270 matches
-
face mai degrabă prin cunoașterea și luarea în considerare a structurilor axiologice, decât prin intenții comportamentale specifice. Studii de laborator și, mai ales, de teren arată că, pentru conduite mai complexe și de durată, valorile - în calitatea lor de standarde apreciative generale ale normelor, atitudinilor și comportamentelor - sunt un predictor comportamental bun (Rokeach, 1979). Ocupându-se de cruciala problemă a relației dintre atitudinile și conduitele oamenilor, psihologii sociali au resimțit acut nevoia de a suplimenta nu doar numărul ca atare al
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acestui al doilea aspect esențial al paradigmei narative: dimensiunea morală a interpretării. Criticul notează, alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica inerentă poveștii face posibilă evaluarea, din punct de vedere moral, a discursului, oferind, în același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative, remarcă Lewis, este morală "întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de la care își preia referință: El spune că portarul echipei naționale, marginalizat pentru că refuză prelungirea contractuluii, nu merită un asemeneai tratament după tot ce a făcut pentru Rapid (www.europafm.ro). Se mai folosesc în limba română actuala adjective invariabile apreciative mai vechi, precum: sic (< fr. chic), în prezent simțit ușor învechit, măi vechiul mișto (< țig. mișto), care este foarte des folosit în limbajul argotic, ducând și la apariția unor derivate - miștocar, miștocărie, miștocăresc - și a unor locuțiuni - a lua la
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
albastră-electric), cu al doilea element variabil (pijamale alb-murdare) sau cu ambele elemente variabile (Dacie albastră-electrică, pijamale albe-murdare). După tiparul numelor de culori compuse, au apărut și creații metaforice tot compuse, în care cel de-al doilea element funcționează ca un apreciativ (Un Crăciun "verde-vis": amintirile de Crăciun sunt decorate, de obicei, cu priveliști romantice - liniște și zapezi), având același efect, de încadrare a adjectivului de bază în clasa invariabilelor. 3.3. Adjectivele invariabile terminate în -ce Aparținând în majoritate fondului neologic
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
fondului neologic, adjectivele terminate în -ce sunt împrumutate din franceză, multe dintre ele având origine îndepărtată latineasca (atrox,-cis, praecox,-cis etc.): atroce, eficace, factice, ferice 7, feroce, ineficace, locvace, motrice, perspicace, precoce, propice, veloce, vivace. Majoritatea acestor adjective sunt apreciative, cu topica variabilă. Atunci când apar în antepoziție, ele accepta articolul hotărât (atrocele război bacteriologic, eficacele receptor al baletului rusesc, facticele idealism beletrist, tânărul și fericele idol, ferocele răpitor, ineficacele mijlocaș, locvacele volumașe de versuri, perspicacele autor, precocele om de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
5 Artă teatrală și cinematografică Teatrul este spectacol, arta scenica realizată în echipă. Textul literar este transpus în scenă într-o concepție regizorală-scenografică ce mijlocește și transmite moduri de recreare a operei prin interpretarea actoriceasca. Participarea publicului este un criteriu apreciativ al spectacolului. Se oferă publicului informații, idei, moduri de gândire, stări afective și atitudini. Forță de atracție rezidă în interpretarea creatoare, în capacitatea de stimulare a trăirilor afective și înălțare în sferele esteticului. Cinematograful are un imens potențial de comunicare
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
coordonați de decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, profesorul Marian Preda. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași a fost reprezentată de Ștefan Cojocaru, un foarte bun specialist în diagnoza riscurilor sociale și în aplicarea metodelor apreciative de tratament. Fiind integral asumat de Președintele României, conținutul raportului a fost copios speculat de mass-media, în funcție de orientările politice pro și anti Băsescu. Care este adevărul? Mergem la sursă și aflăm că peste tot în lume prostituția se intersectează cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
magnifică a estuarului Tamisei a fost afectată prin construirea podului feroviar Charing Cross, lipsit de valoare estetică. Se pierdea astfel frumusețea naturii din cauza unei gândiri limitată la profitul și avantajele economice 257. Marea problemă ce poate rezulta din atitudinea noastră apreciativă față de peisaje este așa-numita falsificare a naturii, adică restaurarea ei de către om după o intervenție distructivă a aceluiași. Să presupunem următoarea situație. O companie minieră a descoperit un minereu într-un munte aflat în apropierea unei localități. Confruntată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a discursului în întregime. Ca atare, această analiză ar trebui să stabilească mărcile (și eventuala lor ierarhie și clasificare) prin