141 matches
-
plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prinsă din ambuscadă, păianjenii folosesc pânzele sau este vânată în mod activ. După detectarea prăzii, arahnida sare fulger din ambuscadă și o atacă. Prada este capturată cu ajutorul chelicerelor și pedipalpilor. Pentru aceasta aceste membre sunt înzestrate cu chelă și ghiare, remarcabili sunt pedipalpii scorpionilor și pseudoscorpionilor cu aspect de clește. Victima este lichifiată cu sucuri digestive
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
sunt lipsiți de acesta și ei consum particule solide de hrană, fără vreo digerare anterioară. În general, aceste animale pot supraviețui fără mâncare până la un an, chiar și mai mult. În schimb la o masă bogată ei consumă fără măsură. Arahnidele sunt animale atât diurne cât și nocturne. Reprezentanții ce trăiesc în habitate aride, scorpioni, solifuge, preferă să iasă la vânătoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride în vizuini, printre stânci, sub pietre. Printre arahnide se întâlnesc și forme cavernicole
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
bogată ei consumă fără măsură. Arahnidele sunt animale atât diurne cât și nocturne. Reprezentanții ce trăiesc în habitate aride, scorpioni, solifuge, preferă să iasă la vânătoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride în vizuini, printre stânci, sub pietre. Printre arahnide se întâlnesc și forme cavernicole, ca păianjeni, ricinuleide, palpigrade, schizomide. Cu excepția solifugelor care aleargă foarte repede, majoritatea arahnidelor sunt lente. Reprezentanții actuali ai clase Arachnida sunt grupați în 10 - 11 ordine. Principala contraversă o constituie Acari, nu există o înțelegere
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
aride, scorpioni, solifuge, preferă să iasă la vânătoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride în vizuini, printre stânci, sub pietre. Printre arahnide se întâlnesc și forme cavernicole, ca păianjeni, ricinuleide, palpigrade, schizomide. Cu excepția solifugelor care aleargă foarte repede, majoritatea arahnidelor sunt lente. Reprezentanții actuali ai clase Arachnida sunt grupați în 10 - 11 ordine. Principala contraversă o constituie Acari, nu există o înțelegere privind unitatea taxonomică. Unii acariologi susțin că acarienii reprezintă un ordin, alții - subclasă sau chiar clasă. Sistematica internă
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
reprezintă un ordin, alții - subclasă sau chiar clasă. Sistematica internă a grupului este la fel inceartă. În prezent se observă tendința de a divide acarineni în 3 ordine: Acariformes, Parasitiformes și Opilioacariformes. Anterior, Tardigrada și Linguatulidae erau incluse în clasa arahnidelor, în prezent ele fac parte din crustacee.
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
atât în apă cât și în aer. Speciile din gen. "Protichnites", posibil că au fost primele animale terestre. Gigantostraceele au fost considerate ca rudele apropiate ale xiphosurilor, împreună formând un grup numit Merostomata. Studiile ulterioare au plasat Gigantostracea mai aproape de arahnide într-un grup numit Metastomata. A fost, de asemenea, o idee care prevalează că gigantostraceele sunt strâns legate de scorpioni, cu care se seamănă în mod evident. În prezent este recunoscută relația dintre , Xiphosura și Arachnida ca trei grupări majore
Eurypterida () [Corola-website/Science/318107_a_319436]
-
în literatura mai veche sunt numiți și saci pulmonari. Aceștia reprezintă organele de respirație la unele arahnide, precum păianjenii, scorpionii. Deși se numesc la fel, ei nu au nicio asemănarea cu plămânii vertebratelor. Ei se găsesc în interiorul cavității opistosomei și se deschid în exterior prin stigme pulmonare. Ei sunt formați din lamele pararalele așezate asemena filelor din
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
