2,860 matches
-
LIMBĂ de pământ,să mănânci MĂRUL discordiei sau MĂRUL lui Adam? Niciun flăcău nu s-ar însura cu FATA morgana,să-și facă și el, ca omul, o FAMILIE de cuvinte.Doamne ferește să auzi că un țăran ar vrea să are um CÂMP magnetic,sau să-și aprindă becul din dormitor la un CURENT literar!Ce noroc pe noi că avem literatura la picioare și că n-o călcăm în picioare! Se vede că avem picioare înțelepte, citite.De aceea se
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_noroc_.html [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
publicat în Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011. Sînt adesea înțelesuri, Ce nu au cum să ne scape, De angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Citește mai mult Sînt adesea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Citește mai mult Sînt adesea înțelesuri,Ce nu au cum să ne scape,De angoase și eresuriCare vin să ne adape.Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Citește mai mult Sînt adesea înțelesuri,Ce nu au cum să ne scape,De angoase și eresuriCare vin să ne adape.Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm,Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare !... XV. CĂ UN VAS DE CRISTAL
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
adape.Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm,Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare !... XV. CĂ UN VAS DE CRISTAL, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. CERUL S-A SPART CĂ UN VAS DE CRISTAL Cerul s-a spart că un vas
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristina_lila/canal [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara, În loc de soare, zâmbetu-i strălucește . Femeia e ploaia caldă de vară Oaza verde, răcoroasă din pustiu, Jumătate din lumina solară, Câmpia pe care plugul o ară, Bolta largă a cerului azuriu. De-ar lipsi, nimic pe pământ n-ar fi viu. DE-AI VREA ... De-ai vrea să-mi fii logodnică pe viață, Ți-aș construi mulțime de castele, (Cele din Spania-s prea mititele) Valea
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
sângele lui Iisus Hristos și cunoașterea adevărului, scriind în acest fel: „Prin sângele care s-a scurs din coasta Domnului nostru Iisus Hristos noi am primit pe sfântul Duh, căci sângele și Duhul s-au asociat, ca prin sângele care ara al naturii noastre să primim pe duhul care ne era străin”. Pentru ca o cunoștință să fie mai presus de orice păcat, se cuvine așadar ca ea să izvorască dintr-o sursă dumnezeiască. Ce importanță deosebită capătă în vremea noastră tocmai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
veșnicie, / Pentru poporul român!” Mijocirea sfinților la care recurge adeseori poetul face parte dintr-un articol din Crezul creștin. “Pâinea cea de fiecare poezie” este un poem dedicat tatălui său: “Îmi caut tatăl meu de grâu printre cuvinte, / Și tatăl ară prin poeme, aplecat, / Și-n limba lui română ține minte / Prea veșnicia pâinii de la sat - // Și tatăl e coloana infinită / Ce-și poartă-n cârcă zestrea de pământ, / Și pe la porțile sărutului el cântă, / Că este pasărea măiastră din mormânt
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
tatăl e coloana infinită / Ce-și poartă-n cârcă zestrea de pământ, / Și pe la porțile sărutului el cântă, / Că este pasărea măiastră din mormânt - // Că-așa sunt tații noștri de la țară, / Poeme răstignite printr-o vie, / Și limbile copiilor îi ară / Să-i facă pâinea cea de fiecare poezie... / Ianuarie 2004”. Volumul cuprinde și lirică de dragoste dedicată soției, iubitei, femeii în general, ori idealului feminin la care orice poet visează. Poetul își numește soția femeie-înger și-i dăruiește cuvinte de
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
sine nimic, ci doar să fie vrednic de jertfă pentru Isus: “Ia cerul meu și umple-l cu sfinți, în loc de stele! / Ia gândul meu, si umple-l cu seu de lumânare! / Ia viața mea, și fă-o Biserică la cele / Arând cu duhul țarini de trupuri muritoare - // Ia-mi mâinile și fă-le în palme, crăpătură / În care să coboare duhovnicii din rai, / Ia-mi inima și fă-o, în ruga lor, prescură, / Cu milă să ne-mpartă lumina lor de
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu singur trăiește înainte Să știe că acolo unde
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
e inversul turcului șu căci poate fi fenicianul sapas>sopos>poș, cu p dispărut os >uș(e lege în turcice, mongolice, celtice). Bi,apa, în nganasan,Taimyr,Rusia, este exact soarele în idiomul otoe din SUA, iar păru, apa, în arară ,limba cariban în America de Sud seamănă cu pari, astru luminator în yupultepec, Mexic. Tot asa râno, “apă“ în malgașa se apropie de rană în hausa cu sensul așteptat : « soare » ori banyu în javaneza= bhanu în skr. ,primul apă ,celălalt soare. Completăm
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1409640250.html [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
vrei să faci, eu nu mă pricep, fata mamii. Pe timpul meu nu se învăța atâta carte. Trebuia să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu singur trăiește înainte Să știe că acolo unde
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Și ce frumos era în vară, Stând, în balcon, la o gargară, Cu o cafea și o țigară... Și uite azi cum e afară!... E frig și plouă. Câte-o cioară Se crede strună de vioară, Mârțoagele pe câmp mai ară Și doar profanii... se însoară! De dimineață până-n seară Hodorogim precum o moară, Și trece viața, dulce-amară, La fel ca un marfar prin gară... Luăm un toc și-o călimară Și mâzgâlim pe foi... gargară! Îmi spui tristă: E toamnă
