850 matches
-
Crimele și torturile fără precedent au aruncat Rusia într-o baie de sânge. Teroarea cuprinsese țara până în cel mai mărunt cătun, de la o graniță la cealaltă. Boris Fiodorovici Godunov, fiul unui mărunt nobil scăpătat, și-a început cariera militară ca arcaș în armata rusă. La numai un an după ce participă la campania de la Serpeisk, devine membru activ al temutei Opricina și se căsătorește cu Maria Skuratova, fiica lui Ivan cel Groaznic. Un deceniu mai târziu, țarul Ivan cel Groaznic o alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de altă etnie; românii fiind, după ilustrul învățat, oameni liberi. Pentru secolului al XVII-lea avem și mărturia cronicarului Miron Costin care spune că în țara de Jos (partea de sud a Moldovei), nu era niciun șerb, toți se numeau arcași și călărași care lucrau numai pentru dânșii. Această clasă de țărani, locuitori ai satelor, cu libertate limitată, s-a numit în Moldova vecini. Primul document care vorbește de vecini este din 1585, dat de cancelaria domnească a lui Petru Vv
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost inițiatorii, la noi în țară, imitând pe alții, muncii voluntare, în folosă obștesc. Carol al II-lea, regele care a vrut să-și subordoneze mișcarea legionară, a creat organizația copiilor și adolescenților „Străjerii” și a reactivat, subordonând-o, mișcarea „Arcașii”-lor. De asemenea, a fost inițiată pregătirea fizică a tineretului sătesc, în cadrul mișcării premilitarilor, fiind pregătiți de învățători, sau alți „gradați” din sate. Marea masă a poporului a făcut, atunci ca și acum, sport prin muncă: marșuri lungi cu unelte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a se arunca în luptă cu toate armele de care dispun. Armele hiperconflictului Dintotdeauna, ieșirea din război s-a bazat pe deținerea unor arme noi și pe prețul pus de fiecare parte beligerantă pe viața propriilor soldați. La timpul lor, arcașii din bătălia de la Crécy, tancurile din primul război mondial, arma atomică din al doilea război mondial au decis soarta războiului. Dintotdeauna, armele noi au apărut în același timp ca produse și ca generatoare ale unor tehnologii civile: propulsorul s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
din gâtlej. În jurul lor se pornise un haos de oameni În fugă, orbiți de praf, Îngroziți că prăbușirea se putea repeta. Cei rămași teferi căutau Între timp să se reorganizeze, târându-i pe răniți la loc ferit. O companie de arcași se retrăsese până la capătul celor trei străduțe care dădeau În piață și, de acolo, reîncepuse să țintească spre turn. Un nor de săgeți aprinse se abătu peste pietre, ricoșând Într-o ploaie de scântei. Câteva proiectile pătrunseseră prin ferestruici, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > TRADIȚII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Țăranii noștri mai sapă fântâni trec hotare arcașii poienelor blânde cad stele pe cumpăna lumii plăpânde rămân să ierneze ciobanii la stâni țăranul poartă pe umeri ciulinii și brazda mireasma sămânței îi fulgeră-n trup cum macii din lanuri preiau tăișul și cazna amiezii de vară întoarsă sub
TRADIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361417_a_362746]
-
întreagă. Sub ziduri se simte mișcare năucă, O strajă grăbește blestem să aducă: - Mărite sultan, vin urgiile-n spate! Poruncă de luptă din corturi răzbate. Iar vestea se-ntinde-n cetate și-afară „O oaste de prieteni/dușmani ne-nconjoară” Arcașii îndată pe ziduri se-adună Și strune a moarte în arcuri răsună. Când noaptea-și ridică lințoliul în zori, Pe câmpul de luptă-s puzderie de ciori, Ce stau pe cadavre rămase din luptă, Cu ciocuri de ciocli din ele
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
În testamentul său scria: „Orice viață se naște dintr-un centru, apoi încolțește și crește dinăuntru în afară. La fel, în sculptura frumoasă se ghicește un puternic impuls interior. Este secretul artei antice.“ Alături de sculptura lui Rodin se află Heracles arcaș (Heracles archer), sculptura francezului Antoine Bourdelle, precursor și el al lucrărilor monumentale, caracterizate prin rigoarea formelor. Bourdelle a lucrat și el în atelierul lui Rodin, fiind mai tânăr cu vreo douăzeci de ani ca precursorul său. Prin această lucrare, scriu
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
