145 matches
-
cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul de inervație al neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lentoarea fono-articulatorie. La altele, este evidentă lipsa atenției auditive și a auzului fonematic cauzate fie de un deficit neurologic, fie de tulburări gnozice. În alte cazuri, dislalia este determinată de o slabă preocupare a familiei pentru educarea limbajului. S-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de leziuni sau afecțiuni ale sistemului nervos, fie că sunt datorate imaturității lobilor parietali, cum remarcă A. Kraindler. Cercetările ultimilor 10 ani arată că acestea nu formează o categorie nosologică aparte, ci sunt un simptom dezintegrativ în cadrul afaziei sau al apraxiei. În disgrafia specifică au fost diagnosticate cazurile care n-au reușit să se exprime în scris prin sistemul de simboluri și grafeme care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele, iar în disgrafia motrică au fost depistați acei la cere sistemul simbolic a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spune că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie rezultată din acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o corelație medie între coeficientul de dezvoltare mintală (C.I.) și cea motoră. Pe baza testelor lui Stanford Binet sau WISC s-a constatat că subiecți cu un C.I. sub 50 centile prezintă performanțe motorii mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tipul dislaliei polimorfe, organice și funcționale, disartriilor, disfaziilor sau logonevrozei, dislexiilor. În anumite condiții nefavorabile, întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm bolborosit, aspecte prezente în audimuditate (alalie sau sindromul de nedezvoltare a vorbirii, cum îl numește C. Păunescu). Corectarea, educarea și reeducarea tulburărilor de limbaj și vorbire sunt condiționate în primul rând
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
etiologie, boli organice, tratament medicamentos, intervenție operatorie etc., factori ce trebuie evaluați de la caz la caz. În urma examenului psihologic subiectiv și a informațiilor culese de la familie și personalul medical, recuperatorul va aprecia dacă sindroamele asociate (ca: hemiparezele, hemianopsiile, hemiagnoziile vizuale, apraxiile și agnoziile) impun combinarea metodelor psiho-logopedice, chino-terapeutice, fizioterapie și psihoterapie, care să permită performanța afazicului prin capacitatea de comunicare. Subliniem că atitudinea bolnavului față de recuperare reprezintă un factor esențial de succes sau de insucces. Unii bolnavi pot fi mobilizați prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare, cu implicații grave în special în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Tulburările de limbaj Cauzate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
este redată integritatea velară și palatală, care își reiau cu dificultate funcțiile în procesul fonator datorită vălului scurt, cu cicatrice retractilă, insuficient funcțional în activitatea de formare a istmului velofaringian. Distanța dintre văl și peretele posterior al faringelui - 10 mm. Apraxie linguală și labio-jugală cu dificultăți în realizarea feedback-ului audiție-fonație. b. Probe funcționale - respirație orală cu valori spirometrice mici (400 cm³)la vârsta de 6 ani. Deglutiția infantilă, suflu bucal inexistent, suflu nasal și deperdiție nasală în fonație. c. Examen
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a. Examen clinic maxilo-facial, endo și exo-bucal; post operator aspectul fizionomic este refăcut, redând integritatea buzei superioare și continuitatea arcadei alvelo-dentare superioare. Vălul palatin bine realizat, suplu și mobil, este însă insuficient de lung pentru a realiza istmul velo faringian. Apraxie linguală și labio-jugală prin lipsa antrenamentului muscular adecvat vorbirii. b. Probele funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma: 300cm³ cu nasul deschis și 400cm³ cu nasul închis, indică o insuficiență respiratorie cu volum mic. Expir de intensitate mică, fără
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
decât la subiecții la care sfincterul este încă incomplet; se folosește însă stopul glotic în consoanele explosive ocluzive. În aceste cazuri nedirijarea învățării vorbirii în prima etapă a copilăriei, lipsa de inteligență, întârzierea mintală, dificultăți de imitare sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare a dislaliei. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. Principalele defecte în cest grup sunt: 1) pierderea de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) stop glotic; 5) omisiunea tuturor consoanelor fricative și explosive, neefectuându