O ASPIRINĂ ŞI GARGARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Aspirina_si_gargara.html [Corola-blog/BlogPost/356884_a_358213]
-
voce de vioară. Viteji, la muncă lăcomoși, În câmp, livezi și pe la stâni, La braț cu hărnicia din strămoși E neamul de basarabeni-români. Mândria Visez acele lanuri unduioase, Combinele ce treierau în vale Boabe de aur pline și frumoase, Tractoarele arând mi-apar în cale... ***** ...Eu simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă-mbată gustul dulce-al pâinii Și ale câmpului plăcute șoapte. Mereu mă încălzește, zău, Acea pâinică coaptă în lumină, Și mă mândresc cu tatăl
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1475954146.html [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai ară, Doamne, câte unul, În van, desțelenind pământul, Tăind de-a valma teiul, prunul, Uitând c-a fost întâi - cuvântul! Și
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_ara_doamne_cate_unul.html [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai ară, Doamne, câte unul, În van, desțelenind pământul, Tăind de-a valma teiul, prunul, Uitând c-a fost întâi - cuvântul! Și lasă glia bună, grasă, În tihnă să se odihnească Și seamănă pe lângă casă, Doar viță, ca să-l amețească. Când vine
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_ara_doamne_cate_unul.html [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
recolta-i slabă, Dar uită că, la normă-ntreagă, Atâți-au fost: un moș și-o babă! Și iarăși stă cu mâna-ntinsă, Lui Dumnezeu cerându-i mană, Și-n candela mereu aprinsă Așteaptă veșnic de... pomană! Referință Bibliografică: Mai ară, Doamne, câte unul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_ara_doamne_cate_unul.html [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
cine și de ce. Din poeziile marelui basarabean poate fi sesizat limbajul obsesiv afectiv. El se traduce prin cuvinte apte să coaguleze sensurile celor mai multe enunțuri poetice, formulate pe parcursul carierei sale literare. Acestea sunt: mamă, casă, sat, pământ, limbă, patrie. „Ce se ară cu lacrima?“ Să luăm, de pildă, motivul mamei. Ipostaza dramatică în care o prezintă pe mamă ni-l recomandă pe G. Vieru ca pe un poet de primă însemnătate. Mama lui Grigore Vieru este femeia necăjită a Basarabiei, cu palmele
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
fundalul Golgotei basarabene! „Ce izvor/ Se ia după om?/ Glasul mamei. Ce e dulce / Și nu se aduce?/ Buzele mamei. Care spice cresc/ Cu vârful în jos?/ Brațele mamei. Care stele pe cer/ Cad amândouă odată?/ Ochii mamei. Ce se ară/ Cu lacrima?/ Chipul mamei. Ce e nemărginit/ Și nu calcă iarbă străină?/ Sufletul mamei.“ (Ghicitoare fără sfârșit) Mama, ca motiv fundamental al poeziei lui Vieru, cunoaște numeroase întrupări stilistice, de la confesiunea directă, abia ascunsă în mantia versului și studiul diverselor
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
vă apără. Grigore Vieru Cu mine lucrurile stau puțin altfel. Nu eu îmi povestesc viața, ci viața mă povestește pe mine. Viața în complexitatea ei este de nepovestit. Ca și divinitatea. Nu pot până la capăt/ Cântecul duce./ Scriind,/ Parc-aș ara cu o cruce. Lili Bobu Constantin Ciopraga a consemnat faptul că, în confesiunea despre Lucrarea în cuvânt, ați declarat că afară de nostalgia infinitului spiritual nici o alta nu v-a tentat. Doar orizontul deschis, autodepășirea, fuziunea cu înconjurimea... Grigore Vieru Dorul
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Viitor vândut în vorbe și trecut scos la mezat albatros ieșit din ciorbe timp rănit taman la sat Trecut scos iar la mezat și prezent bucșit cu bube îngeri scoși vai la arat ulii dresând doar hulube Prezent burdușit cu bube albatros plutind în ciorbe unde este al meu nume viitor vândut în vorbe Și trecut scos la mezat viața mea moarte la sat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: La sat veșnicia
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1450889751.html [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
Însetată de libertate, își caută refugiul în rugăciune căci acolo speranța sa poate îmbrăca haina siguranței. Vrea să-și izgonească temerile, dar în această rătăcire este prinsă în vâltoarea iubirii și simte cum devine prizoniera unor ape dezlănțuite. “ Prin soare arau hoții cu pluguri asortate, / Fugeam înspre deșerturi, fugeam în rugăciune, / Speram să-ți ard cămașa, s-o duc cât mai departe, / Dar mă-necam în tine și-n apele nebune.” Își regăsește puterea care o călăuzește spre idealurile sale într-
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
ochii mei și-a-ntregii lumi, Credința să o reînvie. A adăstat o clipă, sub razele de lună, Pe geana nopții tremurând, De unde pleacă-un drum spre cer Și-un drum anevoios spre lume. A curs apoi, în noaptea ei, Arând în carnea cerului cărare, Cum ară în adânc de scoici Neprețioasele mărgăritare... (Mihai Cătrună-"Eminescu-dor") (Mihai Cătrună-"Eminescu-dor") Referință Bibliografică: Lacrima credinței / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 744, Anul III, 13 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
LACRIMA CREDINŢEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_credintei_floarea_carbune_1358075064.html [Corola-blog/BlogPost/345180_a_346509]