Aurorei del Vale să
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
de regimul comunist cu funcții, ba chiar l-am văzut pe orgoliosul Camil Petrescu de odinioară, devenit între timp ătovarăsul Camil", lăsându-se luat la refec în umilitoare conclavuri de prelucrare ideologică. (v. în acest sens documentul publicat în Biblioteca Apostrof). Ceva trebuie să spunem, în contextul schițat, si despre Lucian Blaga. El este considerat un simbol al rezistenței intelectuale, uitându-i-se abdicarea din anii târzii, când a scris acel Profil de epocă în Contemporanul și încă vreo două articole
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
Virgil Nemoianu sînt: Mircea Cărtărescu, Corin Braga, Ioan Mihai Cochinescu, Magda Cârneci, Ioana Ieronim, Ion Mureșan, Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Sora, Alexandru Paleologu, Andrei Marga, Sorin Antohi, Horia-Roman Patapievici, Mihai Zamfir, Dan C. Mihăilescu, Ion Ică jr., iar între reviste Apostrof, Jurnalul literar, Vatra și România literară. * Interviul se încheie pe un ton neașteptat de optimist, cu aprecieri măgulitoare la adresa comparatisticii românești și cu o perspectivă mai senina în legătură cu o problemă foarte spinoasă, exportul de inteligență: "...spre deosebire de mulți alții, nu cred
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
îi ramane datoare măcar cu o ediție de opere semnificative din toate genurile pe care le-a practicat în șase decenii de creație (de ce nu o serie de autor, cum se fac pentru atîția scriitori contemporani din alte literaturi?) * În APOSTROF nr. 6, Iv Martinovici schițează, ca introducere la un interviu inedit, parcursul biografic al acestui artist puternic, ce nu s-a lăsat învins de suferințe și nedreptăți. Reluăm cîteva date ce vorbesc de la sine. Născut în Istria în 1912, Wolf
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
subțire de foi în gură. Pe coperta a patra, surpriză!, acelasi portret de tărănus român cu morgă de magnat american! Volumul ar putea fi atârnat pe pereți în locul carpetelor cu "Răpirea din Serai" aduse din Turcia. Dispariția spiritului critic Revista Apostrof a avut de la început toate calitățile, în afară de una: fermitatea spiritului critic. Subtilitatea eseurilor, valoarea documentara a "dosarelor" de istorie literară, frumusețea poemelor făceau și mai de neînțeles, prin comparație, lipsa de atitudine a comentariilor critice referitoare la cele mai recente
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
scris constant despre cărțile Gulagului - Florin Manolescu, Nicolae Balotă și Cristian Moraru. Mai tîrziu Alină Mungiu și Lászlò Alexandru au radiografiat succint sau tangențial cărți și idei despre Gulag. Numere tematice despre Gulag au fost realizate în revistele 22, Echinox, Apostrof, Vatra, Orizont și Magazin istoric. Televiziunea are și ea două fidele ale temei Gulagului: Lucia Hossu-Longin și, sporadic, Mariana Sipos. Trebuie apoi amintită Asociația Foștilor Deținuți Politici care publică de cîțiva ani "Documentele Rezistenței". Se cuvine remarcată revista și fundația
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]