25,430 matches
-
ar fi fost mai ușor să ne impunem, să ne apărăm dreptul la originalitate. Sentimentul degradant al lipsei de libertate pe care-l încercam, acea ofensă care mi se aducea când oameni străini încercau să dispună de soarta mea, mă ardea și îmi cerea să ripostez activ. În septembrie 1960, intrasem deja la universitate și m-am înțeles cu un prieten care locuia aproape de Piața Maiakovski și cu un altul care studia la Institutul de Teatru să începem din nou lecturile
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
urmă, la vernisajul unuia din maeștrii sculpturii ieșene, simțindu-mă obligat să emit ocazionalul compliment, am preferat să-mi arăt entuziasmul - de altfel sincer - pentru piesa aflată, comod, în imediata noastră apropiere, a maestrului și a mea. Cum? a sărit ars complimentatul, dar astalaltă nu-ți place? Gata să mă ia de rever în nu știu ce ambiguă toană: de autentică indignare sau de șagă humuleșteană. Soiul acesta de orgoliu nemăsurat are și el motivația lui, nu? Dacă e produs de insul care
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
Brod: cel care nu iubește pe nimeni, care nu cunoaște decât flirtul, trebuie să moară; astfel K. este strangulat, Buharin spânzurat. Chiar atunci când este intentat morților, un proces este modalitatea de a putea fi condamnați la moarte a doua oară: arzându-le cărțile, îndepărtându-le numele din manualele școlare, demolându-le monumentele, rebotezând străzile care le-au purtat numele. Procesul contra secolului De aproape șaptezeci de ani, Europa trăiește sub un regim al proceselor. Câți acuzați printre marii artiști ai secolului
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
fost. Dansatoare spaniolă Cum alb, ținut în mînă, un chibrit, cînd încă nu e flacără, se sfarmă și limbi țîșnesc-: începe-așa, grăbit, pe lîngă spectatori, în cerc mărit, fierbinte dansul ei rotund, cu larmă. Și brusc e numai flacără, arzînd. Ea cu privirea mușcă-n păr, flămînd, și rochia și-o-ntoarce-ntr-un ocol cu iscusință, prin acest pîrjol, din care, goale, brațele cutează și, zornăind, se-ntind, ca șerpii-n groază. Și-atunci: de parcă-ar vrea întruna foc, îl prinde și-l
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
fruct! Dansați portocala. S-o uite, ah, cine, cînd ea, înecîndu-se-n sine, se-opune dulceții adînci. V-a putut aparține. În voi și-a întors savuroasa minune. Dansați portocala. Mai caldul ținut vărsați-l din voi, ca ea, coaptă, să ardă sub cerul natal! În văpaie și vrajă miresme stîrniți! Înrudirea, tăcut, creați-o cu pura,-ndărătnica-i coajă, cu sucul ce-o umple,-n extaz să se piardă! I, 17 Jos, încîlcitul, Străbunul, izvor-rădăcină tuturor, însă nici unul să-l știe-n
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
lucru, era pustietate... Cât poți să te iubești?... Am trăit un an... Cum de-a rămas grea, nu înțeleg... Stătea, câteodată, ca lemnul. Zic: "Tu, cumva, ai adormit?" - "Nu, - zice, - aud tot". - Zic: "Nu prea ești focoasă." Iar ea: "Parcă arde lumina la bucătărie..." "De unde ai scos-o?" - "Păi, se aude cum merge contorul..." - "Ai putea, - zic, - să iei exemplu de la el..." Așa am trăit un an... Kuzin scoase din geantă sticla cu rom și o înclină ademenitor. Am băut din
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
ieși victorios dintr-o confruntare cu miile de universitari și cu sutele de mii de studenți. PSD se joacă cu focul și a venit vremea să-i dăm peste mîini, precum unui copil obraznic, care nu înțelege nici cînd se arde că focul este periculos. Deja ne uităm cu alți ochi la viitoarele alegeri, fie că vor fi anticipate sau la termen." În JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă e de părere că "Arestarea lui Dabela, șeful RADET, înseamnă intrarea într-o nouă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
unor realități incontestabile! Tot din jurnalul lui Traian Chelariu aflăm că autorul lui Mitrea Cocor ar fi intrat în francmasonerie, instituție aptă a deschide multe uși, "din interes material, căci la momentul oportun a trădat-o, fiind, in effigie nomineque, ars între coloane după ce s-a dat cu comuniștii". Așijderea demne de toată atenția ni se înfățișează liniile destul de numeroase consacrate lui Arghezi, cu care diaristul întreținea relații personale și care a încercat.
