376 matches
-
analiza sa, nivelul fonematic (particularități fonetice, rima, organizarea strofei), nivelul lexico-semantic ( particularități lexicale arhaisme, regionalisem și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative și interogative), nivelul stilistic (epitetul, comparația, personificarea, metafora), particularități și similitudini. Autoarea oferă, astfel, o analiză pe volume de poezie, urmată, de una pe niveluri de expresivitate și de originalitate ale limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Sorin Stati, care identifică 4 tipuri de relații sintactice: de subordonare: X e regentul lui Y X ← Y de coordonare: X e coordonat cu Y X + Y predicativă: X e subiectul lui Y X ← →Y apozițională: X e explicat de apoziția Y X = Y. După ce se menționează restricțiile de ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, se ajunge la concluzia că relația predicativă este o „interdependență sintactică”. Se precizează, de asemenea, că relația predicativă se manifestă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este esențial, iar adjectivul adaugă un element mai mult sau mai puțin secundar, care explică sau completează dintr-un anumit punct de vedere cele spuse de verb. În acest caz avem de-a face cu un adjectiv cu funcțiune de apoziție explicativă, sau de atribut circumstanțial, dacă ne referim la dubla funcțiune a acestui adjectiv, de determinant și al substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verb. În acest caz avem de-a face cu un adjectiv cu funcțiune de apoziție explicativă, sau de atribut circumstanțial, dacă ne referim la dubla funcțiune a acestui adjectiv, de determinant și al substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială: fetița, fiind (deoarece este, în timp ce este) voioasă, aleargă. În timp ce adjectivul voioasă ca apoziție poate fi echivalat cu o construcție gerunzială
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un adjectiv cu funcțiune de apoziție explicativă, sau de atribut circumstanțial, dacă ne referim la dubla funcțiune a acestui adjectiv, de determinant și al substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială: fetița, fiind (deoarece este, în timp ce este) voioasă, aleargă. În timp ce adjectivul voioasă ca apoziție poate fi echivalat cu o construcție gerunzială - circumstanțială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială, adjectivul voioasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială: fetița, fiind (deoarece este, în timp ce este) voioasă, aleargă. În timp ce adjectivul voioasă ca apoziție poate fi echivalat cu o construcție gerunzială - circumstanțială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială, adjectivul voioasă ca nume predicativ nu poate fi echivalat decât cu o propoziție coordonată copulativă (pentru că el exprimă un element esențial, o stare existentă simultan cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gerunziul mai exprimă și o altă nuanță circumstanțială (timp, cauză), el nu mai poate fi echivalat decât cu o propoziție subordonată circumstanțială. La fel adjectivul voioasă numai ca nume predicativ, poate fi echivalat cu o propoziție coordonată copulativă, iar ca apoziție poate fi echivalat numai cu o construcție gerunzială circumstanțială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială. Deși apropiate de verbele copulative sau semicopulative, care admit un nume predicativ, verbele din exemple ca fetița aleargă voioasă își păstrează în mai mare măsură
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziție: Precum călătorul, la slaba lumină ce-o vede lucind, aleargă. „Un aspect morfologic caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe acela, fericitul etc. Atributul predicativ (adjectivul adverbial) se raportează la subiectul sau obiectul propoziției fără condiția articulării: El (acela) a privit fericit. Pe el (acela) l-am văzut fericit. Aceeași
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
deschide prin conectorul ÎN SFÎRȘIT care apare singur pe primul rînd. Îl considerăm drept o marcă a reformulării nonparafrastice care indică și o schimbare de perspectivă apărută dintr-un implicit inițial; marcînd explicit finalul, el nu poate fi delimitat de apoziția care înglobează sintactic reformularea propriu-zisă. [P11] devine astfel o concluzie pe care temele cărților (Sexul; Puterea; Banul) o vor putea defini clar. Cît despre funcția unei asemenea reformulări, ea orientează receptarea propoziției de către alocutor (E. Gülich și T. Kotschi): Activitatea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ea orientează receptarea propoziției de către alocutor (E. Gülich și T. Kotschi): Activitatea locutorului este întotdeauna dirijată către un partener, pentru ca acesta să