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de achiziție a acestuia. Este evident că realizarea mecanică a vorbirii se face cu dificultate datorită despicăturii palatine: copilul încearcă să execute mișcările, cerând comanda și coordonarea a numeroși mușchi, dar care nu-l ascultă. Se formează o serie de apraxii fonetice cărora li se asociază o reprezentare incorectă a activității motrice corespondente fonemelor unei amintiri auditive defectuoase. Acest fenomen duce la un retard în vorbire care poate, la rândul său, să antreneze un retard în limbaj. Acest retard îl putem
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai mult în cazul elementelor fonetice linguodentale, linguo-palatale și linguo-velare a căror formă nu este vizualizată și în care limba ca organ activ suferă de o anumită apraxie determinată prin lipsa antrenamentului muscular. Această observație este de asemenea demnă de a fi luată în considerație privind metodologia corectivă. Fenomenul de substituire își plasează punctele cele mai înalte în sfera consoanelor r, j, g, z, b, d, la fel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează în special musculatura vălului palatin, adesea imobil și neflexibil prin cicatricile postoperatorii, a istmului faringian, a buzelor, a obrajilor și a limbii. Amintim
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
noastre cerând reeducare fonetică. La examenul vorbirii prezintă vocale deficitare i, e, u . Consoane corecte „m” . Înlocuiește consoanele p cu c, b cu c, d cu g, z, t, s, ș, j, cu suflul nasal asociat cu un suflu răgușit, apraxie linguală. L și n - nearticulate pe palat, r înlocuit cu un suflu nedefinit, cu limba ridicată din a 2-a jumătate spre palat. Respiră bucal, nu știe să sufle pe gură, nu știe să țipe, nu poate umfla un balon
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asociază cu o stare de conștiență normală și nu se datorează unor cauze reversibile de declin intelectual (de exemplu, depresia, delirul). Deficitele cognitive ce apar în demență includ:afectarea memoriei - însoțită de una sau mai multe dintre următoarele modificări: afazie, apraxie, agnozie sau tulburarea funcției executive;instalarea gradată (progresivă) și continuă a declinului cognitiv în absența afectării nivelului de conștiență;afectarea funcționalității sociale sau ocupaționale;imposibilitatea de a explica afectarea cognitivă pe baza unor tulburări psihiatrice primare, medicației sau unor boli
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
noi și de a și reaminti informații anterior învățate; primele care se pierd sunt evenimentele recente; afazie = tulburări de limbaj (nu își mai găsesc cuvintele, uită chiar și cuvinte simple; pot să înlocuiască cuvinte, astfel încât propozițiile devin practic de neînțeles); apraxie = incapacitatea de a efectua diferite activități motorii, deși funcția motorie este intactă (bolnavul nu mai știe cum să se îmbrace adecvat, cum să își pregătească masa, cum să descuie ușa cu cheia etc.); agnozie = imposibilitatea de a recunoaște și identifica
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
-se prin variate simptome, care după cum predomină, crează diferite forme clinice ale bolii. Simptomele mai întâlnite sunt: a) Deficiențe motorii piramidale, flasce la debut apoi spastice, realizând hemiplegii, paraplegii, diplegii cu semne piramidale. b) Afazie de diferite forme clinice și apraxie. c) Tulburări de vedere de tip hemiamopsie sau cecitate de tip cortical. d) Simptome pseudotumorale cu cefalee, vărsături, stază papilară etc. e) Crize epileptice sau de tip Jacksonian,. f) Tulburări psihice afectând în special sfera intelectuală, mergând până la demență. g
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
J. H. și colab., 2000). Alte manifestări de debut, care trebuie să sugereze acest diagnostic sunt: fenomene scurte, repetitive, de tipul durerilor paroxistice sau a paresteziilor, nevralgii trigeminale, dizartrii episodice și contracții tonice ale membrelor posturale. Semne corticale proeminente (afazia, apraxia, scăderea câmpului vizual), ca și cele extrapiramidale (coree, și rigiditate) domină rar tabloul clinic, mult mai frecvent întâlnite fiind tulburările cognitive, labilitatea emoțională, disfagia, vertijul și tetrapareza progresivă. Bolnavii, care se 160 prezintă cu SM primar progresivă, adesea au la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