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
Proza își conservă actualitatea prin ceea ce semnifică efortul magului de a trezi la acțiune forțele binelui împotriva a ceea ce-l contrazice și îl distruge. Confundat cu "ultimul berevoi", povestitorul, stors de suferința credinței în utopia salvării numai prin tehnici magice, arde el însuși în incandescența finalului. Solomonarul se întruchipase din tăcerea răzvrătitului scriitor, coborând în arena ficțiunii, ca "ultimul mag", cum îl percepea doamna Cornelia Pillat. Scenariul simbolic al povestirii trebuie citit în subiacent, pentru că fantasticul nu e niciodată adus pe
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
care se referă la viața scriitorului, prins în beții și în discuții de tot soiul cu amicul Hardtmut, Preotul (corupt) și prostituata Icsa. Ajunge în final la Stabiliment (spitalul de nebuni) unde flirtează cu o lobotomie și pare a fi ars de viu de câțiva pacienți conduși de un alt pretins Isus, a cărui intenție e de a-l pedepsi pe scriitor pe care-l crede a fi Saul. Ultima parte e o adevărată nebuloasă, pe care nici calificativul de "exercițiu
O nouă script-ură by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14670_a_15995]
-
individuală, solistică a coexistat (pașnic, fără distorsiuni) cu cea colectivă, camerală, sugerându-se arbitrajului să opereze exclusiv în baza unor criterii generale de competență interpretativă. Laureații, în majoritatea lor muzicieni deja formați, ne-au asigurat că nu toate talentele noastre ard înainte de a împărtăși căldura, că nu toți copiii noștri minune se epuizează mult prea devreme. Violonistul Eugen Tichindeleanu - premiul I - s-a impus prin disciplina stilului și acuratețea tehnică: cvartetul Renaissance - premiul II - are toate șansele să acopere în perspectivă
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
textul lui Gellu Naum, Exact în același timp) și regizorul Mihai Măniuțiu, au construit o lume închisă, la marginea viabilului și a respirației vitale, un teren concentraționar aproape apocaliptic, ca cel descris sumar în Vechiul Testament. Printre deșeurile cu aspect selenar, arse mai mult sau mai puțin, își duce povara, descompus de boală și de suferință, Iov-ul interpretat de Marian Râlea. Aici intervine punctul de greutate al punerii în scenă. Fiecare spectator are o altă perspectivă asupra încercării la care este
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
Teodor Tanco Afară ninge liniștit,/ În casă arde focul;/ Iar noi pe lângă mama stând,/ De mult uitarăm jocul". Strofa aceasta și încă trei le învățasem acum 70 de ani în clasa a II-a primară, din cartea de citire. Și cum să nu fi reținut de atunci numele
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
1891, nr. 3, p.1. Concluzia e amară: nici scriitorii clasici nu sunt onorați cu ediții de opere complete; și avertizatoare totodată: e timpul să se facă asemenea ediții, până când nu e prea târziu... Tot ninge-afară liniștit, Și-n casă arde focul, Iar- pe lângă mama stând De mult uitarăm jocul. E noapte. Patul e făcut, Dar cine să se culce? Iar mama ne spunea de Crist, Cu glasul rar și dulce, De Crist, cum s-a născut în frig În ieslea
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
ci folclor contemporan... Desigur, o parte din optimism artistul a păstrat-o pentru sine recunoscând până la urmă că "Doi copii eu am avut/ Și din cântec i-am crescut." Efort frumos și sacrificiu pe măsură, deși dușmanii au avut dreptate, arde-i-ar focu' Gheenei! Dar câte-un text este și socio-instructiv și cu precizări clare, cum ar fi acesta în legătură cu atitudinea față de o fătucă oarecare: Aveți grijă s-o jucați,/ Numa' să n-o sărutați! "Noa!, vorba ardeleanului, apoi, de ce
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
Încotro ar trebui să merg dacă cei apropiați mie îmi sunt atât de înstrăinați? Nu merg nicăieri. Refuzul: Nu pe care în sfârșit mi-l asum a fost de sute de ori gândit formulat în liniște dar niciodată rostit. Mă arde în stomac îmi ține în loc respirația este zdrobit între dinți și într-un târziu îmi părăsește gura ca o prietenoasă afirmație: Da. Cât timp încă voi înghiți totul în silă prefăcându-mă că nu s-a întâmplat nimic? Cât timp
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
