979 matches
-
avansat sau a stării fitosanitare precare. ... (4) Proprietarii și administratorii de spații verzi sunt obligați să asigure drenarea apelor în exces de pe suprafața spațiilor verzi, în rețeaua de preluare a apelor pluviale. ... (5) În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arțar, mesteacăn, stejar) plantați pe spațiile verzi din domeniul public, precum și al celor plantați în aliniamente în lungul bulevardelor și străzilor, pe terenurile din zonele urbane și rurale, este interzisă intervenția cu tăieri în coroana acestora, cu excepția lucrărilor de eliminare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184330_a_185659]
-
județul Timiș. 98. Wasitschek Gheorghe, născut la 20 aprilie 1970 în localitatea Matei, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Sangeorzan Teodor și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 97084 Wurzburg, Prager Ring 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bistrița, Str. Arțarilor nr. 42, bl. 18, sc. A, ap. 8, județul Bistrița-Năsăud. 99. Cosman Tudor Nelut, născut la 23 iulie 1967 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Cosman Tudor și Alexandra, cu domiciliul actual în Germania, 89073 Ulm, Karlstr. 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
alteori agasante, venite la prea scurt timp (e.g. Capitolul XV Titi Filip, iar în capitolul XVI, p. 100 „Unul dintre ei, Titi Filip, știa și greaca și cu o grecoaică s-a căsătorit”), expresii repetitive („orașul luminilor”, „țara frunzei de arțar”, „ortaci de pribegie”, „limba lui Voltaire”). Personajul și personalitatea lui nea Mitică prinde contur cu fiecare povestire: autodidact, încăpățânat, insistent în a-și urmări visele, loial, devotat, iubitor de carte și cultură, plin de umor, hotărât etc, întreaga lucrare debordează
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_sau_realitatea_mem.html [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
dansând în „Lacul Lebedelor” al lui Ceaikovski pe marea scenă a Teatrului Mare din Moscova. Noi suntem spectatorii privilegiați al acestui măreț spectacol oferit gratuit într-o sală imensă cum este această pădure. Uite cum coboară cele două frunze de arțar plutind deasupra noastră. Suntem spectatorii acestui mirific spectacol al vieții fără de cuvânt. Mai are oare cineva timp astăzi să se gândească și să privească prin ochii inimii la toate astea? Mai poate oare cineva să se bucure și să sufere
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395669543.html [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
ce crezi? - Că am fost un vânător foarte norocos. Mai staționămun pic pe această buturugă? Mi-e dor de primele noastre sărutări. Erai așa de nevinovată..., timidă ca o adolescentă la primul sărut și tremurai exact ca frunzele tale de arțar, sosiile balerinelor din Moscova. - Nu mai râde de comparațiile mele. - Nu râd. Chiar îmi place romantismul tău. Mă aduceși pe mine cu picioarele pe pământ. Încep să gândesc altfel despre relațiile dintre un bărbat și o femeie, să nu mai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395669543.html [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sinestezie Eu am miresme-n suflet și proaspete și tari: parfum de lăcrămioare ce se ițesc sub gard și se încurcă-n brazde de izmă sub arțari de frunze aromânde în ceaiuri verzi ce ard. Mai am și liliacul ce se înalță mov Pe lângă iasomia în valuri revărsate, gătită ca mireasa ce-așteaptă în alcov plăcerile nvelite în șoapte parfumate. Pe lujere subțiri plecate sub povara altor
SINESTEZIE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1464023353.html [Corola-blog/BlogPost/381385_a_382714]
-
