674 matches
-
rustica), de calitate inferioară, așa-numita mahorcă. în „romanțul original” al lui Nicolae Filimon, ciocoii fanarioți, vechi și noi, își făceau tabietul fumând „ca turcii” din „ciubucele și narghelelile cele umplute cu parfumatul tutun al Siriei”, sau cu „parfumata plantă arabică numită gebel”, sau cu „tumbekiu aromatic, cumplit de tare” (zice Radu Rosetti), lăsându-se „cufundați în acea dulce extază pe care o simt numai adevărații fumători”. „Fumau și cucoanele, dar mai rar”, conchide Rosetti (199, p. 62 ; 205, pp. 75
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Steiner, George, 1983, După Babel - Aspecte ale limbii și traducerii, traducere de Valentin Negoiță și Ștefan Avădanei, Editura Univers, București. Ulmann, Stephen, 1962, Semantics. An Introduction to the Science of Meaning, Oxford, Bladswell. Wright, W., 19713, A Grammar of the Arabic Language ? Translated from the German of Caspari and edited with numerous additions and corrections, Cambridge University Press. B. Ediții și traduceri ale textelor sacre 1. Coranul Al-Qur’"n al-karm, Al-Hay’a al-‘!mma li-Șu’ón al-Mat"bi‘ al-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
le Religioni, Milano Caspar, Robert, 1985, „The Permanent Significance of Islam’s Monotheism” - Concilium, ed. by Claude Geffré et Jean-Pierre Jossua, pp. 67-78. Feodorov, Ioana, 1995, „Derivatives of the root Š-D-D în classical lexicographic definitions”, Proceedings of the Colloquium on Arabic Linguistics, Bucharest August 29, September 2, 1994, Part One, University of Bucharest, Center for Arab Studies, Bucharest. Geffré, Claude, 1992, „La portée théologique du dialogue islamo-chrétien”, Islamochristiana 18, pp. 1-23. Id., 1998, A Historical Introduction to Islamic Theology. Muhammad and
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
International Agricultural Research, 1995). Prin aceste consultări, se urmărește armonizarea nevoilor și scopurilor tuturoror celor interesați de anumite programe de dezvoltare, ca în exemplul din figura 1, referitor la programele de sănătate publică. EMBED Visio.Drawing.11 Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Modelul armonizării nevoilor și intereselor grupurilor implicate în stabilirea priorităților programelor de sănănătate publică Sursa: Mitton și Donaldson, 2004, p. 10. Pentru elaborarea p. pe termen mediu și lung se folosește modelul de foresight; reprezintă evaluarea acelor programe/realizări
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vezi analiza costurilor). Aici se procedează construindu-se o matrice cost/eficiență, ca în figura următoare. Eficiență în scădere Cost în creștere 1 2 3 1 Acceptă Acceptă Decizie 2 Acceptă Indiferent Respinge 3 Decizie Respinge Respinge Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Matricea cost/eficiență Sursa: Mitton și Donaldson, 2004, p. 20. Pot fi date puține recomandări generale pentru formularea de p. (deși cele mai multe sunt specifice domeniului în care se realizează proiectul sau programul sau perioadei pentru care sunt valabile aceste
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1990, urbanul și ruralul încep să semene în ceea ce privește identificarea cu o denominație religioasă. În mod evident, scăderea neafilierii religioase luată separat nu marchează revitalizarea religioasă a mediului urban românesc, însă marchează o tendință. EMBED Word.Document.8 Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea persoanelor care nu aparțin nici unei religii, în mediul rural și urban, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
marchează o tendință. EMBED Word.Document.8 Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea persoanelor care nu aparțin nici unei religii, în mediul rural și urban, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună, comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Indicatorii practicii religioase marchează, pe de o parte, diferențele între urban
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
poate să constituie și un punct de întâlnire, mai ales pentru persoanele din generațiile mai vârstnice. De asemenea, este posibil că dezirabilitatea socială a participării la serviciile religioase să fie mai mare în rural comparativ cu urbanul. Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună, comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună: mediul comparativ: mediul urban/mediul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
participării la serviciile religioase să fie mai mare în rural comparativ cu urbanul. Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună, comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună: mediul comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Trecând dincolo de dimensiunea comportamentală a religiozității și referindu-ne la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
