938 matches
-
pământeni vii cu mândrul tău alai peste crânguri și poieni? F4: Pogorâtă pe pământ în mătăsuri lungi, de vânt, lași în urmă, pe câmpii, galbeni vii de păpădii, bălți albastre și-nsorite de omăt topit abia, și pe dealuri mucezite arături de catifea. B2: Și pornești departe-n sus după iarna ce s-a dus, după trena-i de ninsori așternută pe colini... F3: Drumuri 'nalte de cocori, călăuzii cei străini, îți îndreaptă an cu an pasul tainic, și te mint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cumperi pe Voica, și mi-e așa de dragă...! - Teama ta nu e departe nici de mine, dar cine ne oprește ca mai întâi să punem binele la plug, răul să-l lăsăm undeva uitat, departe de noi, în altă arătură... Vișinel scoase un oftat, încât toți cei prezenți în jurul lui avură impresia că se stinseseră și ultimele licăriri de viață ale focului din vatră. Cu toate că, întunericul supărării cuprinse sufletele părinților săi, aceștia nu voiau să-și exprime temerea în cuvinte
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să faci vreo prostie, zise Gulie. — Pot măcar să știu unde mergem? întrebă Santinelă, reușind să se slăbească puțin din strînsoare profitînd de faptul că fusese obligat să se pună în mișcare. — La Televiziune, zise Gulie. — Ai luat-o rău pe arătură, i-o întoarse scurt Santinelă, prinzînd puțin curaj. Și îți închipui c-o să-ți dea cineva voie să intri pe poartă cu mine așa? — Asta aștept să mi-o spui tu, i-o reteză scurt Gulie. Și dacă n-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vesel, tot ce avea pe lângă casă era un bou bătrân și un plug. Zilnic, se ducea împreună cu boul să muncească la câmp. La întoarcerea acasă, trebuia să-și facă de mâncare și să-și spele rufele pline de colbul din arătură. Viața lui nu era tocmai ușoară și dincolo de sărăcie mai era și plină de singurătate. Până într-o zi, ca în orice poveste, când la întoarcerea de la câmp, ajuns în casă, Niulang a rămas mut de uimire: casa era curată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ăla, Aristide Blanc, ori lui Wilson al Americii nu i s-a dat atîta atenție în atîtea gazete dintr-o dată. Aici deștepții de la Dimineața au scăpat caii și căruța lui Cocoș umblă de-a lungul și de-a latul peste arătură." Plin de scîrbă, și-a turnat din nou un pahar plin ochi sub privirea dezaprobatoare a chelnerului, care pentru orice eventualitate se ținea pe aproape. Lică Făinaru era destul de cunoscut pentru a i se permite multe într-un restaurant de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Și l-au adus și pe maimuțoiul de Balbo. Știi că m-a refuzat?" IV Raportul prezentat de Bîlbîie era lung, plin de repetiții, când te așteptai să semnaleze ceva cu adevărat interesant aluneca printre degete, Bîlbîie ăsta, luînd-o peste arătură și crezînd că știe el ceea ce-i important. Încă nu se învățaseră, nu pricepuseră că pe el, ca șef al Serviciului, nu-l ajută cu nimic ceea ce cred detectivii și inspectorii că e important. El avea nevoie de o descriere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să zicem -, neatrăgătoare, ca să nu se fi găsit și pentru ea un evreu cinstit care s‑o facă fericită. Probabil că la toate astea reflecta domnul Brener (pentru că așa se numea), săltând În șareta sa ori de câte ori roțile o dădeau pe arătură. Până la Seghedin mai era Încă mult, cel puțin două‑trei ore, el Însă nu se zorea. Nu se mai folosea deloc de bici și slăbise și hățurile. Caii știau drumul pentru că trăgeau deseori la șareta asta (așa să‑i spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
frumos. La rochie avea o plătcuță în dungi cu margini din catifea roșie. Acum își va întoarce spre el fața, nu mai era nici un pericol, mușchii ei reveniseră la normal. Și-l imagină pe Dimitrie în cuprinsul tarlalei, o simplă arătură, neagră acum, întinsă hăt, hăt!Dar pentru el nu era un pământ oarecare, așa cum ar fi fost pentru ea dacă s-ar fi aflat din întâmplare împreună cu el acolo. Ea spuse zâmbind, abandonase rapid subiectul despre Trofin, îl întrebă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se revarsă în valuri calde, cu sclipiri bălaie; zumzetele gâdilitoare ale albinelor; clinchetele moi ale apelor; foșnetele pline ale frunzișurilor; hohotirea despletită a vânturilor; ținutul diafan al câmpiilor de argint; urme viorii de conduri împărătești; câmpul adormit; dealuri mucezite cu arături de catifea; dorm câmpurile-n lumină; iè țesută-n mii de feluri; aurii livezi și lanuri, vâlcele adormite; piscuri portocalii; stele - candelabrul uriaș al cerului; colb de argint; sfărâmături de oglinzi; cunună de maci sălbatici; copaci cu mantii voievodale; copaci