de ating pamântul pe-aproape cu genunchii Această putrezire mă-nbată ca un vin Căci simt curgând prin trânsa bunicile și unchii. Sunt tânar doamnă, tânar, de-aceea nu te cred Oricât mi-ai spune timpul nu își ascute ghiara Deși arcașii ceții spre mine își reped Săgețile vestirii, sunt tânăr ... bună seara. 2007-05-24 Referință Bibliografică: Programator sunt, doamnă / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1302, Anul IV, 25 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile
PROGRAMATOR SUNT, DOAMNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349508_a_350837]
-
Voloșschie, Caracinți-Valahi, Cotiujani, Ușița, Voloșcovța, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbași, Alexandria, Perepelițino, Șantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Vărsați, Curecni (între Cigirin și Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmerița, Șelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă Olviopol); Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădinița, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coșuri, Gușa, Șura-Bondureni, Buda, Soroca, Chișleac, Bursuci, Odaeva, Șura (lângă Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
repede se-nvârtește pământul când iubești! Un vis Ca să te pot atinge, m-am preschimbat în nea, pe trupul tău, să pot ninge duios, dragostea mea. Visul ca o săgeată Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, o săgeată nu-mi iese la socoteală! Lumina dragostei Din iubire mi-ai spus șoapte, ce m-au înflorit în noapte. Din al inimii tumult, curcubee ai făcut. Ochii de i-aș ridica, m-ar orbi
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
Roman, Doru Moțoc, Mircea Țoca, Negoiță Irimie, Vasile Val Telceanu, Petre Petria, C. Cubleșan, C. Zărnescu, Ioan Țepelea, Dumitru Velea, Igloi Zoltan, Dumitru Hurubă, Adrian Țion, Nicolae Uțică, Petrică Birău, Teodora Ileana Filip, Marian Barbu, Veronica Balaj, Teodor Barbu, Ion Arcaș, Liviu Poenaru, Valentin Tașcu, Doina Drăgan, Victor Sterom, Ion Antonescu, Nina Ceranu, Ion Velica, C. T. Dârțu, Emil Istocescu, Al. Ștefănescu, Mircea Zaciu, Beniamin Pascu, Ion Roșioru, Ioan Barbu, Eugen Petrescu, Aurel Sasu, Ion Vădan, Gavril Moisa, Emil Istocescu, Mariana Cristescu
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
gravă, spiritualizată: “Poveștile tale/cu iz de mănăstire/îmi linișteau bătăile inimii.” (“Amintiri din... viitor”). Tonul ferm al unor versuri e de un straniu efect; tendința spre autodefinire pare constantă: “Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, /o săgeată nu-mi iese la socoteală...” (“Visul ca o săgeată”). Sub regimul iubirii, timpul de care dispui nu poate fi de-ajuns: “Te-ai topit odată cu iarna... Ce repede se-nvârtește pământul/când iubești!” (“Prima
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
și mâine, De care nu mă pot lipsi în viitor Ceea ce în fond cere și-un câine Nu mă întrebați că n-am răspuns Cât vor putea nervii să-mi reziste Mai bine-n evul mediu la baliste De săgețile arcașilor împuns, Decât să bâjbâi pe atâtea piste! Referință Bibliografică: Sunt la fel ca voi, un muritor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
SUNT LA FEL CA VOI, UN MURITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366582_a_367911]
-
omorât! Poveste În noapte mângâiam iarbă din lunca și luna o aveam, întreaga. Alegerea Mă aflam în fața unui cuțit cu două tăișuri. Am ales siguranță vârfului. Visul că o săgeată Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, o săgeată nu-mi iese la socoteală! Copilărire Când vă sufocați de țipete La adresa putinei voastre liniști Reveniți, pe tărâmul copilăriei Și jucați "telefonul fără fir"! Poate se va strecura un cuvant magic! Sinusoida Ne aflăm
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
prima dată acum 24 de ani. Scriam în articolul „Oglinzi bolnave” (LA din 29 octombrie 2009): „În iunie 1989 ne aflam în România la manifestările dedicate centenarului de la moartea lui M. Eminescu, când poetul Ion Mureșan a venit la hotelul „Arcașul” din Suceava, ca să ne atenționeze, pe mine și pe Grigore Vieru, cu câteva șoapte strecurate la ureche, să fim atenți ce spunem, ce toasturi rostim, ce comentăm etc., pentru că l-a rugat un prieten de-al său, care era șef
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
