211 matches
-
keyboard nu sunt la tastatură BBL be back later mă întorc mai târziu BF boyfriend prieten BFN Bye for now la revedere BTSOOM beats the [stuffing] out of me habar nu am ce vrei să spui BTW by the way apropo FYI For your information pentru informarea ta GR&D grinning, running, & ducking rânjind, alergând și ghemuindu-se IC I see înțeleg IMHO in my humble opinion în umila mea părere IMO in my opinion în opinia mea / părerea mea IOW
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dvs. nr. 1 0 0 0 16 P Răspunsul dvs. nr. 1 este cineva (o persoană, o instituție...) care acționează asupra "sărăciei" 0 0 0 17 P Răspunsul dvs. nr. 1 desemnează o acțiune pe care o putem face asupra (apropo de, în caz de, în legătură cu) "sărăcie" 0 0 0 18 P Răspunsul dvs. nr. 1 este un instrument folosit asupra (apropo de, în caz de, în legătură cu) "sărăcie" 0 0 0 19 P "Sărăcie" este utilizat de răspunsul dvs. nr. 1
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sărăciei" 0 0 0 17 P Răspunsul dvs. nr. 1 desemnează o acțiune pe care o putem face asupra (apropo de, în caz de, în legătură cu) "sărăcie" 0 0 0 18 P Răspunsul dvs. nr. 1 este un instrument folosit asupra (apropo de, în caz de, în legătură cu) "sărăcie" 0 0 0 19 P "Sărăcie" este utilizat de răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 20 P Se utilizează "sărăcie" pentru a face răspunsul dvs. nr. 1 0 0 0 21 P "Sărăcie
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fierbinte că nu se va întâlni cu vreun cunoscut. Dar ți-ai găsit, ghinionul se ține scai de el, prietenul său, durduliul cel pistruiat, o află în patul finului, în timp ce se odihnea, și nu scapă ocazia de a slobozi câteva apropouri cu conotație sexuală urmate de hohote de râs pe hol, după ce va fi ascultat toată însăilătura nașei privind așteptarea extratereștrilor. Nașa nu e singura din categoria ei pe care tânărul tragic să o invidieze. Fie că e pastorul care are
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care pot fi citite (actualizate) În ambele sensuri. Modalitatea mi se pare mai organică decît a acelora În care cuvîntul cu două Înțelesuri apare de două ori, de fiecare dată În alt sens sau se apelează la cuvinte care sînt apropouri la alte cuvinte. Radu Patrichi, În Și În haiku, jocuri de cuvinte, citează poeme care se Înscriu În această a doua modalitate de folosire a unui cuvînt polisemnatic. asfalt Încins - umbra unui cîine caută umbră Iulian Dămăcuș zi fierbinte de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Manuela Miga șarpele și râul merg alături șerpuind Iulian Dămăcuș Gluma este evidentă, dar structura poemului este prea subțire și poemul nu are adîncime. Tot ca jocuri de cuvinte sînt atestate și poeme În care se urmărește o ironizare prin apropouri Într-un fel de cascadă: Înot-apă-baie-baie de soare sau aluzii la recuzita unei specializări militare. lecții de Înot - pentru Început face doar băi de soare Virginia Popescu infanteristul venit În permisie - ea, goală pușcă Florin Grigoriu Uneori e vorba pur
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
literare și cu studii istorice, care aveau să îi atragă critica aspră a lui V. A. Urechia. Prima lui preocupare legată de folclor o reprezintă editarea operei lui Cilibi Moise, împreună cu o schiță biografică și un comentariu elogios (Practica și apropourile lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească, 1883). Publică apoi, în „Contemporanul”, texte populare culese din Muntenia, fără a se supune exigențelor unei metode științifice, ale cărei principii le va susține, însă, în scrierile sale teoretice. Excepție face textul Lacrimile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
Studiu de psihologie populară. Anexă: Evreii în literatura populară universală, București, 1892; Basmul cu pantoful la evrei, români și la alte popoare, București, 1893; Evreii în literatura lor populară (sau Cum se judecă evreii înșiși), [București], 1898. Ediții: Practica și apropourile lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească, pref. edit., Craiova, 1883; Două istorioare prea frumoase din viața lui Cuza-Vodă, Craiova, 1884.Traduceri: Leopold Kompert, Christu și Leea, București, 1892; Max Nordau, Starea socială și economică a evreilor, București, 1910. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
liniștit și nu vă speriați, căci eu nu mănânc carne de porc, mai ales atunci când omul devine PORC! 121. Vorbele urâte O tânără muncitoare, serioasă și cinstită, primește de la logodnicul ei, care era militar, o carte poștală necuviincioasă, plină de apropouri și glume proaste la adresa ei. Logodnica, cu durere în suflet, dar cu dorința de a vindeca pe viitorul ei soț de asemenea obiceiuri proaste și urâte, a pus cartea poștală într-un plic și a trimis-o înapoi, după ce scrisese
