950 matches
-
Nu ne ajută prea mult speculațiile potrivit cărora "spiritul mortului este un spirit rău", că "sufletul șmortuluiț, imediat ce se eliberează de trup, se despoaie deîndată de vechile sentimente pentru a deveni un geniu rău și torționar." Sunt simple propoziții care aproximează felul de gândire al lumii tradiționale, al cărei comportament e reglat prin ritualuri. Constrâns de precaritatea probelor, etnologul și sociologul apelează la analogii. Doar în felul acesta se trece peste fundătura logică potrivit căreia un act definitiv (moartea) ar trebui
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
spectatorii de la proiecțiile cu intrare liberă de la Galeria Muzeului de Artă și TIFF Meeting Point (1.554), dar și acreditații festivalului, care au avut acces la proiecții. „Așadar, numărul total de intrări la filmele și evenimentele din cadrul festivalului poate fi aproximat în jurul a 70.000, «punctele-cheie» din festival (Piața Unirii, Cinema «Florin Piersic», TIFF Meeting Point, Odeon Cineplex - Polus Center, Mănăștur Open Air) generând un trafic zilnic cu valori cuprinse între 20.000 și 25.000 de oameni“, se arată în
TIFF în cifre: Peste 70.000 de spectatori, 220 de filme, 45 de ţări, peste 17.000 de prieteni pe FaceBook () [Corola-journal/Journalistic/69749_a_71074]
-
mari. Instantanee ale realului decupate întotdeauna la timp, de nu chiar cu câteva momente înainte - Văsieș practică o poezie economică și eliptică - lasă impresia că tânărul bistrițean a debutat ca poet matur. Starea cea mai originală a Loviturii de cap, aproximată din diverse unghiuri, e o existență abulică, lipsită aproape complet de resorturi energetice. Un personaj vegetativ până la paroxism se dezvăluie în fiecare din paginile cărții: „N-ați avut cu ce vă mândri,/ mi-am ocupat fiecare anotimp cu lucruri mărunte
Schimb de experiență by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4322_a_5647]
-
practice astfel de jocuri cu mai multe strategii? Renunță el, în cărțile de reacție rapidă, la ceva substanțial, la ceva definitoriu pentru scrisul său, fără de care devine de nerecunoscut? Nu cred. Personajul din spatele foii e același pe care-l puteam aproxima încă din primele poeme publicate, din Căderea și din Georgice. Un ins senin, ale cărui momente de descurajare au, totdeauna, un nucleu stenic, un vizionar până la carnalitate, lipsit, în imaginile sale, de tentația verbiajului, un, în sfârșit, foarte bun cititor
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
a adevăratului său nume" (Les puissances des tenebres). Deși poate că "adevăratul nume" al Princepelui pierzaniei nu poate fi niciodată "dat în vileag" pe de-a-ntregul, cum nici numele Domnului nu poate fi, poetului revenindu-i misia de-a le aproxima, precum o "respectare" a unei "promisiuni" absconse, conținute în chiar vocația sa...
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
desigur, explica prin vechea convenție a criticii de întâmpinare, mai mereu tatonantă când vine vorba de autori aflați la prima carte. Entuziasmele gratuite sunt - laolaltă cu malițiile sau nemulțumirile - temperate domolite, retrase în teacă. Traseul unui scriitor nu se poate aproxima din prima carte publicată, iar surprizele sunt, îndeobște, mai așteptate chiar decât confirmările seci ale verdictelor. Pe de altă parte, o lectură atentă și dispusă să înțeleagă, o privire reconstitutivă și, uneori, tautologică, o grupare categorială a premiselor unui volum
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
avânt pionieresc) ori înviorați oarecum de efectele materiale și culturale ale liberalizării de la mijlocul deceniului șapte - întreg acest segment istoric ne devine accesibil prin priza directă a autoarei. Fără a vorbi despre Istoria mare, turnată în tipare, Adriana Bittel o aproximează la scara microeroilor săi, la nivelul lor așa-zicând "mărunt". Principiile, tezele, sintagmele oficiale sunt pulverizate într-o multitudine de frânturi, episoade și scene de viață "banală", surprinsă în curgerea ei. Este lecția de aur a realismului rusesc, aplicată pe
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
the Sixth Station of the Cross face parte dintr-un vast proiect colectiv, grație căruia au fost tălmăcite muzical paisprezece imagini ale Golgotei, compozitoarea irlandeză luându-și drept sursă extramuzicală una dintre pânzele pictorului croat Frane Simunovic. Saxofonul și chitara aproximează sonor întunericul și lumina, ipostaze simbolice redevabile celor două secțiuni ale lucrării. Ed Bennett (n. 1975) este originar din Bangor, County Down. S-a format la Universitatea din Coventry și Guildhall Scholl din Londra, unde i-a avut profesori pe
Music from Ireland by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9926_a_11251]
