6,861 matches
-
de așa ceva (textual: „Chiar îl cred de bună credință”). Citesc și recitesc, însă nu pot accede la rădăcinile adâncii aserțiuni. Împart frazele în propoziții, le analizez gramatical și stilistic, le compar, le reordonez grafic. Nimic. Sensul continuă să-mi scape. Ardeleanul bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia să rămân, asemeni strămoșilor, la coarnele plugului, să lupt oblu pe arătură, și nu pe pagina de ziar. Reiau, insist (aici, la
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
Citesc și recitesc, însă nu pot accede la rădăcinile adâncii aserțiuni. Împart frazele în propoziții, le analizez gramatical și stilistic, le compar, le reordonez grafic. Nimic. Sensul continuă să-mi scape. Ardeleanul bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia să rămân, asemeni strămoșilor, la coarnele plugului, să lupt oblu pe arătură, și nu pe pagina de ziar. Reiau, insist (aici, la stăruință, stau mai bine: mersi, strămoși!), însă nu avansez
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
A treia, și cea mai tare: „Teoretic, el poate greși.” Aici m-a prins. Sigur că poate greși, cum să nu greșească? Ba chiar simt nevoia să adaug: nu numai teoretic, ci și practic. Și nu numai Dinescu. Noi toți, ardeleni și „sudici” deopotrivă (las’ că Dinescu însuși e os de ardelean, și încă de la Bobâlna!) Dar parcă prea suntem ridicoli creând probleme acolo unde nu e decât criză de subiecte. Pentru că așa „delirant verbal” cum îl definește Nistorescu, Dinescu n-
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
m-a prins. Sigur că poate greși, cum să nu greșească? Ba chiar simt nevoia să adaug: nu numai teoretic, ci și practic. Și nu numai Dinescu. Noi toți, ardeleni și „sudici” deopotrivă (las’ că Dinescu însuși e os de ardelean, și încă de la Bobâlna!) Dar parcă prea suntem ridicoli creând probleme acolo unde nu e decât criză de subiecte. Pentru că așa „delirant verbal” cum îl definește Nistorescu, Dinescu n-a divulgat în gazetele sale nici unul dintre presupunsele „secrete” din cuibarul
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
iarăși Buzău, după care s-a stabilit la București, circumstanță ce l-a făcut a declara: „auzul și gîndul mi-au fost dăruite deopotrivă cu dulcile adieri moldovenești, cu cotiturile împestrițate ale graiului regățean și cu unduirile înțelepte ale celui ardelean”. Poezia l-a prins în „mrejele” ei încă înainte de vîrsta de 10 ani, cînd așternea stihuri prin maculatoare și pe foi răzlețe. Debutul i se... multiplică. La 11 ani îi apare o poezie în „revista cursului inferior” a Liceului „Gheorghe
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
Filip-Lucian Iorga, pasionat de interviu, această dinamică specie a jurnalisticii, dar și a istoriei literare. Două pagini din revistă cuprind fragmente din convorbirile cu Constantin Axente, Al. Paleologu, Barbu Brezianu și Neagu Djuvara. Toate interesante. Primul interlocutor este descendentul pașoptistului ardelean Axente Sever, unul din vitejii prefecți ai lui Avram Iancu, evocat cu mândrie și afecțiune. La un moment dat spune: "Am fost o dată, împreună cu Nicu Steinhardt, care era un companion de voiaj extraordinar, și am căutat mormântul unchiului. El este
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
îi ziceau Moldovănuț pentru că era mic de statură) și și-a adăugat acest cognomen Micu, cum spuneam, dintr-o mare admirație față de întemeietorul Blajului, Inochentie Micu Klein și nepotul său, istoricul Samuil Micu, unul din cei trei corifei ai Școlii Ardelene. Din păcate, un destin tragic a făcut ca nici unul din reprezentanții Școlii Ardelene să nu-și doarmă somnul de veci în pământul Patriei și până în anul 1997 și Inochentie; în sfârșit, în 1997, i s-a împlinit dorința exprimată într-
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
cognomen Micu, cum spuneam, dintr-o mare admirație față de întemeietorul Blajului, Inochentie Micu Klein și nepotul său, istoricul Samuil Micu, unul din cei trei corifei ai Școlii Ardelene. Din păcate, un destin tragic a făcut ca nici unul din reprezentanții Școlii Ardelene să nu-și doarmă somnul de veci în pământul Patriei și până în anul 1997 și Inochentie; în sfârșit, în 1997, i s-a împlinit dorința exprimată într-o scrisoare testamentară și este așezat într-o criptă în Catedrala Blajului, alături de
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
A. D. Laurian, B. P. Hașdeu e lipsit de rigoare, soliditatea și spiritul sistematic al acestora, chiar dacă opera lor e mai modestă. Accentul "resentimentar al textului lui N. Iorga reiese și din circumstanță că admiratorul conjunctural al ponderatelor produse ale istoricilor ardeleni n-a continuat el însuși tiparul acestora, inscriindu-se pe nervurile zbuciumului romantic și ale orientării naționaliste hasdeene... Mult mai generos s-a arătat un alt spirit din aceeași familie și anume Mircea Eliade, care l-a particularizat mai mult
