2,684 matches
-
chiar să se mărite că-s duși doi ani cu leatul s-aștepte le îndeamnă și împăcați cu Domnul s-or cununa la toamnă despovărați de grijă revin cu noi năframe spre împlinirea nunții se cern din cer arame *** Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: plecau flăcăi la oaste / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425886171.html [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
și zgribuliți de frig Privesc doi guguștiuci pe-o creangă într-un tei Și doi bătrâni, pe-o bancă, cum și de ce se plâng. Se-ndreaptă către lac și bărcile sunt goale; Arțarii dimprejur își scutură podoaba În cercuri de aramă sub care plânge iarba, Unde, și luna și-a scuturat, de ceva vreme, salba. Toți arborii visează la iarna care vine, Că straie n-au și gerul îi îngheață, Iar norii răvășiți de-acum asupra lor Îi spală până-n poale
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1449561372.html [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
RAȚIUNE, COGITO, dar la mârlani a dat verbul „a minții”, de unde Minciuna... Forma ei agravantă este aceea a mințirii de sine, și asta vine din Frica sub-umanului, în ceea ce numi Zoon Politikon. Noi suntem care-cum, energii convertibile... Unii își dau arama pe față, iar tot mai rarii, pare-se aurul pe față... Îndeobște cei care au harul de a dărui, eșuînd ...în a fi jefuiți... „Mi-ai dat pentru că ai avut, te-n p...mea,” îmi zise un „ amic” care nu
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1436572796.html [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
din punctul de vedere și de înțelegere omenesc. („Lumea cea perfectibilă”) • Profeții vorbesc despre visul luciferic al omului ajuns la culmile de aur ale evoluției intelectuale având „capul de aur curat, pieptul și brațele de argint, pântecele și coapsele de aramă, pulpele de fier, iar picioarele o parte de fier și o parte de lut.” O singură piatră „desprinsă, nu de mână, a lovit chipul peste picioarele de fier și de lut și le-a sfărâmat...” Toate cunoștințele noastre pământești se
DESPRE EXISTENȚĂ ȘI NON-EXISTENȚĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1493776194.html [Corola-blog/BlogPost/340912_a_342241]
-
palma multor doamne, pocnesc, în draci, muguri de coarne! ce se întâmplă, Doamne, iartă, ce caut între cele sfinte?! eu știu că nudul este artă, dar țipă lutul, că-i... sorginte. dar eu, poet, alung ispita și, din obraz, ascund arama; să văd, în brațe, cum iubita m-o ține, când voi trece... vama. Referință Bibliografică: m-am săturat de toți, și toate!... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 735, Anul III, 04 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
M-AM SĂTURAT DE TOŢI, ŞI TOATE!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/M_am_saturat_de_toti_si_toate_george_safir_1357360328.html [Corola-blog/BlogPost/342340_a_343669]
-
o lașitate. Toma Nour primește o grea lovitură în dragostea lui, când își vede iubita la înmormântarea unui conte și după ce revine în satul natal, el ia drumul codrului spre a se alătura cetelor de răsculați: „Simte cum sufletele de aramă ale munților se mișcă”. Își pune la piept cocarda tricoloră și ia drumul codrului unde se găsesc luptătorii lui Avram Iancu. Aici îl reîntâlnește pe Ioan, devenit tribun al Revoluției. Trecând printr-un orășel pustiit, Nour salvează pe fata unui
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
copiii se deprind în cunoașterea trăirii duhovnicești din iubirea ce o arată cei mari pentru ea, de aceea trebuie ei să fie îndrumați la rugăciune de la vârsta preșcolară”, spune Sfântul Vasile cel Mare[81]. Armonia, chitara, lira, psaltirea, instrumentele de aramă cu clape și în general muzica „cerească (adică de la Dumnezeu) are sens”. „Psalmul liniștește sufletele, le recompensează cu pace, calmează zgomotele și valurile cugetelor. Înmoaie tendința sufletului spre mânie și cumințește pornirile lui ușuratice. Psalmul strânge prietenia; unește cele despărțite
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
muzical ce se numește harfă. În acest mod, cred, vrea să arate harul de sus al Duhului Sfânt ce răsună înăuntrul lui, fiindcă numai acesta dintre instrumentele muzicale are cauza sunetului în partea de sus. Și în chitară și liră arama dă sunetul în clapa de jos, în harfă însă cauza ritmurilor armonice se găsește în partea de sus; ca să ne îngrijim și noi să căutăm cele de sus și să nu ne risipim puterile în patimile trupului din cauza plăcerii cântării
