26,366 matches
-
Bucureștiul va fi tăiat în două de acest metrou al stupidității. Sau al bătăii de joc! În orice Capitala care își merită majuscula, din Europa, un asemenea proiect ar fi stîrnit furia locuitorilor ei. Numai bucureștenii asista pasivi sau îi apucă nervii pe cine nu trebuie în privința acestui proiect nesăbuit. Șoferii se iau de gît unii pe alții, călcînd regulile de circulație din cauza acestei inepții. Iar dacă în aceste locuri ilegale de trecere e trimis vreun polițist, probabil din motive disciplinare
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
ca un cozonac, având forma unei femele de mic mamifer gata să fete. Mă uit. Iar mă uit. Ce naiba o fi?!... Privind cu luare aminte în jur, ca un hoț prudent, nu cumva să fie prins asupra faptului, întind mâna, apuc cartea, care se lasă repede și ușor luată în posesie, ca și cum ea, de fapt, atât aștepta... Nu m-aș mira să fie biblia vreunui mormon în drum spre Paris... Este ULISE!... Așa ceva nu se poate citi în tren, îmi zic
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
la un loc sînt așa, ce motiv o fi ăsta?) Să fie vreun talk-show politic? Să fie Cosmina, Dalia, Vlad Craioveanu cu inepțiile lor estivale? Uite așa mi-am petrecut serile și nopțile, așa că, din supoziție în supoziție, n-am apucat să văd ca lumea nici o emisiune. Neexperimentat cum sînt în ale audiovizualului, n-am reușit să fac vreo legătură utilă între ce se petrece pe micul ecran și sufletul înnegrit de supărare al lui Telefil. În fine, după ce m-a
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
copilăriei mele și spre teribilul Brifcor care-mi îndulcea zilele sărbătorești, în ciuda gustului său de sirop de tuse. Alex iese din baie în fugă și se aruncă dintr-un salt pe cearșaful cu nuanțe gri-jeg, înainte ca eu să mai apuc să-i fac lecția de igienă. Mă apucă un rîs prostesc, sacadat, care o întărîtă și pe ea. Rîdem în hohote, cu sughițuri și suspinuri. îi povestesc. Se-ntoarce dintr-o mișcare șurub în partea opusă și-și înfige picioarele
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
îndulcea zilele sărbătorești, în ciuda gustului său de sirop de tuse. Alex iese din baie în fugă și se aruncă dintr-un salt pe cearșaful cu nuanțe gri-jeg, înainte ca eu să mai apuc să-i fac lecția de igienă. Mă apucă un rîs prostesc, sacadat, care o întărîtă și pe ea. Rîdem în hohote, cu sughițuri și suspinuri. îi povestesc. Se-ntoarce dintr-o mișcare șurub în partea opusă și-și înfige picioarele reci în spatele meu. Simt atunci ciudat cum closetul
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
Mafia, La Familia, Fight Club, Kerouac etc. Peste toți aceștia se presară din belșug înjurături grele și veți obține povestea unui grup de tineri studenți (tot de la cămin și ei, ca și fetele Ceciliei Ștefănescu) care se droghează cu ce apucă, care ascultă o anumită muzică, pe care îi interesează un anumit tip de literatură și, mai ales, de scriere: "Așa am început să nu mai iau notițe, să nu mai scriu în caiețelul meu, ci direct pe pereți, ziduri, lifturi
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
în suflete, unul prin angajare politică explicită, celălalt prin acțiune civică și prin pildă morală, după cum s-au mai întîlnit acum la Bistrița, în ograda culturală a prietenului meu Gavrilă Țărmure, adică a lui Țî, pe care n-am mai apucat să-l sun eu la telefon din pricina simplă ca m-a sunat el încă o dată, evident pentru a mă întreba ce se mai întîmplă cu acest text, și eu i-am spus că e OK, o să i-l trimit imediat
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
cât o chilie. Părea frământat, și neliniștit În egală măsură. După ce-și făcu rost de mâncare tot prin bunăvoința preotului, se Îndreptă spre malul Moldovei. Umbla de ici-colo pe malul apei adunând pietre albe, sfărâmicioase. Ajuns În chilie s-apucă să le sfarme până le prefăcu Într-o pulbere. Apoi scoțând din bagajele cu care venise tot felul de eprubete, flaconașe, tuburi și alte minunății, trecu praful prin ele. Din când În când adăuga câte ceva, și după ce amesteca totul cum
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