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
poteci cu un foșnet uscat. Sus pe cer se văd trecând păsări mari care pleacă spre alte țări, depărtate și calde. În livezi, crengile pomilor se încovoaie de atâta rod. În vii a început culesul strugurilor. Pe câmp se văd arăturile de toamnă. Stoluri de cocori trec grăbite spre asfințit, lăsându-ne mai triști, mai îngândurați. Oliver-Arthur Petrișor, clasa a II-a B Toamna Cu hlamida plină de frunze multicolore, a venit pe meleagurile noastre frumoasă, harnică și îmbelșugata toamnă. Vremea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
merita atâta respect. Pentru o clipă m-am simțit Înnobilat. Bucuria mea nu a ținut mult pen'că s-a trezit șeful din pricina luminilor din oraș. Atunci a Început, o ceartă care ne-a plimbat prin șanțuri, prin pustă, peste arături și nu mai știu pe unde. Noroc că ungurii nu au nici munți, nici mare, iar Balatonul este foarte scump. Ne-am oprit totuși pe malul Tisei. Șeful a vrut să dea foc autocarului. A renunțat, dar mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
naști, totul începe cu sfârșitul. Atunci e bine, îmi spuneam. Și continuam să casc pentru că în echinocțiul de toamnă teza la matematică urma să aibă loc pe câmpia dintre Brăila și Baldovinești, după culesul porumbului, după tăierea ciocanilor, după prima arătură și însămânțare de toamnă cu boabe de grâu în pământul reavăn răscolit de plugurile tractoarelor, afânat de cârtițe și râme, adăposturi pentru licuricii și șerpii neveninoși pe care aveam să-i purtăm în buzunare ca talisman împotriva răului ce țâșnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
1 la 8, cum bate în obloanele closed ale farmaciei, cum sare ca un animal de pradă peste gardurile de sârmă ghimpată, fără să le atingă, urmărit de rafalele de mitralieră cu gloanțe din trecut, cum, după ce a alergat peste arături, șosele și bălți, ghepardul tânăr se opri în sfârșit la porțile open ale Brăilei. Întinse banii pe gemulețul luminat al farmaciei și-apoi, cu pastila în pumn, făcu în fugă cale întoarsă. Același salt peste garduri, aceleași rafale către același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
numai dreptate, dar și un grad superior pe treapta învățăturii, din moment ce renunțasem de bună voie la stereotipia metodologică a călăuzirii pe Cărările Lumii, ținut mereu în lesă de cineva străin. T eza n-avea nimic poetic. Băncile claselor erau pe arătură. Nu bătea niciun pic de vânt. Din când în când, păsări. În dreapta, lanul de floarea-soarelui, tăcut ca să nu ne tulbure cu frumusețea sa. Profesorii printre noi. Hârtiile zburau. Ciorile le luau în gheare și în cioc și le duceau cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să faci vreo prostie, zise Gulie. — Pot măcar să știu unde mergem? întrebă Santinelă, reușind să se slăbească puțin din strînsoare profitînd de faptul că fusese obligat să se pună în mișcare. — La Televiziune, zise Gulie. — Ai luat-o rău pe arătură, i-o întoarse scurt Santinelă, prinzînd puțin curaj. Și îți închipui c-o să-ți dea cineva voie să intri pe poartă cu mine așa? — Asta aștept să mi-o spui tu, i-o reteză scurt Gulie. Și dacă n-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nozi“ în loc de „noduri“...) Depășit de exigențele creației literare, autorul exclamă la un moment dat: „Doamne, grea meserie e scrisul! / Cuvintele nu mă ascultă / se împrăștie ca iepurii prin desișuri / când mi e lumea mai dragă. / pana o ia de-amboulea pe arătură.“ (Golgota) Îl compătimim pe Vasile Ghica pentru ceea ce i se întâmplă când scrie. Dar și mai mult îi compătimim pe cititorii săi. O trista justete La vârsta de 33 de ani (pe care i-a împlinit în 2006), Daniela Gifu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