-
Din corpusul de corespondență lipsesc epistolele feminine (apar doar câteva rânduri, lămuritoare asupra stilului celei care le semnează), astfel că nu avem posibilitatea de a înregistra contrareacția la o asemenea reacție, contraatacul la un asemenea atac suburban. Le putem totuși aproxima. Dintre cei doi, prin toate chinurile iadului erotic trece Leonid Dimov, care își face din Lucia o icoană și e scuturat de friguri când aceasta nu pare întocmai. Lumina pe care o proiectează asupra ei nu este una realistă, ci
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
totdeauna străină. Capitolul spiritual căruia i se poate atașa acest lirism totodată avîntat și refrigerat este cel al presocraticilor. Aidoma lor, poetul nostru încearcă a reconstitui, în spatele ecranului aparențelor, principiile naturale elementare, substanțele primordiale ce ar fi în stare a aproxima, pe o scală a concretului, ordinea universală. Renunțînd a recurge la o cheie propriu-zis mitologică pentru a explica originea cosmică, d-sa mitologizează, mai din adînc, materia pe care o contemplă înfiorat-speculativ: "Cu grecii era cel mai greu/ mai ales
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
mainstream ale comunismului? Ar fi renunțat vreodată la actantul lui drag, la cinicul cu nume șui, Nae Stabiliment? Ar fi continuat suita de proze scurte și de radioscopii ale proximității, în linia recunoscutei admirații pentru Mircea Nedelciu? Foarte greu de aproximat. Cu atât mai mult cu cât Aberațiile de bun-simț nu ne oferă nici un indiciu. Și, într-un anume sens, e mai bine că e așa: dacă unul din marile pericole - sancționabile, într-adevăr - care-i pândesc pe descoperitorii târzii ai
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
la Teatrul Național "I. L. Caragiale", tot în București, cu piesa Jocul ielelor și tot la insistențele Floricăi Ichim. Atît. Comemorarea ar fi fost să fie mai ales a omului, pentru că scriitorul n-a murit în 1957; iar omul se poate aproxima, documentat, în primul rînd prin jurnalul său intim intitulat Note zilnice, prea puțin cunoscut publicului și chiar specialiștilor; a apărut în 1975, într-un tiraj confidențial, aproape clandestin, sub îngrijirea lui Mircea Zaciu. Iată. "Apariția la numai cîțiva ani a
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
altul, devine maximă în capitolul 18, torturarea unei fete, desigur nevinovată, și în capitolul 19, care descrie lumea pe dos, dictatura, demonica religie politică. Încheierea, splendidă, este o adevărată găselniță literară: scribul nu mai are vorbe, trebuie să șteargă, să aproximeze, să se descurce cu înlocuitori, pentru că o nenumită cenzură a atins cea mai delicată materie primă a libertății: cuvântul. În La apa Vavilonului (Humanitas, 1999), Monica Lovinescu are unul dintre cele mai frumoase elogii aduse cuvântului și una dintre cele
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
uzual ultimul termen este idealizant, izbăvitor, sub pana d-sale el devine malefic, o marcă terifiantă a damnării. Dezidealizarea pe care o practică e atît de vehementă încît criteriul la care recurge e un Urît esențializat, un Rău distilat care aproximează o simetrie cu Frumosul cathartic, cu beatitudinea mîntuitoare. Posibilul romantism inițial se înverșunează într-un anti-romantism ce nu-și admite, în furoarea sa, nici o limită. în ochiul său veninos, întreaga fenomenologie a lumii noastre se compromite, materiile se atrofiază, se
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
neobișnuit episod - recuzarea maternității. Ambalat în furia sa, autorul ajunge la următoarea apostazie: "Sînt momente cînd nici adevărurile nu ne mai fac/ liberi: Mamă, eu nu-s copilul tău!/ Mă chinui să-ți spun asta de atîta amar de ani/ aproximînd cuvintele dar tu continui să alăptezi/ străinul/ laptele are ceva din iuțeala salpetrului/ laptele pare o fiertură de buruieni deja putrezite" (Nici adevărurile nu ne mai fac liberi). Să ne mai surprindă oare perspectiva grotescă asupra îngerilor? Figuri cu osebire
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
zbor, odată, / Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte". Îl reiau acum fiindcă îmi pare că, dincolo de încărcătura emoțională a momentului evocator, concentrează ceva esențial pentru definirea particularului sentiment al lumii pe care întreaga operă a poetului urma să-l aproximeze. Căci în tot ce a scris până acum Adrian Popescu păstrează această amprentă originară, o muzicală reverberație de arhetipuri, o memorie înfiorată de tipare inițiale. Fără nici o ridicare emfatică a mâinii ori a vocii, cu o modestie și cu un
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