care locutorul (creatorul enunțului, enunțiatorul) exprimă o judecată de valoare sau o reacție subiectivă și prin care se etalează modalitățile apreciative. Însă, mai întîi, consideră Patrick Charaudeau, este necesară o distincție între apreciere și opinie, aprecierea fiind reacția subiectului față de ceva, iar opinia un punct de vedere bazat pe o judecată a subiectului, care îl determină să exprime o atitudine în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acorduri inedite între substantive și adjective ("umezi morminte"), forme inversate ale verbelor ("suna-vei"), sintaxa afectivă ("semnelor vremii profet"), rime deosebite ("încalte/ ceruri-nalte"; "recunoască-l"/ "dascăl"), rime culte ("oaspe"/ "Istaspe"). Dintre figurile de stil, cele mai frecvente sunt: epitetul apreciativ și cromatic, comparația abstractă sau concretă, metafora specific eminesciană. Eminescianismul se caracterizează și prin "expresia intelectualizată" (T. Vianu), " Și în sine împăcata stăpânea eterna pace", virtuozități verbale ("La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă", idei orfice (cosmogonia, echilibrul universal
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îndrăgostiților de lumea obișnuită. Următoarele două strofe din meditația eminesciană semnifică planul terestru, dar și viziunea nourilor care "curg" sugerând trecerea implacabilă a timpului. Versul "Streșine vechi casele-n lună ridică" prefigurează veșnicia prin aspirația spre absolut în iubire; epitetul apreciativ "vechi" are o mare forță expresivă. E un univers rustic, patriarhal, reliefat de imagini vizuale și auditive: "Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână", "toaca răsună mai tare", "fluiere murmură-n stână" care amplifică senzația de melancolie și mister, în prezentarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Geo Dumitrescu (vestita ediție bilingvă a operei poetului Ă, 1 idem, p.319 2 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 444 3 Pagini de critică literară, vol. III, p. 73 75 salutată de Vladimir Streinu printr-o justă frază apreciativă, tălmăcirea fiind socotită „un adevărat act de cultură.”1 În O pagină din Proust este descifrat cu finețe mecanismul amintirii și procesul convertirii estetice: „... istoria întreagă a creației proustiene arată un om pus de sine însuși, în ciuda debilității fizice, sub
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
3) el realizează o enunțare care vizează să acționeze direct asupra co-enunțiatorului prin enunțarea însăși. În (4) el prezintă o stare de lucruri ca fiind stabilită și emite o judecată de valoare asupra ei: "din fericire" constituie o modalitate numită apreciativă. Astfel, fie că este vorba de persoană, timp sau modalitate, activitatea enunțiativă este esențialmente reflexivă: ea vorbește despre lume arătînd cu degetul propria activitate de vorbire. A spune "eu" înseamnă a desemna pe cineva și, în același timp, a arăta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
joc 83 L lege a discursului 32, 35, 280 lingvistică (competență) 45, 50 M marcă (nume de) 255, 261, 265 medium 19, 80, 85 mențiune vs uz 170, 191 mod de indicare a referentului 219 modalitate (lege) 39 modalitate logică/apreciativă 128 modalizare 64, 127, 167, 191, 202, 205, 278 modalizator 168, 195-197 model (cititor) 53 monologal (enunț) 62, 111 N negativă (fațetă) 40 neologică (desemnare) 269, 272 non-ambreiat (plan) 135, 146, 152 non-coincidență a spuselor 194 non-persoană 126, 158, 159
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
asupra creatorului sicilian. Acesta a preluat ecouri, imagini, motive, lexeme leopardiene nu ca atare, ci înțelegând să le modifice, să le fragmenteze, să le contrazică și să le distorsioneze. Manieră de a dialogă cu rimele antemergătorului, de pe o poziție deopotrivă apreciativa și antagonica demonstrează, de fapt, intenția lui de a se elibera de un ascendent onorant, dar prea îndatoritor. Considerăm că poziția oscilanta a lui Quasimodo față de Leopardi se înscrie în tipologiile comportamentale ale unei tradiții literare sănătoase, puternice, așa cum a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
diagnosticul clinic și funcțional; utilizarea unor structuri de exerciții simple, care, treptat, să devină complexe, executate independent și eficiente; echilibrul, prudența și tactul pedagogic sunt atributele esențiale în relația dintre terapeut și pacient; controlul etapizat al nivelului influențelor prin intermediul indicilor apreciativi. Cunoașterea precisă a diagnosticului și a particularităților fiecărui bolnav reprezintă punctul de plecare în selecționarea și aplicarea sistemului de mijloace, metode și procedee de tratament (Albu, Rascarachi, 2001). RETARD MINTAL (engl. mental retardation) - Termen sinonim cu cel de deficiență mintală
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