cavității opistosomei și se deschid în exterior prin stigme pulmonare. Ei sunt formați din lamele pararalele așezate asemena filelor din cărți, de unde și denumirea în unele limbi de plămân carte. Lamele sunt puternic vascularizate și bogate în hemolimfă. La unele arahnide plămânii lipsesc, respirația efectuându-se prin suprafața corpului sau trahei ramificate (acarieni, opilioni etc). Iar la păianjenii araneomorfi sunt și plămâni și sistem traheal. Plămânii reprezintă invaginării în cavitatea opistosomei. Pereții formează lamele (plăci) așezate paralele. Aerul intră în plămâni
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
plămâni și sistem traheal. Plămânii reprezintă invaginării în cavitatea opistosomei. Pereții formează lamele (plăci) așezate paralele. Aerul intră în plămâni prin stigme. Apoi, el ocupă spațiul dintre lamele și aici are loc schimbul de gaze dintre aer și hemolimfă - sângele arahnidelor. Structura lamelară mărește suprafața de contact cu aer. <br> Cele mai vechi urme fosile de acest tip de plămâni au fost găsiți la trgonotarbide, arahnide dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
spațiul dintre lamele și aici are loc schimbul de gaze dintre aer și hemolimfă - sângele arahnidelor. Structura lamelară mărește suprafața de contact cu aer. <br> Cele mai vechi urme fosile de acest tip de plămâni au fost găsiți la trgonotarbide, arahnide dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de cei ai actualelor arahnide. Absența sau prezența plămânilor împarte clasa Arachnida în două grupe.<br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
suprafața de contact cu aer. <br> Cele mai vechi urme fosile de acest tip de plămâni au fost găsiți la trgonotarbide, arahnide dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de cei ai actualelor arahnide. Absența sau prezența plămânilor împarte clasa Arachnida în două grupe.<br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
tip de plămâni au fost găsiți la trgonotarbide, arahnide dispărute cu 410 milioane ani în urmă. Este imposibil, de a diferenție plămânii fosili de cei ai actualelor arahnide. Absența sau prezența plămânilor împarte clasa Arachnida în două grupe.<br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una). Ultimii sunt incluși în grupul Tetrapulmonata.<br> A două grupă: arahnide apulmonate - palpigrazii
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
br> Prima: arahnide pulmonate - scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una). Ultimii sunt incluși în grupul Tetrapulmonata.<br> A două grupă: arahnide apulmonate - palpigrazii, opilionii, acarienii, pseudoscorpionii, ricinulei și solifugele.
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
în familiile este variabil și nu se poate avea, la stadiul actual, o precizie totală în ce privește diversitatea păianjenilor. Cu toate acestea, numărul speciilor oferite aici sunt utile ca orientare. Păianjenii din Mesothelae posedă o opistosomă segmentată, ceva specific pentru toate arahnidele. La aceștia lipsesc glandele veninoase, morfologia și mărimea pedipalpilor foarte bine se aseamănă cu cea a picioarelor. Respiră prin două perechi de plămâni. Organele filiere sunt localizate median, pe partea ventrală opistosomă, între segmentele 4 și 5. Sistemul nervos este
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
și abdomen, cu o funcție comună. Segmente tagmei pot fi contopite sau mobile. Diviziunea tagmei în funcție de clasă. De exemplu, la trilobiți tagmele sunt numite cefalon (cap), torace și pigidiu (coadă), la hexapode aceste diviziuni sunt cap, torace și abdomen. La arahnide și unele crustacee corpul este împărțit în două tagme: prosomă (cefalotorace) și opistosomă (abdomen), la crustacee ultima e numită abdomen.
Tagmă () [Corola-website/Science/319850_a_321179]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o cavernă (peșteră) în apropierea Mănăstirii Bistrița, alcătuită din galerii, holuri, săli, scări și depozite de guano; ce adăpostește faună bogată în specii de lilieci, coleoptere, acarieni sau arahnide. În interiorul peșterii se află două bisericuțe („Ovidenia”, în care pentru o perioadă au fost ascunse moaștele Sfântului Grigore Decapolitul și bisericuța „Sf. Arhangheli”) săpate în stâncă și parțial zidite.
