142 matches
-
atât sub aspect expresiv, cât și sub receptiv; î48, 344) - gradul 1 include posibilitatea înțelegerii ocazionale a unor ordine simple. II.2.8. Tratamentul specific al apraxiilor verbale Afazia Broca, afazia de conducție și leziunile corpului calos sunt asociate cu apraxia idio-motorie. În stadiul supra-acut poate exista apraxie idiatorie și apraxie de construcție ce se manifestă prin confuzie datorită edemului cerebral. Apraxiile bucolinguale necesită o gimnastică specială a obrajilor, buzelor, limbii, fonației și respirației care să asigure reorganizarea engramelor motorii sub
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
receptiv; î48, 344) - gradul 1 include posibilitatea înțelegerii ocazionale a unor ordine simple. II.2.8. Tratamentul specific al apraxiilor verbale Afazia Broca, afazia de conducție și leziunile corpului calos sunt asociate cu apraxia idio-motorie. În stadiul supra-acut poate exista apraxie idiatorie și apraxie de construcție ce se manifestă prin confuzie datorită edemului cerebral. Apraxiile bucolinguale necesită o gimnastică specială a obrajilor, buzelor, limbii, fonației și respirației care să asigure reorganizarea engramelor motorii sub aspect planificator și programatic. Bolnavul se controlează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gradul 1 include posibilitatea înțelegerii ocazionale a unor ordine simple. II.2.8. Tratamentul specific al apraxiilor verbale Afazia Broca, afazia de conducție și leziunile corpului calos sunt asociate cu apraxia idio-motorie. În stadiul supra-acut poate exista apraxie idiatorie și apraxie de construcție ce se manifestă prin confuzie datorită edemului cerebral. Apraxiile bucolinguale necesită o gimnastică specială a obrajilor, buzelor, limbii, fonației și respirației care să asigure reorganizarea engramelor motorii sub aspect planificator și programatic. Bolnavul se controlează vizual în oglindă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
2.8. Tratamentul specific al apraxiilor verbale Afazia Broca, afazia de conducție și leziunile corpului calos sunt asociate cu apraxia idio-motorie. În stadiul supra-acut poate exista apraxie idiatorie și apraxie de construcție ce se manifestă prin confuzie datorită edemului cerebral. Apraxiile bucolinguale necesită o gimnastică specială a obrajilor, buzelor, limbii, fonației și respirației care să asigure reorganizarea engramelor motorii sub aspect planificator și programatic. Bolnavul se controlează vizual în oglindă și prin facilitare tactilă și proprioceptivă efectuează gradat trei tipuri de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fonoarticulator în diferite configurații fără emisie fonemică; - exerciții de transfer de postură interfonemice bi- și trisonore; - exerciții specifice fonoarticulatorii fonemice, silabice. Pentru aplicarea unui tratament complex de recuperare, se impune un diagnostic corect și să se evalueze forma clinică de apraxie, pentru ca apoi să se aplice metoda cea mai adecvată de kinetoterapie care să ducă la corectarea elementului apraxic. Recuperarea unui bolnav cu accident cerebrovascular este cu atât mat dificilă cu cât se adaugă apraxia membrului superior drept, deoarece pe lângă tulburarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
să se evalueze forma clinică de apraxie, pentru ca apoi să se aplice metoda cea mai adecvată de kinetoterapie care să ducă la corectarea elementului apraxic. Recuperarea unui bolnav cu accident cerebrovascular este cu atât mat dificilă cu cât se adaugă apraxia membrului superior drept, deoarece pe lângă tulburarea de limbaj lipsa aportului grafiei face dificilă consolidarea limbajului oral. (48, 166, 344) II.2.9. Tehnici de reabilitare a lexiei la afazici Voiculescu I. recomandă în recuperarea lexiei bolnavului afazic folosirea facilitării prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare, cu implicații grave în special în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Tulburările de limbaj Cauzate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din următoarele elemente: a. deteriorarea gândirii abstracte, manifestată prin interpretarea incorectă a proverbelor, inabilitatea de a sesiza asemănările și diferențele între cuvinte apropiate, dificultăți în definirea enunțurilor și conceptelor; b. judecată deteriorată; c. alte tulburări ale activității corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultate constructionala; d. modificare a personalității - alterarea sau accentuarea unor tulburări premorbide; 4. Stare de conștiență clară. 5. Existența factorului organic. Forme clinice - Demență în boală Alzheimer ● cu debut precoce ● cu debut tardiv ● formă atipica sau mixtă - Demență vasculara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