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
secolul XIX, există, în cultura română, lucruri minunate. Pe măsură ce mă scufund tot mai mult în studiul culturii române, în special al filosofiei românești, capăt certitudinea că avem o cultură bogată, un tezaur, dar care e necunoscut. Cultura română, de la Școala Ardeleană și pînă azi, e organică, are temele ei proprii, leit-motivele ei care trec de la un autor la altul, adesea în mod inconștient... E mai bogată, mai frumoasă și mai valoroasă decît se crede de obicei. Noi avem tendința de a
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
de o parte, e un sentiment. Și acest sentiment e autentic: al lipsei de sens a vieții. D.P.: Dar, atunci, de unde pofta, entuziasmul tău permanent de a scrie? M.P.: Tocmai. Construcția pe care o fac o fac pentru că eu sînt ardelean: lucid, constructiv, responsabil. Acesta e al doilea lucru pe care-l am. Am descoperit că există o modalitate tainică de a fi fericit într-un mod foarte ciudat: acela de a munci. D.P.: Cea mai mare bucurie a oricărui creator
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
scriitor pe trei sferturi uitat: Ion Agârbiceanu (12 septembrie 1882 28 mai 1963). Dubla aniversare, din toamna trecută și de la finele lui mai curent, n-a trezit nici cel mai mic ecou. Dificultatea receptării moderne a prodigioasei opere a scriitorului ardelean i s-a părut a fi lui G. Călinescu eticismul romanelor sale de maturitate. În ce mă privește, cred că dificultatea este alta, mai ales că eticismul nu se regăsește în toate scrierile autorului și, pînă și acolo unde se
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
volumul de povestiri potrivit intitulat De la țară (aceasta fiind }ara Moților), apărut în 1905, Agârbiceanu a produs o impresie destul de puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu aceea a Poeziilor lui Goga din același an. Ei erau scriitorii ardeleni cei mai promițători din zorii noului veac, după Coșbuc și înainte de Rebreanu. Nu este totuși nimic în povestirile lui Agârbiceanu de pînă la marele război din palinodia națională de la Goga, deși ele ne aduc sub ochi scene de viață rurală
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
și în vorbirea oamenilor, doar superficial aburite de nostalgii sămănătoriste, în latura baladescă, aceasta este dureri înăbușite. Adică, nu întîmplător, titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Cel mai important monografist al lui Agârbiceanu a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi purtat-o moldoveanului. Însă ideea lui M. Zaciu creează o problemă: cînd Agârbiceanu începe a-și publica povestirile ,,de la țară", cu nimic deosebite de cele care le urmează vreme de un deceniu și jumătate, Sadoveanu nu debutase. Nu
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
povestirile sale de tinerețe, în care realismul minuțios și viguros este întregit de o metafizică a rostului omului în lume care ne amintește de Gogol și de Cehov. Ar trebui reluate, în această perspectivă, întinsele nuvele tîrzii, prin care criticii ardeleni (numai ei!) de după al doilea război (M. Zaciu, C. Regman, I. Negoițescu) au încercat să-l reimpună pe Agârbiceanu contra discreditului relativ pe care i-l arătaseră Călinescu și ceilalți critici ai generației anterioare. Însă nu este sigur că au
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
mătușii din Caracal după ce a căzut din car de-i zâsă unchi-mi-o: "Fă, proasto, dăduși cu capu^ de piatră, nu văzuși gardu^?" Ea l-a aprobat din cap râzând și așa a rămas, da^ care-i baiu^? Vorba ardeleanului. Fratele meu, îți spun: râsetele Andreei sunt altceva, mă, un fel de bijuterii muzicale, în primă audiție, prelucrări corale după Marșul spre eșafod (v. H. Berlioz, Simfonia fantastică), Dansul săbiilor de Haciaturian, totul glazurat cu Dansul focului de De Falla
Între ultraMARIN și NEGRU by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13856_a_15181]
-
câștigă teren tot mai mult populismul naționalist și regionalist. Acesta speculează conflictele locale și incită abil la ostilitate nu doar față de unguri care, firește, vor să înhațe Ardealul, ci și față de "miticii din sud", care îi spoliază, chipurile, pe vrednicii ardeleni. Acestea sunt împrejurările de viață exterioară ( politică și socială) în care evoluează eroii brebanieni, activați lăuntric de voința de putere. Ajungem în acest punct la ceea ce oricui i se impune drept tema esențială a scrierii de care ne ocupăm, proclamată
