140 matches
-
este prezentat la scorpioni. La păianjeni lanțul nervos este contopit cu ganglionul din prosomă. La opilioni și acarieni sistemul nervos este concentrat în întregime în jurul esofagului, formând un inel circumesofagian. "Organele de simț." Cel mai dezvoltat și important simț al arahnidelor este cel tactil. Corpul lor - mai ales pedipalpii și picioarele - este acoperit cu perișori senzitivi numiți trihobotrii, ei recepționează temperatura aerului, vibrațiile, presiunea aerului. Organele oflactive sunt reprezentate de organele filiforme - orificii în cuticulă de 50 - 160 mcm, la capătul
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
intră cupru. Respirația se realizează prin plămâni (saci pulmonari) și trahei. Sacii pulmonari reprezintă o invaginare în cuticulă, pereții lor formează lamele pulmonare în care și are loc schimbul de gaze. Traheile sunt tuburi ramificate prin tot corpul. Se întâlnesc arahnide numai cu plămâni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (păianjeni superiori). Atât traheile, cât și plămânii se deschid în exterior prin stigme. La unii acarieni respirația are loc prin tegument. Aparatul digestiv. Arahnidele sunt animale carnivore
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
corpul. Se întâlnesc arahnide numai cu plămâni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (păianjeni superiori). Atât traheile, cât și plămânii se deschid în exterior prin stigme. La unii acarieni respirația are loc prin tegument. Aparatul digestiv. Arahnidele sunt animale carnivore. Digestia începe extrabucal, în corpul victemei sunt introduse enzime ce descompun proteinele. Apoi, hrana lichifiată este aspirată cu ajutorul mușchilor puternici, care înconjoară tubul digestiv. Tubul digestiv este format din: orificiul bucal, esofagul musculos, stomac, intestin mediu și
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
se deschid canalele hepotopancreasului. Hepatopancreasul este o glandă digestivă care excretă fermenți ce continuă digerarea, totodată, al absoarbe substanțele nutritive. Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană. Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele coxale, aflate în prosomă. Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizată în
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană. Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele coxale, aflate în prosomă. Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizată în anumite scopuri. Păianjenii, de exemplu, depozitează guanina în celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le oferă culoarea albă. Arahnidele sunt animale unisexuate. Glandele sexuale sunt, de obicei
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană. Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele coxale, aflate în prosomă. Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizată în anumite scopuri. Păianjenii, de exemplu, depozitează guanina în celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le oferă culoarea albă. Arahnidele sunt animale unisexuate. Glandele sexuale sunt, de obicei pare, la unele ordine ele parțiala se
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
coxale, aflate în prosomă. Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizată în anumite scopuri. Păianjenii, de exemplu, depozitează guanina în celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le oferă culoarea albă. Arahnidele sunt animale unisexuate. Glandele sexuale sunt, de obicei pare, la unele ordine ele parțiala se contopesc. De la gonade pornesc 2 oviducte sau spermiducte, în dependență de sex, care se deschid în orificiul genital. Fecundația este internă. La scorpioni, pseudoscorpioni acuplarea
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
orificiul genital. Fecundația este internă. La scorpioni, pseudoscorpioni acuplarea este însoțită de lăsarea spermatoforului. După fixarea lui pe substrat, masculul dirijează femela cu ajutorul pedipalpilor, astfel încât spermatoforul să nimerească în orificiul femel. Masculii păianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
pseudoscorpioni acuplarea este însoțită de lăsarea spermatoforului. După fixarea lui pe substrat, masculul dirijează femela cu ajutorul pedipalpilor, astfel încât spermatoforul să nimerească în orificiul femel. Masculii păianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme sociale, păianjeni care țes pânze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele de arahnide sunt carnivore, vânează prada în diverse moduri. Printre opilioni și acarieni se întâlnesc și
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme sociale, păianjeni care țes pânze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele de arahnide sunt carnivore, vânează prada în diverse moduri. Printre opilioni și acarieni se întâlnesc și specii ce se hrănesc cu resturi vegetale sau animale, ciuperci, cu sucuri ale plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
pânze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele de arahnide sunt carnivore, vânează prada în diverse moduri. Printre opilioni și acarieni se întâlnesc și specii ce se hrănesc cu resturi vegetale sau animale, ciuperci, cu sucuri ale plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prinsă din ambuscadă, păianjenii folosesc pânzele sau este vânată în mod activ. După detectarea prăzii, arahnida sare fulger din ambuscadă
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
Toate ordinele de arahnide sunt carnivore, vânează prada în diverse moduri. Printre opilioni și acarieni se întâlnesc și specii ce se hrănesc cu resturi vegetale sau animale, ciuperci, cu sucuri ale plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prinsă din ambuscadă, păianjenii folosesc pânzele sau este vânată în mod activ. După detectarea prăzii, arahnida sare fulger din ambuscadă și o atacă. Prada este
