446 matches
-
Acasă > Strofe > Introspecție > APOTEOZA POETULUI, POEM DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Apoteoza poetului Dincolo de zariștea liniștei ziua fulguia faianța Acul ceasornicului indică hartă întâlnirii, Așchiile întârzierii îmi alunga orice speranță A luminii de la capătul firii. Sub spuza așteptării nerăbdarea dădea peste privire Berbecul dorinței scăpa coarnele mentalității Când istovit de atâta iubire
APOTEOZA POETULUI, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1438409213.html [Corola-blog/BlogPost/371909_a_373238]
-
ștergi cu rochia culorile mării. Mirarea încremenește pe fruntea nucului bătrân Spovedania mea nu se mai încrede în secunda revenirii Eu nu mai am timp să aman Veacul ce vine mă împinge în brațele nemuririi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Apoteoza poetului, poem de Al.Florin ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
APOTEOZA POETULUI, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1438409213.html [Corola-blog/BlogPost/371909_a_373238]
-
minții din care într- un cotidian veritabil schițez portretul gaurilor negre. Și spațiul emfatic eclipsează în fiecare conținut stelar. În balsam cuvântător aștern sufletul și respir în speranța că numai galaxiile nu au teamă de libertate. Lilia Manole Referință Bibliografica: APOTEOZA / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
APOTEOZĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1479734200.html [Corola-blog/BlogPost/362770_a_364099]
-
Acasa > Stihuri > Semne > APOTEOZA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Apoteoza Citesc versurile profesorului în întuneric, ele strălucesc ca niște ochi de pisică, ca țigările unor puști sub scară, ca părul ielelor electrizat sub ramuri
APOTEOZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1403234591.html [Corola-blog/BlogPost/357510_a_358839]
-
Acasa > Stihuri > Semne > APOTEOZA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Apoteoza Citesc versurile profesorului în întuneric, ele strălucesc ca niște ochi de pisică, ca țigările unor puști sub scară, ca părul ielelor electrizat sub ramuri, ca nucleele sub microscop, ca urechile doamnelor la teatru, ca submarinele ieșite din adâncuri, aprind lumina
APOTEOZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1403234591.html [Corola-blog/BlogPost/357510_a_358839]
-
Dumneavoastră. I-am scuturat brațul, el s-a lăsat moale și atunci am observat că numai mâneca și haina erau ale lui, restul - o gravă confuzie. Profesorul alerga pe lângă tramvaiul trist și nu putea să urce. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Apoteoza / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
APOTEOZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1403234591.html [Corola-blog/BlogPost/357510_a_358839]
-
-l ascult și zi, și noapte Deslușesc în pragul serii Șiruri lungi de-aprinse șoapte. Când zefi rul primăverii Mișcă crengi înmugurite Descriu clipa re-nvierii Prin imagini insolite În buchetul de mimoze Adunat în nopți cu lună Slăvesc în apoteoză Muza-mi luată de furtună ÎN POIANA CU NARCISE În poiana cu narcise Albe, galbene, aprinse Regăsesc neîmplinite Visele încremenite În poienile tăcute Cu speranțe renăscute Am legat în manuscrise Gândurile interzise În poiana fără nume Scriu catrene fără glume
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391399052.html [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
Coposu arăta ca un superb jucător de rugby, Maniu însuși săltându-se pe vârful picioarelor care să-l bată pe umăr, cine știe dacă, în condițiile în care societatea aia exploatatoare ar fi continuat nestingherită, în 1956, adică în plină apoteoză a capitalismului românesc, scârbit de traiul bun, sastisit de glorie, femei, șampanie și icre negre, Adonisul pândit de colesterol nu și-ar fi dat obștescul sfârșit înainte de termen. Așa însă, cu ajutorul neprecupețit al reeducării comuniste, cu rețetele ecologiste avant la
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
în do minor („a Destinului”, 1808), Simfonia a VI-a în Fa major („Pastorala”, 1808) - vădește elemente de programatism și introduce o a cincea parte, experiment nereluat însă în următoarele creații de gen, Simfonia a VII-a în La major („Apoteoza dansului”, 1811) și Simfonia a IX-a în re minor (1824) - finalul acesteia din urmă introduce soliști vocali și cor ("Oda bucuriei") pe versuri de J.C. Friedrich von Schiller. Simfonia clasică are în general patru părți: Prima și ultima parte