deranjante pentru bolnavii de SM este tulburarea de mobilitate. Aproximativ 70% din pacienții cu SM prezintă disfuncția mobilității, încadrându-se între rezistență scăzută la mersul normal, până la dependență completă de pat. Slăbiciunea, spasticitatea, ataxia, echilibrul slab, vertijul, fatigabilitatea, deficitele senzoriale, apraxia afectează mobilitatea. Tulburările de motilitate cresc ca frecvență și severitate odată cu vârsta pacientului și cu durata SM. Antrenarea membrului și ajutoarele pentru mers pot îmbunătăți siguranța, pot reduce efortul depus și pot crește rezistența, eficiența, controlul 215 și viteza deplasării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare, cu implicații grave în special în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Tulburările de limbaj Cauzate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
motor periferic și central, sindromul extrapiramidal, sindromul cerebelos, sindromul vestibular. 2. Semiologia sensibilității. 3. Semiologia sistemului nervos periferic. 4. Semiologia funcțiilor vegetative - sistemul nervos autonom, sindroame hipotalamo-hipofizare. 5. Conștiența - tulburări de somn și veghe, stările comatoase. 6. Sindroame corticale - somatognozia, apraxiile, agnoziile, dominanța cerebrală, afazia, memoria. 7. Bolile vasculare cerebrale. 8. Demențele. 9. Epilepsiile. 10. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 11. Patologia sistemului nervos periferic. 12. Procese expansive intracraniene. 13. Neuroinfecții. Baremul activităților practice Investigații electrofiziologice. 1. Electroencefalografie - interpretare: 50 cazuri
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
vegetative ... - Sistemul nervos vegetativ (autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare - Confuzia, deliriumul, starea vegetativă (9) Funcțiile nervoase superioare ... - Somatognozia - Apraxiile - Agnoziile - Dominanța cerebrală. Afaziile - Memoria (10) Epilepsia și pierderile stării de conștiență ... - Clinica - Etiologia - Fiziopatologia - Diagnostic diferențial și pozitiv - Tratament (11) Algiile craniene și faciale ... - dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului - nevralgia de trigemen - migrena și algiile vasculare ale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu: a) afectarea memoriei (afectarea capacității de învățare a informațiilor noi sau de evocare a informațiilor învățate anterior); ... b) una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive: ... 1. afazie (tulburare a limbajului); 2. apraxie (afectarea abilității de a efectua activități motorii, cu toate că funcția senzorială este indemnă); 3. agnozie (incapacitatea de a recunoa��te sau de a identifica obiecte, cu toate că funcția senzorială este indemnă); 4. perturbarea funcționării executive (planificare, organizare, secvențializare, abstractizare). B. Deficitele cognitive
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu: a) afectarea memoriei (afectarea capacității de învățare a informațiilor noi sau de evocare a informațiilor învățate anterior); ... b) una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive: ... 1. afazie (tulburare a limbajului); 2. apraxie (afectarea abilității de a efectua activități motorii, cu toate că funcția senzorială este indemnă); 3. agnozie (incapacitatea de a recunoaște sau de a identifica obiecte, cu toate că funcția senzorială este indemnă); 4. perturbarea funcționării executive (planificare, organizare, secvențializare, abstractizare). B. Deficitele cognitive menționate
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
a rezultat în îmbunătățiri clinic semnificative pentru măsurătorile ADL [542]. Exercițiile pentru neglijență spațială au îmbunătățit măsurătorile dar nu a fost demonstrat un efect asupra ADL [543]. Câteva studii au evaluat strategiile de antrenament de recuperare în inatenția vizuală și apraxie: nu se pot trage concluzii specifice [544]. Sexualitatea: Sexualitatea poate fi afectată după un AVC. Limitările fizice subiacente și bolile vasculare concomitente se pot asocia cu efectele secundare ale medicamentelor [545]. Este de dorit să se discute problemele de sexualitate
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
TR) 1. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu: a. Afectarea memoriei (scăderea capacității de a învăța informații noi sau de a evocă informații învățate anterior) și b. Cel puțin una dintre următoarele: i. Afazie (tulburare de limbaj) îi. Apraxie (afectarea abilității de a executa activități motorii într-o anume secvență și care servesc unui scop, în lipsa afectării funcției motorii) iii. Agnozie (incapacitatea de a recunoaște sau identifica obiecte în lipsă afectării funcțiilor senzoriale) iv. Perturbarea funcționarii executive (planificare, organizare
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]