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
clar acest lucru după masă când s-a decretat că eu și cu fata să ne ducem în satul vecin, Tulnici, unde se desfășura hora tradițională de Sf.Petru și Pavel. Am acceptat cu plăcere pentru a mă scăpa de apropouri, dar și pentru că fata era chiar drăguță și că, deși rezervată, nu îi păream indiferent. Într-adevăr, ne-am simțit bine împreună și am dansat până seara când ne-am întors, nebănuind ce aranjamente s-au țesut în urma noastră. Atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de serviciu împreună cu un băiat drăguț de la regionala CFR, actele unei case vândute numai cu martori, banii strânși bine pentru o haină de blană și ieșiți de multă vreme din uz... Cu toate că scrisorile verișoarei de-a doua erau pline de apropouri care îl dovedeau pe Mișu un porc libidinos, doamna Ghiborțea era mai preocupată de aspectul științific al întâmplării decât de dovezile de adulter. Doamna Ghiborțea și-a pus întrebarea dacă, de-a lungul secolelor, de când oamenii observaseră că exista o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
iar băiatul neevreu ; ceea ce poate sugera modul cum se alcătuiau de regulă cuplurile mixte În realitate. 648. Al. Ciorănescu, „Întrebări și răspunsuri”, În Cercetări literare, vol. I, București, 1934, p. 70. 649. Cilibi Moise, Vestitul În Țara Românească. Practica și apropourile, ediție Îngrijită și postfață de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 2000. 650. Ronetti Roman, Manasse și alte scrieri, ediție Îngrijită și prefață de Constantin Măciucă, Editura Hasefer, București, 1996. 651. În Moldova și Bucovina, hanurile așezate la drumul mare, În afara
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cilibi Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii noștri (Apropouri - Aforisme, Ed. Albatros, 1982, col. „Cogito“). 298. Strada Franceză, în plin centrul Bucureștilor. Imediat, un număr de clienți se aruncă claie peste grămadă în două trăsuri și... mână la „Steaua albastră“. Iar Cilibi Moise rânjea. Peste douăzeci de minute, ceata
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vestitul din Țara Românească(1865), Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise (1867). Sunt cunoscute paisprezece cărticele, însoțite de Voiajul lui Cilibi Moise. Caracteristica orașelor, adunate și ordonate tematic de Moses Schwarzfeld și publicate sub titlul Practica și apropourile lui Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească (1883). I-a încropit și o schiță biografică, ajutat și de fiul autorului, Sender Schwartz. În anul 2000 apare la Editura Hasefer, cea de-a patra ediție, sub îngrijirea lui Țicu Goldstein, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
și după meritul lui Cilibi Moise”. Ediția lui Schwarzfeld se difuza mai bine, pitorescul autor intrând cu timpul în conștiința intelectualității române, iar din banii strânși s-a pus o piatră tombală pe locul său de veci. Pildele, maximele și apropourile lui M. se înscriu în așa-numita literatură sapiențială. Oglindind lumea în schimbare de la mijlocul secolului al XIX-lea, pildele sale ironizează ticuri și moravuri, idealizând cinstea, munca și învățătura. O întreagă filosofie populară se înfățișează cititorului în zicale concentrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
cărțile lui o întreagă paremiologie balcanică îngemănată cu înțelepciunea cărților vechi evreiești, colportată de un umorist fin, bonom, deși nu fără înțepături vitriolante. I.L. Caragiale l-a cunoscut și apreciat. În „Epoca literară” din 1896 își amintea de „pildele și apropourile” lui Cilibi ca de niște „buni prieteni” ai copilăriei sale: „Cărticelele acelea au făcut multă plăcere copilăriei mele; cu ele am petrecut multe seri într-adevăr încântătoare, pe atunci când începusem să știu a citi și poate nu puțină influență a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
acelea au făcut multă plăcere copilăriei mele; cu ele am petrecut multe seri într-adevăr încântătoare, pe atunci când începusem să știu a citi și poate nu puțină influență a avut acea citire, și dânsa asupra spiritului meu”. Culegerea Practica și apropourile... a fost recenzată în „Convorbiri literare”, iar autorul ei a intrat în istoria literaturii române. G. Călinescu îl orânduiește printre primii umoriști și îl vede ca pe un fel de Anton Pann evreu: „Geniu oral, fără știință de carte [...]. Maximele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