armată? Uite ce față are, ce meclă descompusă, parcă-i coborât din copac! Ștergeți sângele, măturați cioburile, spurcatul naibii! E schizofrenic, tovarășe sergent! Belește ochii a străin, e absent. Bă, ne auzi? Ce-i cu tine? Ai luat-o pe arătură? Trezește-te! Scoate cureaua și leagă-i mâinile, soldat, să-l facem pachet și să-l trimitem doctorului Chelemen, să bage diazepam în el până-i pocnesc creierii! Dracul mai face om din ăsta. Bă, nebunule, îți bați joc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bucătăria de vară. Casa, așezată Împotriva soarelui, arunca peste toată curtea o umbră grea - aproape materială. Dincolo de umbră era portița care dădea spre câmpul cu brazdă reavănă și neagră. Din Înalturi, cu fâlfâit amplu de aripi, s-a lăsat pe arătură o pasăre albă, uriașă... Cu cioc roșu, picioare lungi și pene albe, tivite la vârful aripilor cu negru. După ce s-a lăsat pe arătură, și-a aranjat aripile ca și cum le-ar fi făldurit pe lângă trup, pornind apoi cu pas nobil
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu brazdă reavănă și neagră. Din Înalturi, cu fâlfâit amplu de aripi, s-a lăsat pe arătură o pasăre albă, uriașă... Cu cioc roșu, picioare lungi și pene albe, tivite la vârful aripilor cu negru. După ce s-a lăsat pe arătură, și-a aranjat aripile ca și cum le-ar fi făldurit pe lângă trup, pornind apoi cu pas nobil, meditativ... Din când În când, ciugulea ceva cu mare rapiditate de pe răzor... “Doamne, ce frumoasă e! Tare aș vrea să mă joc cu ea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ea și...” Dar tocmai atunci pasărea a văzut mogâldeața ce se rostogolea spre ea și, dintr un salt, cu aripile larg deschise, a fost În aer... probabil pentru a avea o vedere panoramică asupra locului... Apoi s-a lăsat pe arătură, puțin mai Încolo. Totul a fost ca un simplu exercițiu de zbor!... Cu aceste imagini În minte, a ajuns la spital. La triaj, mare văicărit și Îmbulzeală. I-a sărit În ochi prezența fustelor lungi și Înflorate... “Parcă am mai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sărăcie, că mai mult mănâncă decât lucrează... Trebuie să scăpăm de ei cât mai repede cu putință... Chiar de astăzi îi scoatem din porție și fânu-l dăm la lotul vacilor cu lapte. Aistai-i pricazu de la regiune. Pentru nevoile curente și arăturile din toamnă, înjugăm vacile și, după aceea, în doi-trei ani, ne vom dota cu tractoare fabricate la Brașov. Vom primi și credite de la stat în acest scop și le vom achita prin livrări anuale de produse. Ce-i drept, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
viața în ultimul moment! Că dacă mai întârzia helicopterul SMURD fie și o jumătate de oră, astăzi îl pupau rece nevasta și copiii, că i-a fost atinsă jugulara!.. Iar el tot cu politica lui deșănțată o ține morțiș pe arătură... ne aburește ca pe niște copii naivi și ne oferă zaharicalele lui de prost gust pentru o posibilă susținere în noua campanie, i-a atenționat profesorul Haret pe cei doi practicanți ai săi odată ieșiți din rezerva cu nr. 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lipsit iar, nesimțitule, de la ore, că numai scripca-i de tine, c-o să ajungi să cânți prin toate crâșmele ordinare, pentru un blid de mâncare și-o poșircă. Trebuia să fiu recunoscător cumva dirigintei, pentru că-mi spusese gratis pe ce arături mi-o va lua destinul. Alții plăteau din greu ghicitoarelor de pe Lipscanii Noi ca să-și afle viitorul, și nici măcar nu erau siguri, ca mine, că le-a fost spus adevărul gol-goluț. Invitația a fost o adevărată onoare pentru mine, întrucât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
hârtie de la nea Onuț?"... Tata, tresărind puțin, semiîngrijorat, se hotărăște: Da, da, ferfenița aceea!"... Solicit lămuriri suplimentare: "Din care ai citit tu la moartea lui nea Onuț, și în care el povestea foarte frumos, dar o mai lua și pe arătură, despre rudele lui dragi?"... Tata, savant, cu speranță, uitând că este în vizită la stilați: "Îhî!"... Același stilat, după o tăcere diplomatică: Da, despre rufa aceea este vorba. Unde-i?"... Eu, minimalizând iar, dar și cu pieptul bombat, mândru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la Dumnezeu să termine câteva clase, că poate-l angajăm la Spații Verzi, la Salubritate, știți... Să tundă iarba, să plimbe gunoiul... Avem pe cineva acolo, care..." Stilații fac zgomot cu scrâșnitul dinților. Tata chiar o luase cam mult pe arătură. Mă simțeam și eu rănit în naturelul personal. La Salubritate, auzi? Să tundă iarba! Frizer de iarbă. Să plimbe gunoiul! Asta da. Asta cu plimbatul gunoiului era de neiertat, chiar și pentru mine... Și dacă am merge acasă la voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]