următoarea întâlnire a profesorului cu elevii); 4. Precizări privind modalitațile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor și sugestii în legătură cu valorificarea conținutului în activitatea viitoare. Eficiența acestui tip de lecție depinde în mare măsură de calitatea realizării momentului apreciativ. Lecția de verificare constituie un bun prilej de constatare a nivelului de pregătire a elevilor, dar și unul de optimizare a activității viitoare, plecănd de la ceea ce se constată. Variantele lecției de verificare și apreciere se stabilesc, în funcție de modul de realizare
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
singaporezii nu au fost atât de sever afectați de criza financiară ca și tailandezii, atitudinea lor față de bani a fost alterată, ca urmare a situației financiare negative pe care au înfruntat-o. Atât tailandezii, cât și singaporezii au devenit mai apreciativi față de realizările lor financiare, datorită reducerii numărului de oportunități de a face bani, de asemenea erau mai precauți în modul în care își cheltuiau veniturile (Hoon și Lim, 2001). O posibilă explicație ar fi că indivizii au coborât așteptările lor
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona politică a extremei drepte, au comentat (În termeni mai degrabă apreciativi) „spiritul anticapitalist” al românilor. Pentru Vasile Băncilă, de pildă, „În psihologia românească există un antiburghezism pasiv, care deși nu e conștient de sine, e puternic” („Etnicul și logica modernă”, În Gândirea, 1935). „Spiritul nostru [= al românilor] - scria la rândul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajunge să fie înțeleasă ca reprezentând scopul principal al artei. În urma deprecierii analitice a experienței estetice, a apărut necesitatea articulării unui discurs critic 17. Calități precum armonia comunicării facultăților în jocul liber al imaginației (Kant)18, unitatea și completitudinea experienței apreciative (Dewey)19, fenomenalitatea obiectului, coerența în continuitatea dezvoltării experienței, intensitatea și concentrarea (Beardsley)20 formează cadrul de studiu al experienței estetice. Criticile aduse "mitului" experienței estetice pornesc de la argumentele lui Dickie 21 cu privire la posibilitatea confuziei percepției cu obiectul și imposibilitatea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Schimbarea rolului criticii, de la teoretizarea legislativă la interpretare, sau chiar recenzare, a presupus înțelegerea criticii ca instrument de mediere între lucrarea de artă și public, mai curând decât între artist și lucrare. Depășirea criticii legislative s-a făcut prin intermediul descrierii apreciative. Ca intermediar între lucrarea de artă și public, criticul de artă trebuia să aibă un gust exersat, o sensibilitate aparte pentru identificarea semnificațiilor și cunoștințe specializate. Descrierea apreciativă stă la baza evaluării implicite, având conexiuni directe mai curând cu retorica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
între artist și lucrare. Depășirea criticii legislative s-a făcut prin intermediul descrierii apreciative. Ca intermediar între lucrarea de artă și public, criticul de artă trebuia să aibă un gust exersat, o sensibilitate aparte pentru identificarea semnificațiilor și cunoștințe specializate. Descrierea apreciativă stă la baza evaluării implicite, având conexiuni directe mai curând cu retorica decât cu logica. Abordarea sistematică a criticii de artă, în ideea de a studia arta dincolo de discursul impresionist și intimist al criticii apreciative, a dus la apariția criticii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
semnificațiilor și cunoștințe specializate. Descrierea apreciativă stă la baza evaluării implicite, având conexiuni directe mai curând cu retorica decât cu logica. Abordarea sistematică a criticii de artă, în ideea de a studia arta dincolo de discursul impresionist și intimist al criticii apreciative, a dus la apariția criticii analitice. Acest gen de critică presupunea organizarea termenilor, propozițiilor și argumentelor care serveau la construirea discursului asupra naturii obiectelor vizate și asupra intențiilor și circumstanțelor în virtutea cărora a acționat autorul. Motivând dezvoltarea unei teorii formaliste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
act de creație circumstanțial, este supus testării de către teorii concurente. S-ar putea obiecta, de pildă, că și critica normativă este constructivă, însă diferența față de critica creativă este aceea că prima e prescriptivistă în vreme ce a doua este facultativă, opțională sau apreciativă, retorică. • Fiind caracterizată printr-o tentă critică orientată către investigarea creativă a naturii conceptului de artă, arta conceptuală se individualizează prin asumarea rolului teoretic de către artiști. Ca atare, câtă vreme documentarea noțiunii de artă se realizează din perspectiva practicii artistice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv estetice) și etice (inclusiv educaționale) ale investigării specifice studiilor vizuale. Încurajarea creativității și argumentării ei pe baza înțelegerii critice a culturii vizuale devine un obiectiv
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]