cultural al persoanei; - nu sunt determinate de suferințe somatice. E. Tulburări motorii disociative Criterii de diagnostic clinic - pierderea capacității de a mișca o parte sau totalitatea unui membru sau mai multor membre; - se pot asemănă cu toate formele de atacuri, apraxie, afonie, dizartrie, dischinezie, convulsii sau paralizii; - nu au substrat organic. F. Convulsii disociative Criterii de diagnostic clinic - convulsii asemănătoare celor epileptice; - mușcarea limbii, rânirile prin cădere sau pierderea urinii sunt rare; - se pot asocia cu o stare de stupoare sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
specii datorită valorii lor obscure pentru supraviețuire. Girusul supramarginal al micuței Jess evoca o ficțiune, un model imaginar al modului în care ar arăta corpul ei dacă l-ar imita pe el. Weber văzuse oameni cu leziuni în zona asta - apraxie ideomotorie. Reușeau să agațe un tablou, dacă li se cerea. Dar dacă li se cerea să mimeze că agață un tablou, băteau neajutorați în perete, fără ciocan sau cuie imaginare. Când fetița lui avea patru ani și se uita prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cofetăria de la Teiul Doamnei vindeca prin punerea mâinilor, Teatrul Mic împiciorongea șontorogii, biserica Anglicană dădea foc catargelor toamnei, ivite la orizont, cu o lentilă tatuată. Și câte și mai câte giumbușlucuri! Dacă există fericire în singurătate, schizoidie, grafomanie, glosolalie, anorexie, apraxie, ataxie, dacă era reală starea de Bardo a meditației concentrate, dacă întîiul dintre chakras, divinul Sahasrara, sfera de foc radiind în creștet din deschiderea brahmanică, este adevăratul ochi cu care construim lumea, eram fericit, trăiam în Bardo și peste mine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în care bolnavul nu-și mai recunoaște propria jumătate de corp paralizată. Amploarea leziunii cerebrale, ce determină această manifestare morbidă, face ca tabloul clinic să se completeze și cu pierderea unei jumătăți din câmpul vizual, ce poartă denumirea de hemisomatoanopsie. Apraxia. Prin praxie se definesc gesturile și mișcările care contribuie la alcătuirea unor acțiuni voluntare complexe, prin intermediul cărora se ajunge la îndeplinirea unui scop. Apraxia, în schimb, reprezintă incapacitatea executării acelor gesturi și mișcări voluntare, care nu realizează scopul propus, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mișcările care contribuie la alcătuirea unor acțiuni voluntare complexe, prin intermediul cărora se ajunge la îndeplinirea unui scop. Apraxia, în schimb, reprezintă incapacitatea executării acelor gesturi și mișcări voluntare, care nu realizează scopul propus, deși funcțiile musculare și senzoriale sunt conservate. Apraxiile, la fel ca și agnoziile, au o gamă extrem de largă de manifestare, clasificându-se în: globale și parțiale (specifice unor anumite funcții). Apartenența lor la hemiplegie este majoritară. Apraxiile globale se diferențiază în: - ideo-motrică (unisau bilaterală) - se manifestă prin capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nu realizează scopul propus, deși funcțiile musculare și senzoriale sunt conservate. Apraxiile, la fel ca și agnoziile, au o gamă extrem de largă de manifestare, clasificându-se în: globale și parțiale (specifice unor anumite funcții). Apartenența lor la hemiplegie este majoritară. Apraxiile globale se diferențiază în: - ideo-motrică (unisau bilaterală) - se manifestă prin capacitatea de a descrie corect gestul ce trebuie executat, dar pe care, practic, persoana nu-l poate executa; - ideatorie, de regulă bilaterală - este însoțită de dezorganizarea schemei acțiunilor și gestualității
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
acțiunilor și gestualității; apare ca urmare a unei programări incorecte a engramelor complexe de execuție a unor acțiuni; - constructivă, în care individul nu poate copia sau reproduce un model; de asemenea, este incapabil să ordoneze elementele unui joc de construcții. Apraxiile parțiale poartă specificul unor funcții ale organismului, cum ar fi mersul, îmbrăcarea-dezbrăcarea sau apraxia buco-facială, în care pacientul are dificultăți în executarea la cerere a unor mișcări ale mușchilor feței, gurii și limbii și, implicit, a articulării sunetelor. Trebuie făcută
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
execuție a unor acțiuni; - constructivă, în care individul nu poate copia sau reproduce un model; de asemenea, este incapabil să ordoneze elementele unui joc de construcții. Apraxiile parțiale poartă specificul unor funcții ale organismului, cum ar fi mersul, îmbrăcarea-dezbrăcarea sau apraxia buco-facială, în care pacientul are dificultăți în executarea la cerere a unor mișcări ale mușchilor feței, gurii și limbii și, implicit, a articulării sunetelor. Trebuie făcută precizarea că la copii apraxia are particularități de evoluție diferite de cele ale adulților
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
funcții ale organismului, cum ar fi mersul, îmbrăcarea-dezbrăcarea sau apraxia buco-facială, în care pacientul are dificultăți în executarea la cerere a unor mișcări ale mușchilor feței, gurii și limbii și, implicit, a articulării sunetelor. Trebuie făcută precizarea că la copii apraxia are particularități de evoluție diferite de cele ale adulților, dată fiind situația lor, încă „nefinisată”, din perioada de creștere și dezvoltare pe care o parcurg. În aceste condiții, tulburările praxice pe care le prezintă par mai curând o întârziere în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