terorizează de la începutul filmului). De schimbătorul de viteze al vechii mele mașini trebuia să trag cu toată forța mea bărbătească (sper să nu citească aceste rânduri o feministă!) și abia reușeam să-l clintesc. La Renault e suficient să-l apuc cu două degete, ca pe un bețișor chinezesc folosit ca tacâm. Ușile Daciei se închideau numai izbite năpraznic. Ușile Renault-ului au nevoie doar de o împingere delicată, ca aceea cu care se închide tocul ochelarilor. Mi-a trebuit timp ca să
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
surzenia a fost un handicap care a lucrat în favoarea lui). Orice cîrciumă sau cafenea postcomunistă e ridicată azi la rang de Capșa și orice criticastru crede că îl are pe Arghezi în el cînd se desparte de amici și se apucă de scris. Conversația de cafenea devine text critic astfel încît, citind o recenzie, de pildă, nu prea recunoști cartea despre care se scrie, ci recunoști opinia, îi știi sursa și poți anticipa judecata de valoare. Singurul care nu-și dă
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
demonstreze, ci să se arate și, privind-o, autorul nu are un rictus, ci un soi de duioșie amar-veselă : Tata era ca un orb, care reușea să meargă pe stradă ajutîndu-se doar de un baston alb; adevărul este că nu apuca niciodată să meargă mai mult de o sută de metri ș...ț, căci o dată ajuns pe trotuarul din față, bîjbîind, legănîndu-și corpul nesigur, bastonul lui de sticlă, alb, se făcea praf de cum se lovea de primul copac ieșit în cale
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
ai făcut? De ce trebuie să plec chiar acum? întreabă Meaume trăgîndu-șui capul din mîinile ei cu un gest violent. Nanni Veet Jakobsz tace. Își apropie încet mîinile de cămașa pusă pe pîntecul pictorului ca să-i acopere goliciunea. Prin pînză, îi apucă sexul apoi îl strînge ușor pînă se întărește sub cămașă. Lasă brusc sexul pe care l-a întărit. Îl privește. Îi surîde. Apoi, încetînd să surîdă, îi spune: - Pentru că i-am spus că te iubesc. Brusc, o podidesc lacrimile. Își
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
există și o pictură de pierzanie." Acidul este mai ciudat decît o culoare. Chipul fiindu-i ars, cunoscuții nu-l mai puteau recunoaște. Dintr-o năpastă, a făcut o șansă. Schimbîndu-și înfățișarea, s-a dus la Bruges unde s-a apucat de furat. S-a dus la Anvers fără să-l știe nimeni și acolo iarăși a furat. Fura, dar încă o iubea. În chip inexplicabil, cînd a înțeles c-o iubea doar pe ea, s-a lăsat de furat și
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
la mine și te odihnește puțin și apoi mergem Împreună, că am și eu o treabă la Glăvile. Ce noroc pe mine, că eram tare obosit! O Întâmplare cu Emilia merită povestită: Odată, când a venit Emilia pe la Glăvile, a apucat-o noaptea și cum avea ordin de la părinți să nu doarmă la nimeni decât la madam Anania, a venit la noi. Nouă ne veniseră unchii de la București În vizită și era casa cam ocupată, dar mama nu putea să refuze
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
mașină de la " Curățenia orașului" stropește impasibilă bulevardul. Dau să intru la magazinul Nick din Piața Amzei. Zăresc în fața ușii o bătrînă, ca bunicile din povești, cu părul alb, curat îmbrăcată, zîmbitoare. Mă pregătesc să o ajut să deschidă ușa. Nu apuc, pentru că femeia ia mînerul cu ambele mîini și mă lasă ea să trec. Văd alături, la cealaltă intrare, o secvență analogă și înțeleg că este o nouă formă de a cîștiga bani în lumea pe dos. (Pentru Telefil) Citesc în
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
Cristian Teodorescu S-ar zice că în PSD a început marea curățenie. Primul sacrificat a fost modistul Cătălin Botezatu care nici nu apucase să se înscrie de-a binelea în partidul domnilor Mischie, Sechelariu, Corneliu Rusu Banu și alții de aceeași teapă. Modistul, a decis premierul Năstase și a întărit Octav Cosmâncă, vine dintr-o zonă deocheată, la confluență cu prostituția, nu dă
Nudismul în PSD by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14941_a_16266]
-
vîntul a redevenit un VIP în felul său și a decis să-și pună talentul, ideile și experiența în slujba partidului de guvernămînt. În treacăt fie spus, la început, partidul de guvernămînt n-a strîmbat din nas. Dacă nu se apucau ziariștii să facă haz și să reamintească diverse întîmplări din viața fostului top model și deținut de drept comun, rămînea PSD-ul cu VIP-ul în ogradă. N-a fost să fie... Vigilent cu Botezatu, partidul de guvernămînt moțăie toropit