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
anul 1907), au fost uciși de trupele guvernamentale 11.000 de țărani români, datorită dorinței lor de a beneficia de condiții umane de trai. La fel, foarte puține informații regăsim În această lucrare cu privire la drama trăită de români, Îndeosebi de ardeleni și bucovineni, În perioada regimului dualist austro-ungar, sau de basarabeni, În timpul ocupației țariste, perioadă În care mii de români patrioți și intelectuali au fost aruncați În temnițe, au plătit amenzi uriașe și au fost complet excluși din viața culturală, politică
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
manuscris. Din punctul de vedere al dezvăluirii propriului caracter, sunt interesante memoriile lui Petru Groza. Zadarnic va căuta cititorul amănunte relevante pentru viața politică românească. Poate doar câteva fapte mărunte, e adevărat sugestiv descrise, referitoare la luptele duse de românii ardeleni înainte de primul război mondial sau la căderea guvernului Averescu în 1927. Din punctul de vedere al informației istorice cartea lui Petru Groza nu are nici-o valoare. Dimpotrivă: ea induce în eroare cititorii, căci scopul nemărturisit al omului adus la putere
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
poet atât de mare cum este el; a spus: "Dragul meu, noi nu eram posibili decât aici, în acest sol, la întâlnirea între doi parteneri"; în cazul lui o rusoaică și un ploieștean, în cazul meu o nemțoaică și un ardelean din Maramureș. Augustin Buzura: Pentru mine înseamnă totul, dacă aici te-ai născut, planetele aici s-au încrucișat asupra ta, exiști cu pattern-ul pe care ți l-a dat zona în care te-ai născut; dacă mergi pe psiho-geografie
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
noastre publice. Pe parcursul orelor după-amiezii, ale serii ultimei transmisii, cea de a șaptea, ,Parsifal", ultima operă wagneriană, a beneficiat de comentariile criticului de artă Dan Hăulică. Transmisiile propriu-zise au fost asigurate de redactorii emisiunilor muzicale, Luminița Arvunescu, Veronica Orha, Ligia Ardelean. Să o recunoaștem, această echipă de realizatori ai radioului public a creat pentru noi un eveniment a cărui percutanță tinde a plasa în normalitate contextul vieții noastre intelectuale și artistice. îl apropie de circuitul dinamicei celei mari, internaționale, a valorilor
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
-ne că Megavijănu' nu numai că rezistă calamității, dar reușește să țină în poziție cât de cât verticală pe cele trei fantome cărora abia li se deslușesc fețele... -Auzi, bădițule, ăștia nu cumva-s Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean ?, mă întreabă Haralampy ștergându-și sudoarea cu năframa soacră-si. -Nu, mă, nu!, îi răspund cu asprime. Aiurezi? Și mai gândește și singur... Zi de Sfântul Ilie, toridă! Schwartzeneger, fiul prietenului, bâiguit de căldură, întreabă: -Tati, ghilotina aia nu e
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
vreo 40 de ani, îmbrăcat într-un halat gri de laborant, cu mutră de senator roman (mecanicul) și un fochist bătrân, strâmb, cocârjat de atâtea aplecări de-o viață și care pare fratele geamăn al celui pictat de Van Gogh... Ardeleni amândoi... La Brașov ar fi trebuit să mă schimbe și pe mine, de oboseală. Dar nu sunt un profesionist. Așa am vrut, așa să fie! Ca să nu ațipesc, să nu cad pradă vreunei năluciri, strig în fața cuptorului încins, când îmi
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
1582-1918. Indirect, se poate deduce de aici dublul scop al lucrării lui Cornel Ungureanu: să repună în corelație istoriografia românească despre Banat cu cele germane, maghiare, sârbe și să scoată în evidență elementele care individualizează acest spațiu cultural în raport cu cel ardelean. Comparând topografia literară a Munteniei cu cea a Banatului, se observă, din capul locului, notorietatea mult mai mică de care se bucură scriitorii bănățeni la scara literaturii române. Dacă aproape toate numele citate în primul volum al Geografiei literaturii române
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
cu plăcere destule variații pe aceeași temă - de la formulările cele mai explicite - Vinul e pentru noi, nu pentru boi, pînă la implicitul cunoscutei ziceri Apa nu e bună nici în cizmă. Capitolul din Pann merită citit și pentru dialogul cu ardeleanul care nu văzuse în viața lui o vie și o descrie în grai local (,Ghia aiei-i pi-un deal pusă / Tot cu țepi pin ea împunsă"), sau pentru celebra Poveste a poamelor, încheiată cu blestemul adresat "bubosului strugur".
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]