ca și el. Avea niște picioare de cadră. Când le răsfiră pentru a se așeza cât mai comod pe pat, nu putea să nu-l scoată din minți petecuțul de mătase al bikiniului, nu mai mare ca o frunză de arțar, căzută toamna pe aleile parcului de lângă complexul său. Își scoase la rândul său bluza, apoi pantalonul scurt, rămânând în boxeri. Reluă mângâierea acestui trup de femeie ce se răsfăța în așternuturile sale, trup ce se merita cercetat cu mare atenție
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495426936.html [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
trecut, tot mai mulți scriitori caută esența translatării umanității prin segmentul temporar, revin la ideea de Zbor. „Zbor căzut între aripi” se numește și noua carte semnată de Salvomir Almăjan, un român stabilit prin voia Domnului, în umbra frunzei de arțar canadian. „Vom încerca să pătrundem împreună prin labirintul gândului uman în încercarea de a dovedi prin Duhul, că ignoranța sau lenea intelectuală sunt cauzele primare ale stării perpetue de conflict în care există specia umană. Vom face asta ca să înțelegem
ZBOR CAZUT INTRE ARIPI de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Zbor_cazut_intre_aripi.html [Corola-blog/BlogPost/370847_a_372176]
-
bumbac cu mărgele. Dumitrescu Mihai și Niculina (București), economiști, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe și mărțișoare din os. Mărțișoarele au ca modele: zodiacul, soarele și luna, Maica Domnului, inimioare, ancoră, cruci, inițiale, elemente vegetale: ghiocei, floare-de-colț, trifoi, frunză de arțar, elemente animale: colți de animale, căluț de mare, pasărea colibri. Printre bijuteriile expuse pot fi admirate: pandantive, broșe, brățări, coliere, cercei, inele. Raluca Bob (București) face parte din „Asociația Torcătoarelor” alcătuită din 10-15 persoane, coordonată de Lidia Stareș, profesor la
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
ar fi spart oglinda cerului și nu mai termina de măturat sfărâmăturile ei, în ajunul Sfintelor Paști, orașul se trezise scăldat într-o lumină de vis, orbitoare, nicio scamă măcar pe bolta ca lacrima și până la prînz și plesniră mugurii arțarilor, roșii ca focul și străzile se umplură de veselia buimacă a unei lumi ce mai mult se sforța să se smulgă din somnolența în care zăcuse până atunci... Frunza platanilor se făcuse cât palma, iar prin curțile pitice și prin
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
românească dincolo de granițe. M-am blocat cu totul. Citeam fiecare număr din „Cuvântul românesc“, de câte 3 ori, mă impresiona și rubrica religioasă pe care o semna părintele Dumitru Ichim. Așa, am decis să mă îndrept spre țara frunzei de arțar. Țin minte ca astăzi prima manifestare culturală la care am participat la Câmpul Românesc, când se omagia unirea Basarabiei cu România. Norocul meu fusese că am întâlnit la biserică un român care avea mașină. El m-a dus acolo, la
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/anca_sirghie_1470897299.html [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
de iasomia unei nopți de mai fără capăt lângă benzinăria albastră îți compostează trecutul alt vameș-căpcân îți taie mărunt-mărunt nervii ți-i dă prin sare și piper și ecstasy și salivează de satisfacție rece abia îți mai tragi sufletul lângă arțarul placat în oțel și dai armele cuvintele cărțile de tarot poezia cămașa dai sânge pentru măreția patriei dai carne obosită și vânătă altui cerber cu chip fără chip da da omule vămile trebuie plătite vameșii - și renunți la amintirea zilelor
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
Bălan Paraschiva Roxana, născută la data de 19 martie 1956 în București, fiica lui Vasile și Maria-Magdalena, domiciliată în prezent în Germania, Frankfurt/M, Vatterstr, nr. 23. 4. Desort Mioara Marcela, născută la data de 22 iunie 1946 în localitatea Arțari, România, fiica lui Gheorghe și Măria, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, Praga 4, str. Blazovskeho 737. 5. Gogoana Marian Viorel, născut la data de 27 februarie 1957 în București, fiul lui Niculae și Elena, domiciliat în prezent în Germania, Pinneberg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198119_a_199448]