poată face interpretarea dorită și organizată în funcție de posibilele sale reacții (1983, p. 58). Am amintit de punerea în apoziție a unui conector; vom aborda problema construcției separate (și alte cîteva aspecte) studiind două propoziții: (12) [P12] Cărți pentru copii în care eroul nu este nici măcar personaj dintr-o serie televizată, [P12'] asta nu se poate. (8) [P8] Avantajul unei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de vedere argumentativ prin conectorii DAR și CHIAR. În (3), trecerea de la "...amicul public nr. 1" la "Charlot" este marcată prin două puncte, ceea ce determină, și aici, modificarea temei-titlu, semnalând reformularea prin intermediul punctuației. Formele lingvistice ale reformulării pleacă de la simpla apoziție subliniată prin punctuație, mergând la utilizarea unui verb explicit de tipul: N 1 se numește / se cheamă N 2 (nume propriu) trecând prin structurile: N 1 pe scurt / deci / așadar (este) N 2 N 1 într-un cuvânt / astfel spus
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat (adjectiv, apoziție, relativă...) cu rol de clarificare: (33) Am observat [...] placenii cu valve mici și inegale [...] căluți de mare zburători, [...] pești-porumbei cu coada acoperită de numeroase inele solzoase. J. Verne, p. 198 adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat comparativ/metaforic sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu cetate, cu ruine de cetate“, amintește de vechea capitală a Daciei); Apulum a fost înlocuit cu Bălgrad, apoi, în romînește, cu Alba Iulia; Potaissa cu Turda; Napoca cu Cluj (ulterior, Cluj-Napoca, numele vechi a fost adăugat, pe cale oficial-administrativă, ca apoziție identificatoare); Salinal cu Uioara (magh. Ujvár); Alburnus cu Roșia (magh. Verespatak). Cel puțin trei dintre numele străvechi de ape mari, Berzovia, Dierna (sau Zierna), și Timisis (Tibiscum) au dispărut, dar „nu cu totul“, cum ar fi spus poetul latin Horațiu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
eu. Gospodar este cuvânt compus, ca și Jupiter al latinilor: gospodar și Ju-piter. Părțile componente ale acestor nume sunt atestate în greaca veche ca substantive aparte folosite într-o sintagmă în care cel de al doilea funcționa subordonat primului ca apoziție: Ζευς πατήρ (άνδρον τε Θεον) “Zeus, tatăl (oamenilor și al zeilor)”. Situația aceasta, în care Zeus apare în sintagmă ca element dominant, este ulterioară, rezultată dintr-o structură primară, în care zeus = geos era obiect posedat de către pater, astfel că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
procese astrocitare, care izolau fie suprafețele sinaptice ale neuronilor, fie grupări de procese neuronale. Lamele gliale subțiri de 500 Å înconjoară atât procesele pre-, cât și pe cele postsinaptice, separându-le de elementele neuronale de vecinătate. S-au observat chiar apoziții strânse între lamele adiacente. În talamus, aglomerări de procese pre- și postsinaptice sunt astfel izolate și realizează structuri de tip „glomeruli”. După Kuffler și Nicholls (1966) unele celule gliale au un potențial de repaus ceva mai mare decât în neuroni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos central. Aceste sinapse nu prezintă, din punct de vedere fiziologic, întârzierea existentă la nivelul sinapselor chimice. Sinapsele electrice prezintă două caracteristici diferite față de sinapsele chimice: a) fanta sinaptică cu dimensiunile de 200 Å nu este prezentă; b) zona de apoziție dintre cele două componente, pre- și postsinaptică apare simetrică, realizând o articulație strâmtă (3,5 mm) de tip gap junction între celulele pre- și postsinaptice. Distribuția și localizarea sinapselor electrice Sinapsele electrice au fost demonstrate atât la nevertebrate, cât și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nucleul lateral vestibular la șobolan, nucleul trigeminal mezencefalic la primate și în motoneuronii spinali la pisică (Hinrichsen și Larramendi, 1968, 1970). I.4.8. STRUCTURA ELECTRONOMICROSCOPICĂ A SINAPSELOR ELECTRICE Cel mai important criteriu pentru identificarea sinapselor electrice este reprezentat de apoziția strânsă între membranele neuronale. Aceste apoziții strânse au fost demonstrate și în țesuturi neneuronale, prezența lor fiind corelată cu situsuri de rezistență electrică joasă. Caracterul electric al transmisiei are deci atât o bază fiziologică, cât și una morfologică. Pentru aprecierea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trigeminal mezencefalic la primate și în motoneuronii spinali la pisică (Hinrichsen și Larramendi, 1968, 1970). I.4.8. STRUCTURA ELECTRONOMICROSCOPICĂ A SINAPSELOR ELECTRICE Cel mai important criteriu pentru identificarea sinapselor electrice este reprezentat de apoziția strânsă între membranele