CETAȘUL VOLBURĂ Da, am luptat la Rovine sub Căpitanul de Făgăraș Avram Bivol! Viteaz ostaș! Când ohabnicii olteni le tremurau degetele mâinilor La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească A lui Radu Alună, a căror faptă vitejească Era ca fiecare călăreț să moară După ce zece dușmani doboară. CETAȘUL VOLBURĂ Punând mâna în dreptul inimii și apoi
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
cu Urmuz și Caragiale Este incredibil că astăzi Radu Beligan împlinește 93 de ani. Un talent înnăscut și crescut numai din fibre, umor, finețe, limpezime, cultură, vibrație, conștiință, inteligență de laser, clarviziune de fulger, o ureche muzicală extraordinară, precizia unui arcaș în marile simboluri și în pluralitatea de sensuri. Exercită o uluitoare fascinație asupra publicului care merge cu el din prima secundă. Născut în Moldova lângă Bacău, a admirat întotdeauna șăgălnicia și umorul moldoveanului, finețea sfătoasă și neașteptată a ironiei. Pentru
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
noi! Și, du-mă, departe, cât mai departe! Rotește-mă, în alte ochiuri de viață, să ajung la inima ta și al nostru va fi viitorul! VISUL CA O SĂGEATĂ Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, o săgeată nu-mi iese la socoteală! DE CE-AȘ FI TRISTA!? De ce-aș fi tristă, când tu m-ai învățat libertatea! Am gustat-o împreună, picătură cu picătură. De ce-aș fi tristă, când
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
bleg am pus-o în cuier Și umil câte-o șuetă mai isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod. Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii. N’a izbăvit tăria un crîmpei de rod Gemea în jurul doldora de bestii. Cu arcul frînt, tocit, bolnav Astăzi mai urc între zăbrele Și de azur, de vis gîngav Strîng putregai și scrum de
DEGRADĂRI de ION PENA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370168_a_371497]
-
bleg am pus-o în cuier Și umil câte-o șuetă mai isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod. Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii. N’a izbăvit tăria un crîmpei de rod Gemea în jurul doldora de bestii. Cu arcul frînt, tocit, bolnav Astăzi mai urc între zăbrele Și de azur, de vis gîngav Strîng putregai și scrum de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
pisc.Trufia bleg am pus-o în cuierși umil câte-o șuetă mai isc.Crezui odată în minuni, destul.Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave,Avea tot orbul soare în pătulși’nalt sunau aplauzele grave.Ci anii curseră sătui de glod.Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii.N’a izbăvit tăria un crîmpei de rodGemea în jurul doldora de bestii.Cu arcul frînt, tocit, bolnavAstăzi mai urc între zăbreleși de azur, de vis gîngavStrîng putregai și scrum de stele.... V. MOARTEA MARIEI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
să bată printre copaci și o șoaptă susurată se strecură pe lângă ea: -- Du-te acum și să te întorci în zori! Zile nenumărate, de cum se lumina de ziuă, Bristena se strecura, prin pădure, la izvor, învățând să tragă ca un arcaș adevărat, poate chiar mai bine decât frații ei. Uneori, mai mergea să-i urmărească și, câteodată, după ce ei plecau, trăgea la ținta mare folosită de flăcăi. Era mulțumită! Acum putea chiar să vâneze, întocmai așa cum îl văzuse și pe tatăl
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
mult, stăpânul Superb al înălțimii, sta umilit și-nvins...! C-o pipa peste pliscu-i îl necăjește unul Maimuțărindu-l, altul, pe cel cu mersul stins. Poetul e asemeni acestui prinț de noruri, De-o seamă cu furtuna, sfidându-i pe arcași; Dar surghiunit pe țărmuri, hulit și fără zboruri, Cu aripile-i vaste se-mpiedica în pași." (o poezie de Charles Baudelaire - "Florile Raului") Mulți ani fericiți în inspirație înaripată, poeților! Și ... aripi largi precum albatrosul!! Referință Bibliografică: Odă poeziei!! / Valerian
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
necunoscută umbră mă plec tălpii mișcării impuls de foc sufletului El dă meciul se joacă la două capete început și sfârșit repetându-se până la vârful sandalelor cărora timpul le mai adaugă câte o bridă numai călcâiul îl lasă liber încercărilor arcași cu milă El îmi aruncă merele coapte mă întreb de ce în pumnii de copil ajung mereu crude mereu neatinse de patima jocului celui care atinge maturitatea pe un prag de fugă mereu de fugă Anne Marie Bejliu, 25 iunie 2015
MERE COAPTE NECOAPTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352951_a_354280]