-
primenesc rostirea cu primele silabe de copil și duc în palme tot răsfățul stăpânului plângând umil la poarta cerului deschisă sărmanului poet postum de-atâta alb îmi primenesc vederea cu verde crud și liniștit și duc în sânge toată seva arțarului trosnind pe foc în jalea frunzelor de toamnă și-a celui val uitat pe țărm de-atâta alb m-apucă teama că-s prea curat în cugetare de-atâta alb o văd pe mama și prunc mă văd la sânul
DE-ATÂTA ALB de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/De_atata_alb_george_safir_1355195507.html [Corola-blog/BlogPost/351646_a_352975]
-
ale surori uitate din cele 9 ale bătrânului Zeus, Polyhymnia, glasul Doina Ghițescu a încântat publicul prin lecturile poeziilor laureaților. Primul căruia i s-au așezat laurii atenieni a fost și cel mai “tânăr” dintre participanți, din țară unde frunză arțarului flutură mai presus de altele, Canada. La cei 90 de ani Olimpul și Lira i-au surâs oferindu-i șansă afirmării pe plaiurile unde Bucur își cântă fluierul atât de dulce. Următorul ce a urmat pe podiumul oferit de sufletele
DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI NAŢIONAL LITERAR “CETATEA LUI BUCUR” de MARIAN DRAGOMIR, CĂLIN DENGEL în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Decernarea_premiilor_concursului_national_literar_cetatea_lui_bucur_.html [Corola-blog/BlogPost/359618_a_360947]
-
cunoșteam inima.Mă rog ,dar una peste alta el mă iubea,eu îl iubeam și din așa dragoste mare nu ieșeau scântei ,ci mai degraba dese împăcări.Dealurile copilăriei mele erau pline de corni înfloriți, de jugastru,salcâmi, stejari,frasini,arțari,multe,multe sălcii și flori cât cuprinde.O să mă întrebați de flori ,păi gurița leului,margarete ,sânziene,cimbrișor,mierea ursului,clopoței,laptele câinelui pe care îl rupeam.Nu mă întrebați cum mă făceam ,, totuna'' cum ar fi zis bunicul,apoi
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
lumina Cerșită-n van din steaua, Care răsare ziua Și noaptea se scufundă, În ochii unei fete, Strînsă în păr, sub fundă ! Toate aceste gînduri Se adîncesc și pier, La cumpăna amiezii, În crudul ei mister ! Pe frunza verde de arțar Mai cîntă, dar destul de rar, O pasărea cu dulce grai Ce s-a salvat și ea din Rai ! Și nu este pasăre rară, Nici scrîșnet tandru de vioară ! Ci are viersul aromat Mai dulce ca orice păcat... Ioan LILA VERSURI
IN OCHII UNEI FETE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/In_ochii_unei_fete_ioan_lila_1350652702.html [Corola-blog/BlogPost/346439_a_347768]
-
lumina Cerșită-n van din steaua, Care răsare ziua Și noaptea se scufundă, În ochii unei fete, Strînsă în păr, sub fundă ! Toate aceste gînduri Se adîncesc și pier, La cumpăna amiezii, În crudul ei mister ! & Pe frunza verde de arțar Mai cîntă, dar destul de rar, O pasărea cu dulce grai Ce s-a salvat și ea din Rai ! Și nu este pasăre rară, Nici scrîșnet tandru de vioară ! Ci are viersul aromat Mai dulce ca orice păcat... Referință Bibliografică: IN
IN OCHII UNEI FETE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/In_ochii_unei_fete_ioan_lila_1350652702.html [Corola-blog/BlogPost/346439_a_347768]
-
Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu rădăcini adânci în caldul humus deliormănean, pe care îl slăvește și îl cântă cu patos, cât și loială trăitoare în glacialul, dar primitorul pământ al frunzei de arțar, Elena Buică, ce răspunde și la sentimentalul apelativ de Buni, mi-a dăruit de curând (într-o miraculoasă și antologică întâlnire, despre care am să vorbesc altă dată) câteva volume, a căror realizatoare este, printre ele aflându-se și cea
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1477296632.html [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