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
reprezintă un ordin de arahnide care se evidențiază prin prezența cucullus-ului - o glugă ce acoperă orificiul bucal și chelicere. O altă deosebire constituie corpul blindat cu o cuticulă groasă, modificarea celei de a treia pereche de picioare și prin mecanismul de cuplarea a prosomei cu
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
printr-o formațiune foarte largă. Acestă aparență se datorează faptului că marginea dorso-anterioară a opistosomei alunecă sub partea posterioară a carapacei, iar coxele ultimilor picioare acoperă pedicelul în regiunea ventrală. Pe pedicel este situat orificiul genital, ceva neîntâlnit la alte arahnide. Segmentele pigidiul pot fi retrase unul în altul, ca un telescop, iar apoi întreg pigidiu retras în opistosomă. Sistemul nervos este puternic comasat, reprezintă o masă ganglionară străbătută de esofag. Organele se simț sunt reprezentate, în principal, de perișori și
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
de esofag. Organele se simț sunt reprezentate, în principal, de perișori și orificiii cuticulare senzitive. Organele de văz lipsesc, dar cu excepția petelor fotosensibile. Însă ele posedă o gamă largă de receptori care furnizează informația necesară. Cercetările au ddescoperit la aceste arahnide 11 tipuri de organe senzitive specializate în: chemorecepție, mecanorecepție, termorecepție etc. Aceste organe pot fi distribuite pe suprafața corpului solitar sau în grupuri. Aparatul cardio-vascular include o inimă și o aortă cefalic scurtă, ce alimentează masa ganglionară . Respirația are loc
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
În prezent, ricinuleidele cunoscute habitează doar în litiera pădurilor tropicale și peșteri. Ele preferă zonele umede cu o temperatură constantă. Ricinuleidele sunt animale prădătoare, dieta lor include diverse artropode, precum termite, larve ale insectelor, păienjni tineri etc . În general, aceste arahnide sunt slab studiate și puțin se cunoaște despre comportamentul lor. Multe specii de ricinulei pot fi considerate vulnerabile, din cauza defrișărilor pădurilor. Ricinulei sunt unici printre arahnide, deoarece primul reprezentat din acest ordin ("Curculioides ansticii") a fost găsit fosilizat, descris în
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
include diverse artropode, precum termite, larve ale insectelor, păienjni tineri etc . În general, aceste arahnide sunt slab studiate și puțin se cunoaște despre comportamentul lor. Multe specii de ricinulei pot fi considerate vulnerabile, din cauza defrișărilor pădurilor. Ricinulei sunt unici printre arahnide, deoarece primul reprezentat din acest ordin ("Curculioides ansticii") a fost găsit fosilizat, descris în 1837 de geologul englez William Buckland, deși l-a interpretat greșit ca un coleopter . Toate cele 15 ricinuleide fosile descoperite până în prezent provin din Carboniferul târziu
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
La chelicerate pe prosomă se află și pedipalpii și chelicerele, folosite la fărămițarea hranei. Prosoma este alcătuită din fuzionarea acronului cu 7 segmente toracice. La solifuge sunt fuzionate doar primele 4 segmente (plus acron), celelalte 2 sunt libere, la celelalte arahnide toate segmentele sunt contopite. La crustacee, prosma este prezentă la racii superiori (Malacostraca). Prosoma rezultă din fuziunii imobilă a capului și toracelui. Capul poartă 2 perechi de antene, cu rol tactil; ochi fasetici; anexele ce înconjoară orificiul bucal (mandibulă, maxilare
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]
-
("Mesobuthus martensii") este o specie de scorpion ce aparține grupului arahnide. 1.Anusul - se află la capătul intestinului, pe cel de-al doilea cincilea segment al "cozii". Atunci cand scorpionul ține coadă ridicată, anusul se află în partea superioară. 2.Glanda veninoasa- are forma unui săculeț ce se găsește în interiorul telsonului(ultimul
Scorpionul manciurian auriu () [Corola-website/Science/324292_a_325621]
-
forma unui săculeț ce se găsește în interiorul telsonului(ultimul segment al corpului scorpionului).Veninul iese printr-un tub foarte subțire, ajungând astfel în vârful acului. 3.Lanțul nervos ventral - Sistemul nervos al scorpionilor este mai puțin concentrat decât al celorlalate arahnide.Acest lanț nervos este alcătuit dintr-un cordon pe care se află 7 ganglioni. 4,Stigmele pulmonare- Sunt organele respiratorii. Se găsesc în pereche, câte una pe fiecare parte,pe segmentele al treilea, al patrulea, al cincilea și al șaselea
Scorpionul manciurian auriu () [Corola-website/Science/324292_a_325621]