neuronale. Aceste apoziții strânse au fost demonstrate și în țesuturi neneuronale, prezența lor fiind corelată cu situsuri de rezistență electrică joasă. Caracterul electric al transmisiei are deci atât o bază fiziologică, cât și una morfologică. Pentru aprecierea existenței acestor zone de apoziție strânsă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Aceste apoziții strânse au fost demonstrate și în țesuturi neneuronale, prezența lor fiind corelată cu situsuri de rezistență electrică joasă. Caracterul electric al transmisiei are deci atât o bază fiziologică, cât și una morfologică. Pentru aprecierea existenței acestor zone de apoziție strânsă, trebuie avută în vedere posibilitatea apariției unor artefacte produse de metoda de fixare prin glutaraldehidă, prin care pot rezulta aspecte de obliterare a unor spații extracelulare. Inițial, sinapsele electrice au fost caracterizate de către Bennet (1963) și Pappas și Purpura
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spațiul sinaptic, unde se continuă cu particula (canalul) corespunzătoare de pe membrana postsinaptică. Alinierea cap la cap a acestor particule joncționale formează unități denumite conexoane. Fiecare conexon este compus din 6 subunități proteice aranjate în jurul canalului central hidrofilic. Rezultă că această apoziție strânsă poate fi considerată drept o regiune cu canale intracitoplasmatice legate între ele fără să comunice cu zona poligonală de canale extracelulare. Prin aceste joncțiuni trec ionii și moleculele mici, pentru a menține cuplarea electrică și metabolică. Din punct de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oxigen, prin imersie într-o soluție cu concentrații scăzute de Cl-, Ca2+, experimentele fiind efectuate pe axonii laterali septați ai racului. În fiecare caz inducerea creșterii rezistenței de cuplare a fost asociată cu separarea membranelor joncționale în zona de strânsă apoziție și cu insinuarea proceselor citoplasmatice ale celulelor Schwann între membranele sinaptice separate. Când fragmentele axonale au fost reintroduse în soluții fiziologice normale, rezistența de cuplare a revenit la valori mici, fenomen care s-a asociat cu reapariția strânsei apoziții dintre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
strânsă apoziție și cu insinuarea proceselor citoplasmatice ale celulelor Schwann între membranele sinaptice separate. Când fragmentele axonale au fost reintroduse în soluții fiziologice normale, rezistența de cuplare a revenit la valori mici, fenomen care s-a asociat cu reapariția strânsei apoziții dintre membrane. După lezarea mecanică a sinapsei rezultă, de asemenea, o creștere a rezistenței, substanța fluorescentă injectată în zona presinaptică nemaiapărând în porțiunea postsinaptică. I.4.9. TIPURI DE SINAPSE ELECTRICE Sinapsele electrice întâlnite foarte rar pot fi axo-somatice, axo-dendritice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mișcarea ionică de la un neuron la altul. Sinapsele mixte În numeroase sinapse electrice au fost identificate vezicule clare sau cu centrul dens, unele rotunde, altele elipsoide. Aceste vezicule apar aglomerate în vecinătatea membranei, dar nu și în zonele de strânsă apoziție (gap). Identificarea veziculelor la nivelul sinapselor electrice a ridicat problema dualității modului de transmisie: chimic și electric, deci a existenței sinapselor mixte. Cel mai elocvent exemplu este reprezentat de ganglionul ciliar de la păsări. Aspecte sinaptice similare au fost descrise la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. În ganglionul ciliar avian elementul presinaptic înconjoară parțial corpul celulei postsinaptice. La păsări, transmisia bimodală apare evidentă numai pentru o perioadă de tranziție după ecloziunea din ou. Microscopia electronică relevă apoziții strânse (joncțiuni gap) între cele două membrane vecine, ca și prezența veziculelor și a densităților citoplasmatice asociate membranei în vecinătatea fantei sinaptice de 200 Å. Activarea presinaptică sincronă atât a componentei electrice rapide, cât și a celei chimice cu latență
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestor gradiente este necesară intervenția unor pompe, cum ar fi pompa de Na+, K+, care asigură menținerea compoziției ionice a celulelor prin expulzarea a 3 Na+ contra 2 K+ pentru fiecare moleculă de ATP desfăcută. Fibrele miocardice prezintă zone de apoziție strânsă, numite discuri intercalare. Aceste zone au adesea o dispoziție în zigzag, porțiunile transversale învecinate fiind frecvent conectate prin segmente longitudinale, ce se întind în lungul sarcomerului până la următoarea linie Z. Caracterul de sincițiu funcțional, electric și mecanic al țesutului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]