et ton hideux sourire Voltige-t-il encore sur tes os décharnés? Ești puțin gelos pe confratele tău François Mauriac, pe a cărui eroină, Thérèse Desqueyroux, o acuzi că este o "vrăjitoare", o "posedată". Totuși, cititorii lui Mauriac iubesc mult această "față de arsă de vie" și o vor iubi mereu. În timp ce tu, dragă Jean-Paul, tu știi că cititorii tăi sunt obosiți de istoriile tale despre Mathieu, profesorul de filosofie care trage cu pușca în cer. Ei sunt și mai obosiți de istoriile din
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
ar putea părea o privilegiată: oferta debordantă, maxima tranzitivitate, investiție fiabilă, materie primă la îndemână. Cu toate acestea, fenomenul sonor autohton este păstorit haotic, total ireverent, dacă nu chiar cu o sardonică rea-credință. Indivizi de paie ce, culmea, nu pot arde pentru o idee, ageamii care aidoma maimuțelor se cațără cu dexteritate, iar când ajung sus nu le mai vezi decât părțile rușinoase, în loc să construiască o logistică a desfacerii și exportului, demontează orice tentative de debusare a creației muzicale culte. Ce
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
GRIȘENKA deschise ochii, se ridică cu greu din patul de fier aflat În birou și ieși afară. O sete cumplită Îi ardea gâtlejul, iar capul și-l simțea de mărimea unui tanc mijlociu. Nu putea face alte comparații deoarece el, toată viața fusese tanchist, iar În dimineața asta, În fața ochilor, avea tot tancuri. Unele grele, din acelea cu care era dotată divizia
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
mă lăsați cu ecoul vocii mele? Hei! E cineva aici? Aș vrea un răspuns. Merit oare să mă duc la culcare în seara asta, să visez și să spun mâine dimineață O.K. Pot să scriu!? Hai, că eram să ard cartofii, tot scriind și scriind, îi lăsam pe ai mei fără mâncare... Ah, încă ceva. Am fost cândva profă de română într-un sat, ehe! departe..." Calmați-vă, repet, rupeți-o definitiv cu brambureala, apoi puteți să și faceți exerciții
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
Mă întreba mereu: «Cînd te întorci?»". Și-au scris și pînă la plecarea Henriettei. La Viena, H. Y. Stahl a primit, se pare, o singură scrisoare de la Panait Istrati, pe care a citit-o "cu uimire, cu disperare". Scrisoarea a ars în timpul războiului, "dar o știu, cred, aproape pe dinafară. În tot cazul, sfîrșitul era cam așa: «Nu vreau să-ți dau tristețea morții mele. Nu mai am mult de trăit și e păcat să stricăm ce a fost»". Nu se
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
împătimit cititor de proză. Idolul meu este Cehov. Și numai marile mele neputințe scripturale, lipsa de putere, voință și hărnicie m-au adus în starea asta de așa-zis poet. Toate prozele mele reușite se scriu, se citesc și se ard în visurile de peste noapte. Uneori, mai reușesc ceva-ceva să translez în scurtele proze amintite. Cum vă pare atmosfera literară de acum, prin ce se deosebește de cea dinainte de '89? Am un deficit de curiozitate socio-culturală comparativă, n-am preocupări de
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
sacii și cortul și fără să zăbovim - deoarece căutătorul de minuni voia să ajungă la peșteră fără întârziere - am reluat urcușul. Când am ajuns sus, l-am ajutat să dea jos samarele și să care bagajele până la gura peșterii. Soarele ardea acum destul de tare și, peste plaiurile unduitoare ce se pierdeau în zare, tremurau culorile cenușiu, ocru și verde închis. Deasupra munților începea să se strângă o pâclă de nori albicioși. Am intrat toți trei în peșteră, aducând noi bagajele. Tavanul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
văd mahmuri mulțimea cu lumânări aprinse. Cred că e Învierea, ceea ce li se pare curios, - înviere în martie!... Dar ies, coboară clătinându-se scările întunecate, pline de moloz, să se dumirească. Afară ajunși, pe stradă, se alătură mulțimii cu lumânările arzând în mână și, complet zăpăciți, se-apucă să strige Cristos a înviat!, în dreapta și-n stânga. Lumea tabără pe ei, să-i linșeze, nu alta, crezând că-și bat joc de ei... Aprilie 1977. George Orwell 1984: " Dacă respectai micile
Orwell de-a valma by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15048_a_16373]
-
ezita întotdeauna, lăsând un smoc mărunt de păr ca iarba ferită de coasă... Cum era îmbrăcat, - costumul de vară nisipiu, de in, cu ceva mătătos în el sclipind în bătaia luminii electrice, ce observasem mai demult, într-o seară, când ardea lumina electrică, nu ca acum, în ziua luminoasă de iunie cu soare generos, când, trăgând perdeaua de pluș, dădusem față în față cu autorul Moromeților. Ne întâlneam prima dată de când îmi apăruse Galeria. Și chiar mă gândeam, mă tot gândeam
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]