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
a adevăratului stil matur al lui Stephenson. Felul de a scrie al autorului din acea perioadă a fost descrisă ulterior de către Mike Godwin ca "tipul absolventului neimplicat ale cărui vorbe spuse cu voce joasă nu arată că el a scris apoteoza maniacă a science fictionului cyberpunk". În 1994, Stephenson i s-a alăturat unchiului său, J. Frederick George, publicând thrillerul politic "Interface" sub pseudonimul "Stephen Bury"; ei au revenit în aceeași formulă în 1996 cu "The Cobweb". Următorul roman scris de
Neal Stephenson () [Corola-website/Science/323757_a_325086]
-
a trăit aici, pe un fir de praf suspendat într-o rază de soare. Pământul e o scenă minusculă într-o vastă arena cosmică. Să reflectăm la râurile de sânge vărsat de toți acei generali și împărați că într-o apoteoza de moment să stăpânească o bucată din acest mic punct. Gândiți-vă la cruzimile de neimaginat săvârșite de locuitorii unui colț din acest punct asupra locuitorilor altui colț. Cât de frecvențe neînțelegerile lor, cât de gata să se omoare unii
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
castan. Un copăcel necunoscut, care înflorea pretutindeni, spânzura pe toate coastele roiuri de fluturi galbeni. Mireasma atâtor mărăcini balsamici făcea din poteca noastră drum ca în inimă de catedrală, după ce cădelnițele au revărsat largi nouri de tămâie. De la apus, în apoteoza de heliante a soarelui pogorâtor, marea din golful Athonului năvălește, cu strălucirea ei de argint, prin miile de ferestre verzi ale pădurii... [...] Sântem în regiunea cea mai păduroasă și cea mai mănoasă. Devale, la Zografu, ne așteaptă o adevărată grădină
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
promotor al modernismului, Constantin T. Stoika avea crezul că „poezia nouă" supusă simbolismului, aduce prin disecarea lirismului o mai mare energizare a creativității și un plus de cunoaștere, fapt ce o face sa fie aptă să facă din vers „o apoteoză a vieții". Constantin Stoika a tradus din versurile poeților latini Titus Lucretius Carus, Publius Vergilius Maro, Quintus Horatius Flaccus, Pindar, din versurile poeților simboliști francezi Charles Baudelaire, Paul Verlaine și Joséphin Peladan. Din opera celui din urmă a publicat tragedia
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
este de părere că, spre deosebire de volumul precedent, "Vortex" „se prezintă ca o poveste a nevoilor oamenilor de a înțelege sensul și scopul vieții, pe care-l caută cu sau fără înțelepciune”, ajungând până la a oferi „câteva momente uluitoare ale unei apoteoze universale, în genul lui ""”. Categorie>Romane din 2011
Vortex () [Corola-website/Science/333771_a_335100]
-
sfintei, liniile ușor curbate sunt caracteristice atât corpului, cât și cutelor veșmântului său. Figura sfintei, cufundată în extaz, se desprinde clar din peisajul scăldat în lumina caldă a soarelui, în timp ce în mișcarea ei se descoperă o anume senzualitate. Tabloul intitulat "Apoteoza" sau "Schimbarea la față" a fost comandat de cardinalul Giulio de Medici în 1517, pentru catedrala din Narbonne. Tabloul a fost readus la Vatican în 1815 și a trebuit să sufere două restaurări. Pictura evocă concomitent două scene biblice: în
Rafael () [Corola-website/Science/297794_a_299123]
-
Brun se căsătorește cu Suzanne Butay. Împreună cu Philippe de Champaigne, el obține de la Mazarin întemeierea Academiei regale de pictură și sculptură în 1648. Mazarin îl numește secretar. În această perioadă, Le Brun face picturi de mari dimensiuni, inclusiv faimoasul său "Apoteoza lui Hercule" Nicolas Fouquet, bogatul ministru de finanțe al regelui, i-a cerut să decoreze castelului său Vaux-le-Vicomte, lucru pe care el l-a realizat 1656 și 1661. Decorul somptuos, care este unic în Franța la momentul respectiv, marcheaza consacrarea
Charles Le Brun () [Corola-website/Science/334829_a_336158]
-
lat. "sfânt"), "invictus" (lat. "neînvins"), "ktistes" (gr. "întemeietor"); așadar atribute și epitete întâlnite mai apoi și în doctrina creștină, care au putut facilita adoratorilor înțelegerea acesteia din urmă. Calul considerat animal solar, apare ca un simbol al imortalității; el evocă apoteoza defunctului, eroizarea lui. Aceasta este una dintre explicațiile frecvenței reprezentării cavalerului pe altarele funerare. Credința în nemurire, în viața de apoi, putea fi eventual înfățișată și prin lupta călărețului împotriva animalului. De remarcat este că șarpele ne face să ne