-se prin variate simptome, care după cum predomină, crează diferite forme clinice ale bolii. Simptomele mai întâlnite sunt: a) Deficiențe motorii piramidale, flasce la debut apoi spastice, realizând hemiplegii, paraplegii, diplegii cu semne piramidale. b) Afazie de diferite forme clinice și apraxie. c) Tulburări de vedere de tip hemiamopsie sau cecitate de tip cortical. d) Simptome pseudotumorale cu cefalee, vărsături, stază papilară etc. e) Crize epileptice sau de tip Jacksonian,. f) Tulburări psihice afectând în special sfera intelectuală, mergând până la demență. g
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
J. H. și colab., 2000). Alte manifestări de debut, care trebuie să sugereze acest diagnostic sunt: fenomene scurte, repetitive, de tipul durerilor paroxistice sau a paresteziilor, nevralgii trigeminale, dizartrii episodice și contracții tonice ale membrelor posturale. Semne corticale proeminente (afazia, apraxia, scăderea câmpului vizual), ca și cele extrapiramidale (coree, și rigiditate) domină rar tabloul clinic, mult mai frecvent întâlnite fiind tulburările cognitive, labilitatea emoțională, disfagia, vertijul și tetrapareza progresivă. Bolnavii, care se 160 prezintă cu SM primar progresivă, adesea au la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
deranjante pentru bolnavii de SM este tulburarea de mobilitate. Aproximativ 70% din pacienții cu SM prezintă disfuncția mobilității, încadrându-se între rezistență scăzută la mersul normal, până la dependență completă de pat. Slăbiciunea, spasticitatea, ataxia, echilibrul slab, vertijul, fatigabilitatea, deficitele senzoriale, apraxia afectează mobilitatea. Tulburările de motilitate cresc ca frecvență și severitate odată cu vârsta pacientului și cu durata SM. Antrenarea membrului și ajutoarele pentru mers pot îmbunătăți siguranța, pot reduce efortul depus și pot crește rezistența, eficiența, controlul 215 și viteza deplasării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în câmpul conștiinței prezente a unor date mnezice; e) amnezii de conservare constând în pierderea iremediabilă a tuturor amintirilor; f) amnezii secundare unor leziuni cortico-cerebrale și asociate tulburării unor funcții instrumental-simbolice cerebrale, așa cum sunt ele întâlnite în afazii (uitarea limbajului), apraxii (uitarea executării unor acte motorii) sau agnozii (tulburări de evocare și recunoaștere). Tulburările psihice în care sunt semnalate cel mai frecvent tulburările de memorie de natură amnezică sunt următoarele: - confuzia mintală în care întâlnim amnezia lacunară; - sindromul Korsakow, amnestic confabulator
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cursul stărilor de inhibiție stuporoasă, sindromul catatonic, depresii, melancolie, negativism sau stereotipii. c) Mimica discordantă sau paramimia este expresia neconcordanței dintre starea psihică și atitudinile expresive ale bolnavului. Ea poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în schizofrenie sub formă de grimase, manierisme sau stereotipii; - mimica din cursul simulării unor afecțiuni psihice sau somatice; - mimica de tip histrionic-spectacular, pasională, convulsiv-cataleptică sau extatică din cursul isteriei; - economia și ecokinezia, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stări demențiale: demențele organice și demențele vesanice. Le vom prezenta în continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.), sau prin semne clinice minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele abiotrofice primare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un sindrom amnestic, mai mult sau mai puțin important, cu deficite operatorii și de organizare a spațiului, fără un sindrom afazo-apracto-agnozic și fără semne neurologice. Grupa 2 cuprinde demențele senile cu sindrom amnestic, tulburări neurologice, tulburări de limbaj, debutul unor apraxii ideatorii și ideo-motorii, apraxie constructivă totală. Grupa 3 reunește bolnavi cu demență senilă, prezentând o stare de „altzheimerizare” completă. Această „Altzheimerizare” a demenței senile are un dublu aspect, atât anatomo-patologic, cât și clinic. Acești bolnavi sfârșesc prin a adopta aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mult sau mai puțin important, cu deficite operatorii și de organizare a spațiului, fără un sindrom afazo-apracto-agnozic și fără semne neurologice. Grupa 2 cuprinde demențele senile cu sindrom amnestic, tulburări neurologice, tulburări de limbaj, debutul unor apraxii ideatorii și ideo-motorii, apraxie constructivă totală. Grupa 3 reunește bolnavi cu demență senilă, prezentând o stare de „altzheimerizare” completă. Această „Altzheimerizare” a demenței senile are un dublu aspect, atât anatomo-patologic, cât și clinic. Acești bolnavi sfârșesc prin a adopta aspectul clinic al demenței presenile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]