București, 1865; Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise, București, 1867; Practica lui Cilibi Moise, București, 1868; Anul nou 1869, București, 1869; Păcăliturile lui Tilu Buh-Oglindă împreună cu o parte din testamentul lui Cilibi Moise, București, 1883; Practica și apropourile lui Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească, îngr. și pref. M. Schwarzfeld, Craiova, 1883; ed. București, 1936; Apropouri, îngr. și introd. I. Dianu, București, 1982; Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească. Practica și apropourile, îngr. și postfață Țicu Goldstein, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
1868; Anul nou 1869, București, 1869; Păcăliturile lui Tilu Buh-Oglindă împreună cu o parte din testamentul lui Cilibi Moise, București, 1883; Practica și apropourile lui Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească, îngr. și pref. M. Schwarzfeld, Craiova, 1883; ed. București, 1936; Apropouri, îngr. și introd. I. Dianu, București, 1982; Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească. Practica și apropourile, îngr. și postfață Țicu Goldstein, București, 2000. Repere bibliografice: Cilibi Moise, CL, 1884, 2; I.L. Caragiale, Cilibi Moise. Câteva rânduri alese, „Epoca literară”, 1896
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
Cilibi Moise, București, 1883; Practica și apropourile lui Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească, îngr. și pref. M. Schwarzfeld, Craiova, 1883; ed. București, 1936; Apropouri, îngr. și introd. I. Dianu, București, 1982; Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească. Practica și apropourile, îngr. și postfață Țicu Goldstein, București, 2000. Repere bibliografice: Cilibi Moise, CL, 1884, 2; I.L. Caragiale, Cilibi Moise. Câteva rânduri alese, „Epoca literară”, 1896, 5; N. Zaharia, Cilibi Moise ca filosof popular, București, 1915; Călinescu, Ist. lit. (1941), 214, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
citi. Mi-era peste mână să primesc vizite, pentru că nu era casa mea. Vizitatori erau doar puștii pe care îi aveam la pregătire. Și Miruna, din când în când. Iar după o vizită de-a ei, trebuia mereu să suport apropourile deocheate ale Rodicăi, curioasă foc cum dracu’ la un ciufut ca mine vine așa o fată drăguță, cum zicea ea. Am surprins odată involuntar un dialog în care nea Titi îi explica ei ceva de genul: habar n-ai tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ei se opriseră la umbră, eu am luat-o înainte, pentru a căuta cazare. Am oprit la P.T.T.R., să sun acasă. Telefonista vorbea cu o doamnă care zicea că se căsătorise lângă Roman, și că Romanul este tare departe (asta apropo’ de cât mersesem noi cu bicicletele). Era atât de impresionată de performanța mea încât, atât timp cât am vorbit la telefon, a ieșit să-mi păzească bicicleta. Revenind la șosea, derutat, am luat-o în sens invers, bornele kilometrice determinându-mă să
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Paști. Când se umplu fântânile Săcătuiesc stânile. Pe feciorii Starostelui Nechifor îi chiamă Onofrei (are glas mai gros) și Samoilă. Onofrei Sfarmă Piatră Samoilă Strâmbă Lemne. Armata turcească. Soliman Beglerbegul și unul din sfetnicii lui, înțelept care e plin de apropouri și proverbe orientale. Acesta se adaoge la Brăila, unde e cadiu și a judecat și pe Jder cel tânăr. iașma vălul pe față al turcoaicelor La Brăila, moschee mihrab un fel de altar nimbar locul predicilor Brăila Când e închis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
citează decît anumite nume. Cine nu-i Iorga le citează pe toate”. A vrut să spună că scrierea istoriei cere o privire sintetică, de sus. în caz contrar, „nu vezi pădurea din cauza copacilor”! Vorbele sale să fi fost și un apropo la faptul că eu citez pe foarte mulți? *Și frizerii se amuză de clișeele limbajului oficial! Ieri, în timp ce mă tundea, Valentin îi povestea vecinului său de scaun, Mocanu, că îi merge destul de bine, „ca oricărui individ multilateral dezvoltat” ce urmează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alb și cine o strângea în brațe iar ea îl săruta de mama focului, noi sau matale? - Duceți-vă, măi copii, nu-s eu omul care să umble după trufandale. Glumă, neglumă, conu Iancu intra în joc discuția continuând cu apropouri, cu discreții nediscrete și tot felul de chestii care-i cam plăceau. - `vă-n mama voastră de pezevenghi. Nu poate omul să facă un pas, să strângă și el o ființă în brațe că hop, ăștia te și descoperă. Nici
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]