religiozități mai scăzute în mediul urban, dar și pe cea a revitalizării religioase în ansamblul populației României în anii tranziției. Tranziția a generat insecuritate existențială și acest fapt și-a pus amprenta pe orientarea populației către religie. Figura SEQ Figura \* ARABIC 5. Importanța religiei în viața personală în mediul rural și în urban, între 1993 și 2005 (cifrele reprezintă diferența între ponderea răspunsurilor pozitive și a celor negative) Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ARABIC 5. Importanța religiei în viața personală în mediul rural și în urban, între 1993 și 2005 (cifrele reprezintă diferența între ponderea răspunsurilor pozitive și a celor negative) Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 6. Cât de important este Dumnezeu în viața personală între 1993 și 2005, comparativ rural - urban Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Cifrele reprezintă media răspunsurilor la întrebare, acestea fiind măsurate pe o scală de la 1 la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cei mai religioși sunt cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate într-un mediu religios și cu venituri scăzute. Rezultatele analizelor de regresie sunt consistente cu cele obținute de Sandu (1999, p. 194). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Regresie logistică - Variabila dependentă: practica religioasă în România anilor 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B Wald B Wald B Wald Constanta -1,42 22,8 -1,35 11,4 -1,56 10,6 Religiozitate 1,16 138
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
8,516, p = 0,385. Modelul clasifică corect 73% dintre cazuri. 1993: Cox & Snell R2 = 0,247; Nagelkerke R2 = 0,347; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 8,966, p = 0,345. Modelul clasifică corect 77% din cazuri. Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 2. Regresie lineară - Variabila dependentă: religiozitatea în România în 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B β B β B β Constanta -0,18 -0,88 0,04 Feminin 0,34 0,2*** 0,33 0,2*** 0,27
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
întrebări. Pentru a capta măcar parțial diversitatea de tip și de grad a religiozității, am folosit secvențial trei categorii de indicatori: 1) referitori la credință, 2) referitori la relevanța autodefinită a credinței și 3) referitori la comportament. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Exemple de indicatori direcți ai scepticismului religios Tip de orientare religioasă Indicatori de credință Indicatori de relevanță Indicatori de comportament Credeți sau nu că există Dumnezeu? Cât de importantă este religia în viața dvs.? Cât de important este Dumnezeu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
câteva întrebări privind credința religioasă. După cum se poate observa, există o variabilitate a răspunsurilor între itemi: proporția persoanelor care cred în iad este semnificativ mai mică decât a celor care cred în existența păcatului sau a raiului. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 1. Credeți sau nu că există...? Pe de altă parte, răspunsurile subiecților la aceste întrebări prezintă o uniformitate socială neobișnuită; credința declarată nu variază semnificativ în funcție de vârstă și școlarizare, ci numai în funcție de sex. Declarațiile sunt surprinzător de omogene, dat fiind
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
MERGEFORMAT și REF Ref118803655 \h \* MERGEFORMAT . Aproximativ 13% dintre subiecții care cred că Dumnezeu există consideră religia puțin sau foarte puțin importantă în viața lor, în timp ce pentru 42% este destul de importantă și pentru 45% este foarte importantă. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 2. Cât de importantă este religia în viața dvs.?, în funcție de vârstă După cum era de așteptat, relevanța religiei variază în funcție de sex și de vârstă; de exemplu, religia este considerată foarte importantă pentru aproximativ 55% dintre persoanele de peste 61 de ani și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în ceea ce privește importanța pe care Dumnezeu o are în viața lor, pe o scală de la 1 la 10; au fost întrebate doar persoanele care au în prealabil un răspuns afirmativ la întrebarea: „Credeți sau nu că există Dumnezeu?”. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 3. Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Observăm că aproximativ 11% dintre persoanele care cred în Dumnezeu dau o notă de 5 sau mai mică importanței pe care Dumnezeu o are în viața lor, iar 20% dau o