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prinsă din ambuscadă, păianjenii folosesc pânzele sau este vânată în mod activ. După detectarea prăzii, arahnida sare fulger din ambuscadă și o atacă. Prada este capturată cu ajutorul chelicerelor și pedipalpilor. Pentru aceasta aceste membre sunt înzestrate cu chelă și ghiare, remarcabili sunt pedipalpii scorpionilor și pseudoscorpionilor cu aspect de clește. Victima este lichifiată cu sucuri digestive
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
sunt lipsiți de acesta și ei consum particule solide de hrană, fără vreo digerare anterioară. În general, aceste animale pot supraviețui fără mâncare până la un an, chiar și mai mult. În schimb la o masă bogată ei consumă fără măsură. Arahnidele sunt animale atât diurne cât și nocturne. Reprezentanții ce trăiesc în habitate aride, scorpioni, solifuge, preferă să iasă la vânătoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride în vizuini, printre stânci, sub pietre. Printre arahnide se întâlnesc și forme cavernicole
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
bogată ei consumă fără măsură. Arahnidele sunt animale atât diurne cât și nocturne. Reprezentanții ce trăiesc în habitate aride, scorpioni, solifuge, preferă să iasă la vânătoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride în vizuini, printre stânci, sub pietre. Printre arahnide se întâlnesc și forme cavernicole, ca păianjeni, ricinuleide, palpigrade, schizomide. Cu excepția solifugelor care aleargă foarte repede, majoritatea arahnidelor sunt lente. Reprezentanții actuali ai clase Arachnida sunt grupați în 10 - 11 ordine. Principala contraversă o constituie Acari, nu există o înțelegere
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
aride, scorpioni, solifuge, preferă să iasă la vânătoare noapte, ziua se ascund de temperaturile aride în vizuini, printre stânci, sub pietre. Printre arahnide se întâlnesc și forme cavernicole, ca păianjeni, ricinuleide, palpigrade, schizomide. Cu excepția solifugelor care aleargă foarte repede, majoritatea arahnidelor sunt lente. Reprezentanții actuali ai clase Arachnida sunt grupați în 10 - 11 ordine. Principala contraversă o constituie Acari, nu există o înțelegere privind unitatea taxonomică. Unii acariologi susțin că acarienii reprezintă un ordin, alții - subclasă sau chiar clasă. Sistematica internă
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
reprezintă un ordin, alții - subclasă sau chiar clasă. Sistematica internă a grupului este la fel inceartă. În prezent se observă tendința de a divide acarineni în 3 ordine: Acariformes, Parasitiformes și Opilioacariformes. Anterior, Tardigrada și Linguatulidae erau incluse în clasa arahnidelor, în prezent ele fac parte din crustacee.
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
peste 3.000 de specii de plante, 29 de specii de lilieci, 104 alte specii de mamifere (printre care se numără și două superbe mamifere răpitoare mari, lupul mexican și jaguarul) și un număr impresionant de specii de insecte și arahnide (atât păianjeni cât și scorpioni) se găsesc localizate în aceste "insule montane cerești". Această biodiversitate este printre cele mai bogate din întreaga lume și, oricum, cea mai complexă din Statele Unite.
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
ul (Chelonetida) este o arahnidă mică cu corpul turtit dorso - ventral, acoperit cu o cuticulă chitinizată. Ordinul cuprinde 3 300 de specii. La exterior seamănă cu scorpionii datorită pedipalpilor, de aici a provenit și numele lor. Totuși, întrunesc mai multe caractere comune cu păianjenii decât
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
întrunesc mai multe caractere comune cu păianjenii decât cu scorpionii. Au lungimi de 2 - 8 mm, cel mai mare din speciile cunoscute este "Garypus titanius", care ajunge până la lungimea de 7 - 12 mm. Corpul este alcătuit, ca și la toate arahnide, din prosomă și opistosomă. Prosoma este nesegmentată, prezentând dorsal 1-2 perechi de ochi, dorsal este acoperită de un scut chitinos, iar ventral, coxele membrelor se unesc median, acoperind sternitele în întregime. De prosomă sunt anexat șase perechi de membre (apendice
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
numitul "scorpion de cărți"), în crăpăturile clădirilor, ori în colțurile ascunse ale mobilierului vechi. Pseudoscorpionii habitează și pe arbori. Unele specii sunt întâlnite în colonii de termite și furnici, cu larvele cărora se hrănesc. În general pseudoscorpionii vânează diferite insecte, arahnide sau consumă larvele acestora. Pseudoscorpionii sunt activi în lunile calde ale anului. Iarna ei își țes un cocon de mătase pentru a hiberna. Mătasea mai este folosită la construcția unor mici camere pentru depunerea ouălor și pentru năpârlire. Femelele și
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
fiind un înveliș fluid și care se află că apa într-un furtun, sub stratul muscular al pielii presând din afara organele interne, creând o stabilitate relativă a corpului. Alte animale dar cel mai frecvent Artropodele (Arthropoda) dintre care Insectele, Crustaceele, Arahnidele sau Acarienii au un schelet extern, care are o creștere limitată, din care cauza în diferitele faze de dezvoltare a individului apare fenomenul de schimbare (năpârlire) a acestui schelet devenit prea mic.Exoscheletul poate fi constituit dintr-o structura: La
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
La chelicerate pe prosomă se află și pedipalpii și chelicerele, folosite la fărămițarea hranei. Prosoma este alcătuită din fuzionarea acronului cu 7 segmente toracice. La solifuge sunt fuzionate doar primele 4 segmente (plus acron), celelalte 2 sunt libere, la celelalte arahnide toate segmentele sunt contopite. La crustacee, prosma este prezentă la racii superiori (Malacostraca). Prosoma rezultă din fuziunii imobilă a capului și toracelui. Capul poartă 2 perechi de antene, cu rol tactil; ochi fasetici; anexele ce înconjoară orificiul bucal (mandibulă, maxilare
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]