Cu româna mi-e mai greu: De vreo câțiva ani, să zic, Dar pe nimeni nu acuz, Cum sunt toți românii-un pic, Mă declar foarte confuz, Și legal, și literar, Azi, țiganul este rrom, Fiind clar, ca și-un arțar, Ce-am putea să-i zicem pom, Și tot ce-i asociat Cu-adjectivul ... “țigănesc”, Cum, în rrom l-am botezat, Ar suna că-i românesc, De-aia ... doamna profesoară, Cu latina ce-o vorbim, Cât ar fi ea de
ÎNTREBARE DE BAC de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Intrebare_de_bac_valeriu_cercel_1372815383.html [Corola-blog/BlogPost/363956_a_365285]
-
bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean, butuc, ciorchine, bordei, straie, cotoroanță, cotoșman și multe, multe altele, care sunt cuvintele neamului nostru, vorbite de mii de ani, înainte de venirea acelor popoare de la care, autorii DEX-ului pretind că strămoșii noștri
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
unui Făt Frumos, călare pe un armăsar negru, ce-o răpea și-o purta în galopul calului spre castelul său de cleștar, ascuns într-un vârf de munte, undeva, într-un spațiu necunoscut, înconjurat de păduri seculare, cu stejari și arțari falnici, sub care dansau domnițele îmbrăcate în rochiile lor albe ca spuma laptelui. Dalia adormi înaintea mamei sale Gloria. Cartea îi căzu din mână, odihnindu-se alături, în timp ce ea continuă în vis, să alerge în brațele lui Făt Frumos, pe
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396625939.html [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
Levănțicăi, Liliacului, Luceafărului, Macului, Maximilian Valeriu Pictor, Mesteacănului, Meșotă Ioan, Minea Ilie, Mugurului, Murelor, Nucului, Nicola Nicolau, Nufărului, Oțelului, Paltinului, Păducelului, Pinului, Plopilor, Ioan Popea, Prunului, Romaniței, Rosmarinului, Salcâmului, Socului, Stejarului, Teilor, Trandafirului, Ulmului, Vișinului, Zorelelor, Alecsandri Vasile, Aluniș, Arinului, Arțarului, Calcarului, Carpenului, Cernei, Crișului, Diana, Doinei, Fragilor, Ghindei, Grigorescu Nicolae Pictor, Jepilor, Klein Micu, Măcieșului, Mestecăniș, Molidului, Muncii, Mureșului, Murgu Eftimie, Odobescu Alexandru, Oltului, Padina, Papiu Ilarian, Someșului, Tâmpei, Temeliei, Valea Cetății, Vârful cu Dor, Zmeurei, Albăstrelelor, Automotoarelor, Bogdan Alexandru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Levănțicăi, Liliacului, Luceafărului, Macului, Maximilian Valeriu Pictor, Mesteacănului, Meșotă Ioan, Minea Ilie, Mugurului, Murelor, Nucului, Nicola Nicolau, Nufărului, Oțelului, Paltinului, Păducelului, Pinului, Plopilor, Ioan Popea, Prunului, Romaniței, Rosmarinului, Salcâmului, Socului, Stejarului, Teilor, Trandafirului, Ulmului, Vișinului, Zorelelor, Alecsandri Vasile, Aluniș, Arinului, Arțarului, Calcarului, Carpenului, Cernei, Crișului, Diana, Doinei, Fragilor, Ghindei, Grigorescu Nicolae Pictor, Jepilor, Klein Micu, Măcieșului, Mestecăniș, Molidului, Muncii, Mureșului, Murgu Eftimie, Odobescu Alexandru, Oltului, Padina, Papiu Ilarian, Someșului, Tâmpei, Temeliei, Valea Cetății, Vârful cu Dor, Zmeurei, Albăstrelelor, Automotoarelor, Bogdan Alexandru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
sunt curate, în rest totul este acoperit de o mantie groasă galben-roșietică, foșnitoare, iar în timp ce ochii avizi de frumusețe se plimbă de la o statuie la alta, să vezi pe cine-l reprezintă, frunzele obosite de timpul petrecut aninate de crengile arțarilor, teilor, stejarilor, sau gorunilor, pornesc într-un zbor lin, să coboare spre îmbrățișarea tandră a pământului, ca o pereche de balerini angajați într-un vals interpretat de orchestra Operei din Viena în concertul susținut în prima zi a fiecărui an
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415860191.html [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]