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
asemenea, persoanele cu educație gimnazială oferă în medie nota 8,80, față de 8,50 în cazul celor cu educație superioară. Indicatori comportamentali ai religiozității Autoevaluarea declarativă a relevanței religiei este asociată semnificativ cu indicatori comportamentali ai religiozității. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 4. „În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică? - în funcție de importanța religiei REF Ref126293734 \h \* MERGEFORMAT Graficul 4 arată că dintre persoanele pentru care religia este foarte importantă aproximativ 37% declară că merg
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
rar să convingă pe altcineva de importanța, respectiv lipsa de importanță a religiei. Prin urmare, nu numai prezența sau absența religiei în viața unei persoane influențează tipul de comunicare pe teme religioase, ci și intensitatea acestei convingeri. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Cât de importantă este religia pentru dumneavoastră? Foarte importantă Destul de importantă Nu prea importantă Foarte puțin importantă 45% 42% 10% 3% Ați încercat vreodată să convingeți pe cineva că... religia este importantă? religia nu este importantă? 49% 21% 6
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
scepticismului religios Indicatori indirecți ai scepticismului religios: vizibilitatea Pentru a ocoli bariera dezirabilității sociale, putem utiliza indicatori indirecți în studiul scepticismului religios. Am întrebat persoanele cuprinse în eșantion dacă au prieteni personali care nu cred în Dumnezeu. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 5. Printre prietenii Dvs există oameni care...; în funcție de categorii de vârstă Astfel, aproximativ 40% dintre persoanele intervievate au prieteni care declară că nu cred în Dumnezeu (vezi REF Ref118868277 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 5 și REF Ref118867682 \h \* MERGEFORMAT ). Ce ne
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că un profesor al copilului propriu nu crede în Dumnezeu, iar un sfert ar fi deranjată de un coleg care nu crede în Dumnezeu. Aceste procente indică o presiune socială semnificativă în acest domeniu al vieții personale. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 6. Cât de mult v-ar deranja să aflați că... nu crede în Dumnezeu? Presiunea în sfera vieții politice este și mai mare: jumătate din electoratul urban declară că ar renunța să voteze cu candidatul preferat, dacă ar afla că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
declară că ar renunța să voteze cu candidatul preferat, dacă ar afla că acesta nu crede în Dumnezeu. În REF Ref119485787 \h \* MERGEFORMAT Graficul 7 observăm variația acestui refuz în funcție de importanța subiectivă a religiei și de educație. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 7. „Dacă în campania electorală ați afla despre candidatul cu care vreți să votați că nu crede în Dumnezeu, ați mai vota cu el sau nu? Răspunsurile negative, în funcție de importanță subiectivă a religiei și de educație Pentru persoanele care acordă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și interacțiunea dintre o persoană intervievată și operatorul de anchetă. Contextele în care există o cunoaștere reciprocă, precum relațiile părinți-profesori sau cele dintre prieteni, par să permită o mai mare sinceritate a comunicării pe teme religioase. Anexe Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Variația importanței acordate religiei în propria viață: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Educația: cel mult primară gimnazială, profesională liceală postliceală, universitară Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,97 8,81 8,54 8,54
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
liceală postliceală, universitară Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,97 8,81 8,54 8,54 Vârsta: sub 40 41-60 peste 61 Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,53 8,65 8,94 Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase? Sex Vârstă Total masculin feminin Sub 40 41-60 Peste 61 Zilnic 52,6% 70,9% 52,6% 65,9% 75,4% 63,0% Săptămânal 14,7% 12,7% 16
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
7,8% 15,1% 8,0% 4,5% 9,9% Mai rar 20,0% 8,6% 16,2% 13,4% 9,3% 13,5% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 5. Printre prietenii Dvs. există oameni care ... Varsta pe categorii Total sub 40 41-60 peste 61 Declară că nu cred în Dumnezeu? 48,1% 39,1% 30,3% 40,7% Spun că sunt credincioși, deși de fapt nu sunt? 56
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]