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Mare: „Creatorul ființelor iraționale le-a dat ușor mijloacele ca să-și întrețină viața, omului i-a dat rațiune în antiteză cu toate celelalte de unde au apărut și artele ce se corelau cu existența lui, constructivă, adică țesătoria, agricultura și confecționarea aramei. Slăbiciunea trupului o întregește prezența raționalului în suflet” și adaugă că „asceza minții a gândit-o înțelept prin sărăcia de la cele necesare prin practicarea ascezei minții” ca să sfârșească cu ceea ce privește înțelegerea Scripturilor: „Astfel și neclaritatea ce există în Scripturi
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Principesa Elisabeta a României. Elisabeta și-a clădit la București, alături de parcul Herăstrău și în imediata apropiere a Muzeului Satului, un palat proiectat de arhitectul Corneliu M. Marcu, început în anul 1935 și desăvârșit în anul 1937. O placă de aramă aflată în partea dreaptă a ușii de intrare în Palatul Elisabeta, sub bolta de piatră, indică anii construcției, ca și anul nașterii și cel al morții arhitectului: 1911-1991. Arhitectul Marcu și-a asumat dificilul proiect al construcției palatului la vârsta
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1479387736.html [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
tandre Care par a mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al flautului piccolo vine de niciunde Sparge trompeta cămașă ranitặ de fluturi a nopții Cazane de arama, linguri, capace de cratița Fundalul nocturn se risipește în cioburi Fetele au transpirat, isi simt sînii gata să explodeze Rîuri de licoare extatica le inundă poalele Ele delicatele aplecate pe clavicembal Oboiul se umflặ indesine puternic burtos El curge pe deasupra
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_lila_cristina_lila_1333975222.html [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
Autorului NEGLIJABIL 22.08.2013 Orgoliile se sucesc delăsări lasă-mă să-mi tihnească plictisuri întreabă-mă să te-ntreb Ceva nu e în regulă își face de cap ce rost are o face lată e timpul să... își dă arama pe față se șterg de praf căzăturile se aspiră vulnerabilitățile se spală până la curat simțurile Referință Bibliografică: NEGLIJABIL / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1014, Anul III, 10 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anca Elena
NEGLIJABIL de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Neglijabil_anca_elena_serpe_1381424353.html [Corola-blog/BlogPost/352401_a_353730]
-
-a-ncărunțit e valea dintre noi tot mai adâncă; copaci suntem și trupul desfrunzit un vânt tăios în palmă ni-l descântă. Norii cerniți o lacrimă-și destramă pe chipul nostru-'mpovărat de ceață, roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramă în suflete crispate ne îngheață. Prin bruma deasă clipa se grăbește în toamnă să ne-mbrace pe-amândoi, privește-apoi tăcută și albește când depărtări se surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul gândului ce-a-ncărunțite valea dintre noi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
adevărat ... leonine. Cheia tinereții sale sufletești uimitoare constă în aceea că și-a păstrat intactă prospețimea sufletească sfecifică vârstei de aur: copilăria. Născut în ziua de 21 iulie 1932, la Medgidia, a copilărit sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc, pe aceste
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dan_lupescu_corneliu_leu_leonin_a_dan_lupascu_1342587014.html [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
ieftin, Solomon zări undeva, pe dreapta, o tarabă plină cu teancuri de cărți, cu pendule vechi, cu sutiene din mătase agățate de lustre luxuriante, cu rochițe din lurexuri care de care mai strălucitoare și cu o groază de obiecte din aramă. Se opri în dreptul unui teanc de cărți și identifică, pe lângă zeci de manuale școlare vechi dinainte de ‘90, și cărți ale unor scriitori canonici cu ar fi: Mihail Sadoveau, Liviu Rebreanu, George Călinescu, Marin Preda, Camil Petrescu, Goethe, Schiller, etc. Răvăși
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1482930679.html [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
de viața lor. Curiozitatea ne-atrage, privim copiii sumar îmbrăcați, țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat la limbile indiene pentru demonstrarea elidării lui "n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba lor când "romani shib", când "roma'i shib". Căldărarii mai spun și " harku'i "- "de aramă", în loc de " harkuni ". Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare, abandonând formele khoni-seu, kuni-cot, în favoarea formelor khoi și kui. 4) Gradul comparativ Domnul Courthiade a ales formele po/mai. "Po" este
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