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
Divină Commedia"), cea mai celebră opera a lui Dante Alighieri, este totodată una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. "" descrie coborîrea lui Dante în Infern, trecerea prin Purgatoriu și, în fine, ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Deși continuă modul caracteristic al literaturii și stilului medieval (inspirație religioasă, tendința moralizatoare, limbaj bazat pe percepția vizuală și imediată a faptelor), poemul lui Dante tinde către o reprezentare amplă și dramatică a realității, departe de
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
ospețe!), și Eugen Dainaua soteriologică și „orgasmul inițiatic”: „poeme interminabile”, de Eugen Evu Evu (chiar dacă, lucid, știe că “păstrăvii-n amonte mor la praguri” și, spre amurgul lui ICHTHEOS/HristosDumnezeu, “Nici icre de sămânță n-or mai fi...” - ambiguu, spre apoteoza...”nocturnului”: “Sub parapante, corbii zbat stihii” - CORBUL fiind nu doar simbol funebru, ci și Pasărea FOCULUI!) se situează (militant ANAMNEZIC, răzvrătit contra “iernii” existențial-proliferante!) sub semnul solar și armonic al COCORULUI. Pasărea lui Apollon! (“Cocorul este pasărea lui Apollo, zeul
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
ci a ales altă cale, a făcut din ea un poem. Um poem de o frumusețe rară, fiind ajutat, desigur, de componentele spectacolului, muzică și lumini și, mai ales, de o turnantă care-i dădea fluiditate spre un final de apoteoză. La pauză, cum se întâmplă la astfel de festivaluri, veneau mesageri din sală cu ecouri laudative... Atmosfera era de invidiat, iar aplauzele de la final și tot entuziasmul sălii nu făceau altceva decât să crească șansele pentru Marele Premiu. Cu toate
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
Motanul încălțat, Scufița Roșie, Cenușăreasa, Tom Degețel și altele. Aurora și Désiré interpretează un Pas de Deux maestos iar întregul ansamblu dansează o mazurkă. Prințul și prințesa sunt căsătoriți iar Zâna Liliacului binecuvântează cuplul. Baletul se încheie cu o mare apoteoză în care toate personajele vin împreună cu un tablou ce reprezintă pe Apollo și Ludovic al XIV-lea.
Frumoasa din pădurea adormită (balet) () [Corola-website/Science/332894_a_334223]
-
an mai târziu consiliul orașului îi acordă titlul de pictor al orașuli Sevilla. Vreme de cincisprezece ani lucrează aici neîntrerupt. În anul 1630, pictează pentru ordinul iezuit din Sevilla tabloul ""Viziunea Binecuvântatului Alfonso Rodriguez"", și, un an mai târziu, monumentala ""Apoteoză a Sfâmtului Toma d'Aquino"", destinată altarului din colegiul călugărilor dominicani "Santo Tomás". Faima de care se bucură artistul ajunge la curtea regală din Madrid. Este invitat în capitala Spaniei pentru a participa la decorarea Marelui Salon al palatului "Buen
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
în bătaia vântului" , "Întoarcerea regatei". Pictează la Roma "Orvieto". Creează capodopera "Ulise înfruntându-l pe Polifem", care produce un șoc puternic asupra opiniei critice. Dincolo de anecdotica mitologică sau de unele armonii clasicizante, tabloul impune prin sonoritatea triumfală și înmărmuritoare de apoteoză wagneriană, diafanizată totuși, căptușită cu aur și purpură. "Pilat spălându-și mâinile" (1830) introduce deja unele nuanțe din tonalitatea și atmosfera "interioarelor" de la Petworth. Lordul Egremont îl invită să locuiască la castelul său din Petworth. În 1830 realizează vignetele la
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
scânteietoare prin eleganță, sau sobre cu amprente melancolice ori triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-a realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
doua oară atelierul, împreună cu peste 100 de lucrări. Totuși a participat la Expozitia de la Bruxelles, la reîntoarcerea în țară, Casa regală i-a oferit o nouă comandă: pictura tavanului deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal și a realizat fresca intitulată „Apoteoză”. În 1940 a devenit profesor la Școala superioară de pictură și sculptură bisericească de pe lângă Arhiepiscopia București. În 1941 i s-a fixat o pensie lunară și printr-un decret semnat de generalul Ion Antonescu i s-a acordat naturalizarea. A
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]