atrasă deopotrivă de miracolul naturii genuine și de șlefuirea artistică a obiectelor. Fraza poetică însăși a fost și este, în chip tot mai evident pe parcurs, atent cumpănită și articulată, în jocul subtil dintre notația concretului imediat și a contururilor aproximate de reverie. Și dacă am putut amenda, uneori, o anume transparență "alegorică" din unele versuri mai recente, linia mare a liricii lui Adrian Popescu nu a fost, totuși, esențial trădată și compromisă de tiparul abstractizant. Din contră, într-un remarcabil
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Covrig Roxana Un ofițer SRI a murit într-un accident, la ieșirea din Constanța spre Ovidiu. Polițiști iau în considerare posibile cauze medicale. Ei nu pot aproxima viteza cu care circula ofițerul, însă spun că erau valori reduse de trafic pe segmentul respectiv. Ofițerul SRI a intrat pe constrasens și a intrat într-o mașină, în care erau două persoane. Ofițerul a murit pe loc, iar celelalte
Ofițer SRI, mort în accident. Posibilă cauză medicală by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77443_a_78768]
-
Cărturești. Opera sa, vastă și profundă în același timp, este realmente necunoscută. Cele cîteva zeci de lucrări care au circulat pînă acum, de cele mai multe ori solitare, pot să identifice doar prezența și stilul pictorului, dar nu pot, în nici un caz, aproxima anvergura întregului și traseele atît de complexe ale gîndirii sale plastice.Cercetător al limbajului, însă fără gesticulații avangardiste, cu o pregnantă componentă afectivă în expresie, dar lipsit de orice sentimentalism, artist cu un puternic mesaj spiritual, în absența oricărui dezmăț
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
lăsată descheiată, securistul observă cureaua lată și mai mult intui existența unui toc de pistol pe care, spiritul său rece intrat În trepidația inerentă a unui Început de alertă ce se apropia și se amplifica până la nivelul de „panică” Îl aproximă a ascunde un Beretta 92. Experiența și spaima care Îl stăpânea Îl făcură pe securist să se ridice cu intenția de a fugi și a se ascunde, dar desfiguratul, deja ajuns la masa lui, Îi comandă cu un gest de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
asistat nici, io nici dumneavoastră la ea, am aflat la a doua mână doar această întâmplare, asta putem presupune. Atmosfera s-a înviorat însă când la masă a venit o femeie sau o doamnă, mă rog, o tipă, din nou aproximăm, care a dat de veste despre un lucru absolut surprinzător. Era extaziată, tu, fată, ce chestie, ai văzut că francezii ăștia au fântână arteziană până și-n baie? Hai, fată, ești întreagă, unde ai mai pomenit așa ceva? Discuția avea loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ridicat. În ordinea descrescătoare a nivelului mediu de dezvoltare urmează satele cu maghiari și cele „moderne”. Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sattc "Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat" Cultura rurală dominantă a județului este aproximată prin tipul dominant de sat din județ (ponderea tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De exemplu, tipul cultural dominant de sat la nivelul județului Alba este cel „izolat”. La fel se întâmplă cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru zile negre, că nu se știe niciodată, tată, cân' vine necazu' peste om", cum sublinia posesorul tainicului tezaur, nedezvăluind nimănui niciodată ascunzișul. "Cât să fie acia?", întrebă Virgil, căutând să cântărească din ochi marfa și voind să vadă dacă aproximase bine. "Cin' sute cinzej' dă kile!", veni răspunsul prompt și precis. "Sigur, nene?" "Sigur, dom'ne! Le-am cântărit, bucată cu bucată. Ce crezi?" Da' parcă-mi ziseseși, și aseară, și mai-nainte, c-ar fi mai multă marfă..." "Păi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
balneoclimaterică Les Fermes de Marie. Mai devreme În acea zi mă oprisem la buticul Hermès, unde, la fel ca și Marci, fusesem sedusă de ochelarii Jackie O. Când m-am dus să-i plătesc mi-am dat seama că Marci aproximase cu foarte mare larghețe prețul de pe etichetă: costau de fapt 650 Euro, un preț care se baza pe regula de la Hermès că orice de la ei costă de cel puțin șapte ori mai mult decât ar costa oriunde În altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Cei doi au fost de Îndată lângă ea, de-o parte și de cealaltă, În vreme ce ea mărea pasul. Cu toate că erau subțirei, chiar slăbănogi la prima vedere, Margaret a băgat de seamă că nu arătau chiar ca niște copii. Le-a aproximat vârsta la repezeală, paisprezece sau cincisprezece ani. Destul ca să fie primejdioși. — Hei! Olandeză? Englezoaică? Americancă? Dă-ne și nouă ceva lovele, dolari! Vorbeau cu accentul aspru al birmanezilor sau al sasakilor; băieții ăștia erau din insulele mai Îndepărtate, nu din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]