Zeiță care descinde dintr-o Cultură matrifocală și matrilocală pașnică din vechea Europă de 20.000 de ani, care a dezvoltat o civilizație complexă ce a durat până aproximativ 7000 și 3500 î.e.n. Locuitorii vechii Europe întemeiau orașe mici, prelucrau arama și aurul pentru podoabe și chiar foloseau o scriere rudimentară. În această civilizație complexe exista o religie matrilocală în centrul căruia patrona o regină a Morților, ce reprezenta o zeița sub forma unei pasări de apă sau a unei femei-șarpe
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_codul_nu_constantin_milea_sandu_1394522122.html [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
cum în colțul stâng al inimii pentru mult timp sau poate pentru o vecie așa simt eu însă mă pot înșela în zi de vineri dimineața s-a dus pe scurt cine viața mea castaniu vopsit natural cu luciri de aramă spre după amiază băteam strada cum în lug și lat cu speranță nu există nimic nici genți elegante sau poate erau unde pe trotuarul stâng timid mascăm durerea vrem să parem cum sigur pe noi mă privea cine nimeni dorință
TROTUARUL STÂNG de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1416109265.html [Corola-blog/BlogPost/358538_a_359867]
-
de Emeric Imre. Doru IONESCU: Care sunt cele mai vechi amintiri cu muzica (folk)? Momentul în care te-ai decis să cânți? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: La 16 ani (în 1994), o poveste frumoasă de dragoste în tabăra botoșăneana „Codrii de Arama” m-a inspirat să-mi găsesc o chitară de împrumut la rudele înstărite (mult mai tarziu mi-am permis să-mi cumpăr una) și să-mi scriu primele cântece de folk. Bună mea colega de liceu Cristina Stasisin m-a
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/doru_ionescu_1475371475.html [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vibrează sub boltă povești pământene, Pierdute prin cețuri și neguri demult. Le vom ispiti să se-ntoarcă alene, Din veacuri trecute de aprig tumult. Arama clădită de Marele Ștefan În Piatra, ne spune a Oanei-fecioare Poveste. Cum piere prin gândul viclean, Ce-a rupt din Moldova prea gingașă floare. Răpită din casa părintelui-tată, De lotri cei hâzi care-s scoși de la legi, E fata Spătarului
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417501472.html [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
și slugile dorm. Mândria duducăi li-e grea încercare Și hoții pierduți de credința curată, Prăvale copila în hăul cel mare, Iar Crin-armăsarul pornește și-o cată. Dureri străjuiesc de atunci amintirea Domniței pierdute în râpa hidoasă, Doar turnul cu-arame mai mișcă simțirea, Când cerne în timp o istorie frumoasă. Sub vânturi e clipă de sunet icoana, Vibrație tristă din clopote dusă, Iar zarea se-ncarcă de numele Oaa - naa ... , Fecioara de lotri și munte răpusă. *** Ciclul "Povești din veac
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417501472.html [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
Rețea indisponibilă” (r: Adina Dulcu), “Toate fluviile duc în mare” (r:Alexandru Badea), “Vise de vânzare” (r: Vlad Buzăianu), “Blană” (r: Tudor Botezatu), “Te mai uiți și la om” (r: Ana Maria Comănescu), “4 ½ simțuri” (r: Raluca Răcean Gorgos & Ion Aramă), “237 de ani” (r: Ioana Mischie), “Șapte luni mai târziu” (r: Andrei Crețulescu) și “Insectar” (r: Andreea Dobre). Secțiunea Videorama va cuprinde 9 scurtmetraje și mizează și anul acesta pe film experimental și artă video, mult prea puțin promovate în
Mâine începe Timishort 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/13783/maine-incepe-timishort-2016-77-de-scurtmetraje-8-sectiuni-workshopuri-expozitii-dezbateri-concerte-si-proiectii-speciale-la-cea-de-a-8-a-editie [Corola-blog/BlogPost/100253_a_101545]
-
Pasăre Pheonixreînviată din propria-i suferință, Iar slova de sânge renăscută devine altar de jertfa nesângeroasă. Introspecții Plouă în mine cu amurg și răsărit, Sărut cerul și pământul cu foc - Lac al sferelor albastre spre care tind, Iar gțndurile de aramă pendulează între noapte și zi... Mă așez cu roțile pe caldarâmul lumii: Soarele și luna mă privesc cu ale lor raze, Iar norii de tămâie zburdă văzduhul tot, Peste galben, peste verde, peste alb, peste negru, peste roșu, peste albastru
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
nemuritor - Nectar ce inundă văzduhul tot Cu a Ta dragoste infinită. Psalmul 2 Mă învârt obsesiv în jurul unei singure culori: Paleta-o văd plină de culori pe care nu le pot percepe - Inimi și sinapse cimentate într-un avatar de arama... Totusi, nu-mi văd pasul și întreb: care-i calea spre lumină? Din pocalul cu venin și nectar mă îmbăt Și spre Iordan mă aplec cu sfială: Ce vreau eu de fapt? Unde-i ieșirea din catacombele abisului? Mâna stângă
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]