Nudismul în PSD by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14941_a_16266]
-
meu cu moartea și dimineața sufletelor curate Doamne ochiul meu vede ceea ce te apasă iar plânsul îmi poartă copiii în sânge o Doamne ochiul meu vede casa zidarului și chinul lumii deopotrivă și nu știe pe ce drum s-o apuce așa cum iarna copacul mă doboară-n tăcere cuvântul meu norocul meu plânsul meu. Nu mai știu nici o stradă care duce undeva nu mai știu nici o stradă vino ajută-mă nu mai știu ce mă va năpădi în astă noapte nu
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
micul atelier de remaiat ciorapi de pe strada Postăvarului din Brașov. O însoțeam din cînd în cînd pe mama la o doamnă cu bucle mici și arămii, care avea un aparat cu motoraș, pe a cărui gură rotundă întindea ciorapul. Apoi apuca cu o croșetă de argint ochiul scăpat și parcurgea cu ea drumul firului dus, refăcînd în cîteva secunde țesătura mătăsoasă. Pe strada Lungă mergeam uneori la o sifonerie. Duceam acolo, la umplut, sifoane grele, de sticlă albăstruie. Era coadă și
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
vom afirma că mai bine de un deceniu diriguitorii s-au ocupat cu ceea ce le impunea imanența urgenței, propria-le îmbogățire, atunci recunoaștem spontan și herculeanele lor eforturi de a-și înmulți casele, fermele, eleșteiele, pachetele de acțiuni, de a apuca din văzduh miile de miliarde de lei volante - reușită pe toată linia, mai de invidiat cum nu se poate. Că, între timp, natalitatea unui popor, reputat prin prolificitate, a scăzut sub indicele mortalității, înregistrând o pierdere de un milion de
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
într-o supraproducție fără sare și fără piper. Încet-încet telecinemateca (fără acest nume compromițător!) își face un locșor în sufletele cinefililor ori ale iubitorilor de cinema adevărat pe la ore de prînz, imposibile, cînd, dacă au venit de la serviciu, n-au apucat să mănînce, ori cînd tocmai aleargă la Carrefour după cumpărături. Cel mai mare spectacol televizat din săptămînile acestea este Turul Ciclist al Franței de la Eurosport. An de an, Eurosportul ne-a delectat cu marea competiție care traversează Franța în lung
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
Publicarea lor în avanpremieră editorială coincide cu aniversarea nașterii Gabrielei Melinescu. România literară îi urează cu acest prilej un călduros "La mulți ani !" IANUARIE 1989 Când ies pe stradă simt imediat că cineva e în spatele meu, mergând cu pasul meu, apucând-o pe drumul pe care eu, fără să mă gândesc prea mult, mă hotărăsc să merg ca să scap de cadența pașilor celui care mă urmărește. Uneori mă întorc brusc și văd spatele unui bărbat îmbrăcat în haină de blană, grăbindu
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
încă prea vii. Cu siguranță că ai să mă ții de rău că m-am băgat, confundîndu-te pe tine cu interlocutorii (cititorii) mei de aici. B. - Bine-nțeles că trebuie să te cert. Și încă foarte tare. Ce te-ai apucat să scrii în presa culturală românească? Tu nu trăiești în România ci în Israel, și de această împrejurare deloc nesemnificativă ar fi trebuit să ții seama. De pasiunile și subiectivitățile celor din jur, încă nespus de acute după atîtea suferințe
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
a convertit la creștinism, a devenit apoi monah la mănăstirea Rohia. Sebastian a murit în mai 1945, într-un accident mai mult suspect decît absurd, tocmai cînd era pe punctul să plece în Franța ca atașat cultural. Dacă ar fi apucat să plece, s-ar mai fi întors el în țară, spre a fi implicat în procesul Pătrășcanu? Sau ar fi rămas în Franța, ca exilat politic, și ar fi continuat să scrie în franceză? Că asta n-a fost să
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
și ludic. Alții, dimpotrivă, lipsă de umor, gravitate, cugetări ale unui Dionis grav, fanatic chiar. Versurile acestea pot fi corelate cu altele, dintr-o altă poezie: "Sufeream de alergia singurătății. Luna.../ Dar mereu năvălesc venerabile inerții/ Și gândurile mi le apucă de gît, lăsându-mi/ pe emoții curate, aproape neîncepute, urme groase de labe literare.)" Ce se poate spune azi, după toate re-make-urile cu care ne-au obișnuit poeții anilor '80, e că Geo Dumitrescu pare mult mai aproape de avangardă decît
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]